Volumul Dic?iunea ideilor, apar?in?nd profesorului Mircea Martin de la Facultateade Litere a Universit??ii Bucure?ti, este o contribu?ie valoroas? ?i original? la analiza unui raport extrem de important ?n teoriile socio-umane ale cunoa?terii, anume raportul dintre natural, artificial ?i autentic, aplicat asupra discursului metaliterar. Cartea se constituie ca o ?nsumare de analize a acestui raport ?n opera unor teoreticieni ai fenomenului literar rom?ni ?i str?ini: Tudor Vianu, G. C?linescu, B. Fondane, Matei C?linescu, Marcel Raymond, Roland Barthes, Carlos Bouso?o, Jaap Linnvelt. Departe de a fi o simpl? ?nsumare de analize aplicate, cartea este de fapt o critic? aconceptelor folosite deopotriv? de cercetarea antropologic?, cea estetic? ?i cea pur literar? ?i o contribu?ie esen?ial? la un proces de inserare ?nmodernitate a culturii rom?ne. Contribu?iile teoreticienilor rom?ni sunt v?zute ?n raportul lor de originalitate-sincronicitate cu cele ale cercet?torilor str?ini, ?nscriindu-se ?ntr-un proces de organicitate care implic? categorii culturale largi.

Demersul Antoanetei Olteanu, reputat? traduc?toare de limba rus? ?iexpert? ?n istoria cultural? a Rusiei, se distinge at?t prin calitatea informa?iilor, adesea inedite, c?t ?i prin compozi?ia complex?, care ?mbin? viziunea sintetic? cu o perspectiv? transcultural? exersat?. Cartea se recomand? de la sine at?t cititorului profesionist, care g?se?te aici o serie de date altfel greu accesibile, c?t ?i celui interesat de istoria ?i cultura Europei ?n ansamblu. Dup? cum anun?? ?i subtitlul, lucrarea reconstituie o istorie cultural? a secolului al XIX-lea, realiz?nd, ?n fapt, o fresc? a uneia dintre cele mai captivante perioade din istoria Rusiei, cea imperial?. Datele prezentate acoper? practic toate Aspectele vie?ii politice, sociale, economice ?i culturale ale acestui interval de timp, marcat at?t de aura ?arilor, c?t ?i de nenum?ratele revolte populare. Tabloul evenimentelor majore este ?ntregit cu minu?ioase inventare de titluri nobiliare, cu date economice consemnate cu acribie, cu o expunere vie a panoramei cutumelor sociale, familiale ?i religioase, merg?nd de la modalit??ile de confec?ionare a juc?riilor sau a bijuteriilor p?n? la istorii ale ceaiului sau vodcii. Atmosfera epocii cap?t? un contur des?v?r?it prin citarea unor fragmente din lucr?ri ?tiin?ifice de referin??, din jurnalele de c?l?torie ?i din publicistica vremii, dar ?i din operele marilor scriitori ai vremii, ca Dostoievski, Gogol ?i Tolstoi. Se contureaz?, astfel, o imagine neconven?ional? a Rusiei, o na?iune confruntat? permanent cu tensiunea unei alegeri fundamentale, care pune ?n opozi?ie modelul str?in ?i inegalabila for?? intern?. Autoarei ?i revine meritul de a fi surprins aspectele esen?iale ale acestei tensiuni, cu ample ecouri ?n perioadamodern? ?i cu evidente efecte asupra mentalit??ii contemporane.

Orestes, Apollo, and the Erinyes go before Athena and eleven other judges chosen by her from the Athenian citizenry at the Areopagus (Rock of Ares, a flat rocky hill by the Athenian agora where the homicide court of Athens later held its sessions), to decide whether Orestes's killing of his mother, Clytemnestra, makes him guilty of the crime of murder.

The Argonautica is a Greek epic poem written by Apollonius Rhodius in the 3rd century BC. The only surviving Hellenistic epic, the Argonautica tells the myth of the voyage of Jason and the Argonauts to retrieve the Golden Fleece from remote Colchis. Their heroic adventures and Jason's relationship with the dangerous Colchian princess/sorceress Medea were already well known to Hellenistic audiences, which enabled Apollonius to go beyond a simple narrative, giving it a scholarly emphasis suitable to the times.

Chremylus, a poor but just man, accompanied by his servant Cario consults the Delphic Oracle concerning his son, whether he ought not to be instructed in injustice and knavery and the other arts whereby worldly men acquire riches. By way of answer the god only tells him that he is to follow whomsoever he first meets upon leaving the temple, who proves to be a blind and ragged old man. But this turns out to be no other than Plutus himself, the god of riches, whom Zeus has robbed of his eyesight, so that he may be unable henceforth to distinguish between the just and the unjust.

Take your first step to becoming a professional short fiction writer—Buy this book! In an engaging and conversational style, award-winning author Douglas Smith teaches you how to market and sell short stories—and much, much more. Even experienced writers will find value here as Smith takes you from your first sale to using your stories to build a writing career. CONTENTS: The Fundamentals: The different types of writers. The benefits of short fiction. Rights and licensing. Selling Your Stories: Knowing when it's ready. Choosing markets. Submitting stories. Avoiding mistakes. How editors select stories. Dealing with rejections. When to give up on a story. After a Sale: Contracts. Working with editors. What your first sale means. Dealing with reviews. A Writer's Magic Bakery: Selling reprints. Foreign markets. Audio markets. Selling a collection. The indie option. Becoming Established: Leveraging your stories. Discoverability and promotion. Career progression in short fiction. With an introduction by multi-award winning writer and editor, Kristine Kathryn Rusch. "We short story writers have needed a book like this for decades. ... It’s spectacular." —Kristine Kathryn Rusch, Award-winning Author & Editor “If you are the least bit interested in having a career as a fiction writer then I can tell you what to read: Douglas Smith’s Playing the Short Game: How to Market & Sell Short Fiction. From now on this is my go-to book for all things related to starting and maintaining my fiction writing career.” —Filip Wiltgren, The Guide to a Professional Writing Career

Much has been explored about Shakespeare and his life, but little is known about how this small-town boy with a grammar-school education came to pen masterworks like Hamlet and King Lear. In Meet William Shakespeare, playwright J. Ajlouny creates authentic and plausible explanations that answer centuries-old questions about the man and his work. The result is an educational and fun portrait of Shakespeare, as told by The Bard himself.

When Mina’s father dies, she returns to Korea to visit a family she barely knows, desperately looking for some answers. But her mother is reluctant to discuss the past, especially the war, or the reasons that Mina was sent so far away as a child, to America. Her younger sister seems unable to grow up and it doesn’t help that their nosy neighbour is always on their doorstep. Secrets and lies divide them all irrevocably. When the truth is finally revealed, it is both shocking and redemptive, allowing Mina and those around her to see themselves anew and break free from years of pain and guilt.

Nutuk Kitab? Hakk?nda: Türkiye Cumhuriyeti'nin kurucusu Ulu ?nder?Mustafa Kemal Atatürk'ün?Nutuk?isimli kitab? yakla??k 1.000 sayfadan olu?uyor ve yay?nevimiz arac?l???yla?kitab?n TAMAMI size üst düzeyde kalitede TEK bir e-kitap?olarak,?“EPUB”?format?nda sizlere sunuluyor. Atam?z?n “Nutuk” isimli kitab?n? siz de?erli okurlar?m?zla payla?madan olmazd?. M. Kemal Atatürk'ün kendisine ait ve kendisinin yazm?? oldu?u bu kal?n kitap ile ne kadar kuvvetli ve hitabeti sa?lam bir ?ncü oldu?unu bir kere daha anlayacaks?n?z. ??erisinde Atatürk'e ait olan onlarca ders niteli?inde yaz?lm?? hat?ralar, tavsiyeler ve tesirli s?zler i?eren her Türk yurtta??n?n okumas? ?art olan ?ok ?zel bir kitapt?r Nutuk. Nutuk, tüm bunlar?n yan?nda, yeni Türkiye devletinin yaz?lan ilk tarihidir de asl?nda ve yazar? da Mustafa Kemal Atatürk'tür. Yapt??? tarihi gelecekteki Türk insan?na tan?tabilmek emeliyle bu kitab? kaleme alm??t?r. Nutuk, ilk kez Atatürk taraf?ndan kurulan Cumhuriyet Halk Partisinin 15-20 Ekim 1927 tarihleri aras?nda Ankara da toplanan ?kinci Kurultay?nda okunmu?tur. Konu?man?n tamam? otuz alt? bu?uk saat sürmü?tür. Nutuk, 1919'dan ba?layarak 1927’ye kadar olan tarih dilimini incelemektedir. Bu d?nem kitapta ü? b?lümde ele al?nm??t?r: 1) Kuva-i Milliye (Ulusal gü?ler) D?nemi Nutukta yeni Türkiye Devletinin kurulu?u anlat?lmaktad?r. Yeni Türk devletinin kurulmas?ndaki maksat da ?u ?ekilde a??klanm??t?r: Türk ulusunun onurlu ve ?erefli bir ulus olarak ya?amas?d?r. Bu da tam ba??ms?z olmakla sa?lanabilir. “Ne kadar zengin olursa olsun, ba??ms?zl?ktan yoksun bir ulus uygar insanl?k kar??s?nda u?ak durumunda kalmaktan ileriye gidemez.” demi?tir ve Mustafa Kemal Atatürk ?u s?zleri s?ylemi?tir “Türkün onuru, kendine güveni ve yetenekleri ?ok yüksektir. B?yle bir ulus tutsak ya?amaktansa yok olsun daha iyidir.” Diyerek kurtulu? isteyenlerin parolas?n?n “Ya ba??ms?zl?k ya ?lüm!” oldu?unu s?ylemi?tir. Burada devlet kurman?n zorluklar? g?rülmektedir. Atatürk Samsun’a ??kt??? anda ülkenin genel durumu; Osmanl? Devletinin i?inde bulundu?u topluluk sava?ta yenilmi? Osmanl? Ordusu zedelenmi?, ko?ullar? a??r bir ate?kes imzalanm??, ulus yorgun ve bitkin bir durumda, ulusu ve ülkeyi sava?a sürükleyenler yurttan ka?m??, padi?ah ve halife soysuzla?m??, kendini ve taht?n? koruyacak al?ak?a ?nlemler ara?t?rmakta, hükümet yüzsüz, onursuz, korkak, ordunun elinden silahlar? ve cephanesi al?nm?? ve al?nmakta, yurdun d?rt bir yan?ndaki topluluklar devletin bir an ?nce ??kmesine ?aba harc?yorlard?. Bu ?ekilde a??klad?ktan sonra ulus egemenli?ine dayanan kay?ts?z ?arts?z yeni bir devleti kurmak i?in izledi?i politikay?, kar??la?t??? gü?lükleri bunal?mlar? ve ?at??malar? anlatmaktad?r. Bu haliyle Nutuk, s?mürgeci devletlerin alt?nda ya?ayan uluslara kurtulu? yolunu g?steren bir yap?t ?zelli?i ta??maktad?r. 2) Türkiye Büyük Millet Meclisi D?nemi Türkiye Büyük Millet Meclisi 23 Nisan 1920’de a??lm?? ve o günden sonra tüm askeri ve sivil makamlar?n ulusun ba?vuraca?? en yüce kat?n Meclis olaca??n? halk?na bildirmi? ve Meclis, Mustafa Kemal Atatürk’ün a??k ve gizli oturumlardaki bir iki gün süren a??klamalar? ve konu?malar?ndan sonra Türkiye Büyük Millet Meclisi Ba?kan? se?mi?tir. 3) Cumhuriyet D?nemi: Atatürk ?smet Pa?a ile birlikte bir yasa tasar?s? haz?rlad?. Bu tasar?daki 20 Ocak 1921 tarihli anayasan?n devlet bi?imini saptar maddelerini de?i?tirerek birinci maddenin sonuna “Türkiye Devletinin Hükümet bi?imi Cumhuriyettir” cümlesini ekleyerek maddeyi de?i?tirmi?tir ve yap?lan Meclis toplant?s?nda Anayasan?n De?i?tirilmesi ile ilgili maddenin g?rü?ülmesi kabul edildi. Toplant? sonunda yasa bir?ok milletvekilinin “Ya?as?n Cumhuriyet!” s?ylemleri ile kabul edildi ve b?ylece 29 Ekim 1923’te Cumhuriyet ilan edilmi? oldu. Daha sonra Cumhurba?kanl??? se?imine ge?ildi. Oylamada Mustafa Kemal Atatürk toplant?ya kat?lan yüz elli sekiz ki?inin tümünün oylar?n? alarak Cumhurba?kan? se?ildi. Nutuk s?mürge uluslar?n ba??ms?zl?klar?n? kazanmaya yard?mc? olacak bir program niteli?indedir. Bu eser okundu?unda Türk kurtulu? sava??n?n bir askeri sava? oldu?u kadar bir dü?ünce sava?? da oldu?u g?rülmektedir. Nutuk, Mustafa Kemal Atatürk’ün halk?na verdi?i bir hesap pusulas?d?r. ?ünkü ulusal kurtulu? sava?? boyunca o halk?yla birlikte olmu?tu ve halk?na “Hayat demek sava? ve ?arp??ma demektir. Hayatta ba?ar? yüzde yüz sava?ta, ba?ar? kazanmakla elde edilebilir. Bu da manevi ve maddi güce dayan?r. ?nsanlar?n u?ra?t??? tüm sorunlar, kar??la?t??? tüm tehlikeler, elde etti?i ba?ar?lar toplumca yap?lan genel sava??n dalgalar? i?inde do?ar.” S?zlerini s?ylemi? ve halk?ndan can istemi?, halk seve seve vermi?, mal istemi?, halk seve seve vermi?tir. Bunlar nerede, nas?l, ni?in, harcanm??? Nutuk halk?n kafas?ndaki bu sorulara da a??kl?k getirmi?tir. Türk halk?ndan al?nan can?n ve mal?n ülkenin i?galinden, ulusun k?lelikten kurtularak onurlu, ba??ms?z, ?a?da? bir devlet ve toplum olarak ya?amas? i?in harcand???n? belgeleriyle a??klamaktad?r. Atatürk bu eserinde, ulusal varl??? son

Fascinant – cea mai bun lucrare de istorie militar din ultimii ani i o analiz edificatoare a disputelor care continu s mocneasc amenintor i azi. O carte extraordinar sub toate aspectele." – The New York Times O relatare palpitant i revelatoare a uneia dintre cele mai zbuciumate i legendare perioade din istoria secolului al XX-lea – Revolta Arab i marele joc" secret de a controla Orientul Mijlociu. CARTE INCLUS PE LISTA CELOR MAI BUNE TITLURI ALE ANULUI DE New York Times Christian Science Monitor NPR Seattle Times St. Louis Dispatch Chicago Tribune American Library Association Bazat pe cercetri extinse i intense, munc asidu n arhive, Lawrence n Arabia aduce o nou perspectiv asupra modului n care s-a configurat lumea Orientului Mijlociu. Cu o aciune de proporii epice, portretizri expresive, accente critice n condamnarea distrugerilor provocate de comploturile coloniale europene, volumul surprinde strlucit felul n care nesbuina trecutului declaneaz suferina prezentului. Printre numeroasele istorii individuale din Primul Rzboi Mondial care vor fi povestite i repovestite n cadrul centenarelor commemorate ntre 2014 i 2018, cea a lui T.E. Lawrence iese n eviden… Cartea lui Anderson nu putea fi mai oportun. Acum, cnd atenia ntregii lumi se concentreaz asupra Siriei i Egiptului, este uluitor s priveti n urm cu o sut de ani i s vezi un tablou asemntor…. Apelnd la o distribuie bogat, Anderson reuete s exploreze haosul din Orientul Mijlociu de la nceputul secolului al XX-lea dintr-o varietate de perspective distincte i revelatoare totodat. O mrturie captivant, de o mare complexitate i profunzime. – The New York Times Book Review Vast, hipnotic i – s ndrznim s o spunem – cinematografic n detaliu, Lawrence n Arabia ilustreaz modul n care biografia i istoria se poteneaz reciproc. – The Wall Street Journal Absorbii de mcelul ce avea loc n traneele Europei n Primul Rzboi Mondial, combatanii occidentali acordau prea puin importan teatrului de lupt din Orientul Mijlociu. Ca urmare, conflictul de aici a fost influenat surprinztor de mult de o mn de aventurieri i ofieri de rang mrunt aflai departe de marile coridoare ale puterii: Curt Prüfer – universitar tern, ataat pe lng Ambasada German din Cairo, Aaron Aaronsohn – renumit agronom provenit din Romnia i sionist nflcrat. William Yale – descendent scptat al unei familii aristocratice americane. n centrul acestui cerc se afla Lawrence – la nceputul lui 1914, doar un arheolog care lucre la spturi prin deerturile Siriei. n 1917 ajunsese deja cea mai romantic figur din Primul Rzboi Mondial, luptndu-se att cu inamicii Marii Britanii, ct i cu propriul guvern pentru a-i transforma n realitate viziunea sa asupra destinului poporului arab. Drumurile ncruciate ale acestor patru personaje – intrigile pe care le-au pus la cale, btliile pe care le-au purtat, trdrile pe care le-au suferit sau le-au uneltit ei nii – oglindesc grandoarea, complexitatea i tragedia rzboiului din deert.

Cartea lui Dan Dungaciu se individualizeaza prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenta, o "stiinta de spate", cum ar spune logisticienii, adica o stiinta care serveste marilor incordari colective (ofensive sau defensive) pe o durata anumita. Dan Dungaciu propune, in acest sens, cel putin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci si a unei arii de civilizatie, cea europeana in acest caz: a) "centrele logistice ale gandirii sociale" (care sustin retelele sociologiei); b). "Harta logistica a sociologiei" (romanesti in acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru cateva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice. Modelul lecturii dezvaluie o fata surprinzatoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestari ale sociologiei in secolul XX: sociologia romaneasca interbelica. Istoria logistica a sociologiei romanesti reconstituie astfel una dintre secventele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului romanesc in secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de exceptie.

ELIZABETH was about three years old at the death of her mother. She was a princess, but she was left in a very forlorn and desolate condition. She was not, however, entirely abandoned. Her claims to inherit the crown had been set aside, but then she was, as all admitted, the daughter of the king, and she must, of course, be the object of a certain degree of consideration and ceremony. It would be entirely inconsistent with the notions of royal dignity which then prevailed to have her treated like an ordinary child.??Next came Elizabeth, who was about fourteen years of age. She was the daughter of the king's second wife, Queen Anne Boleyn. She had been educated a Protestant. She was not pretty, but was a very lively and sprightly child, altogether different in her cast of character and in her manners from her sister Mary.??Then, lastly, there was Edward, the son of Jane Seymour, the third queen. He was about nine years of age at his father's death. He was boy of good character, mild and gentle in his position, fond of study and reflection, and a general favorite with all who knew him.

Referindu-se la Pesc?ru?ul ?ntr-o scrisoare din octombrie 1895, Cehov nota, ?ntre altele: ?Scriu o pies? pe care probabil nu o voi termina p?n? la sf?r?itul lui noiembrie. O scriu nu f?r? pl?cere, de?i m? tem de conven?iile scenei. E o comedie, exist? trei roluri pentru femei, ?ase pentru b?rba?i, patru acte, peisaje (priveli?tea unui lac), o mul?ime de conversa?ii despre literatur?, pu?in? ac?iune, mult? iubire“. Premiera s-a dovedit dezastruoas?, editorul s?u aduc?ndu-i acuze ca, pild?, la?itatea evident?, caracterul din cale afar? de feminin. Con?tient de geniul s?u, Cehov riposteaz?: ?De ce aceast? calomnie? Dup? reprezenta?ie am luat cina la Romanovi. Pe cuv?ntul meu de onoare. Apoi m-am dus la culcare, am dormit s?n?tos ?i a doua zi am mers acas? f?r? a suspina vreo nemul?umire. Dac? a? fi fost un la?, a? fi alergat de la un editor la altul ?i de la un actor la altul, i-a? fi implorat s? fie ?ng?duitori ?i a? fi petrecut dou? trei s?pt?m?ni ?n Petersburg, agit?ndu-m? cu Pesc?ru?ul meu, cu emo?ie, cu o transpira?ie rece ?n lamenta?ii. Am ac?ionat at?t de rece ?i de responsabil precum un om care a f?cut o ofert? ?i apoi a fost ?nt?mpinat cu un refuz ?i nu mai are nimic altceva de f?cut dec?t s? plece. ?ntr-adev?r, vanitatea mea a fost n?ucit?, dar ?ti?i, nu a fost o lovitur? din senin. A?teptam un e?ec ?i m? preg?tisem pentru el precum te-am prevenit cu o absolut? sinceritate“.

Cartea de fa?? r?spunde unor ?ntreb?ri majore: ce este omul? Cine este omul? De ce este omul?Cartea cuprinde teme subiective de medita?ie, filosofie diletant? ?i analiz? psihologic?, ?n genul unor confesiuni, fiind structurat? pe trei p?r?i. Cuvintele abuzive reprezint? o g?ndire fraged?, haotic?, pueril?, prima descoperire a propriului g?nd ?n contradic?ie cu g?ndirea lumii ?i cu g?ndirea proprie ?n alt? faz? a ei, necesitatea dubl?rii g?ndirii ?n dezacordurile ei.Dialogurile sunt descoperirea min?ii personajului ?n proprie minte, descoperirea personajelor vie?ii ?i amintiri fugare ale unor ?nt?mpl?ri obi?nuite care primesc subiectivism paranoic.A treia parte prime?te obiectivitatea, a?a zis? universal?, a unui anumit Narator, care reinterpreteaz? ?i reintegreaz? g?ndurile unui anumit om, ales la ?nt?mplare, dar decis totu?i de circumstan?ele c?r?ii. Dovedirea c? omul ?i ?nsumeaz? pe to?i, lumea.

Maszumé hétk?znapi kamaszlány a 60-as évek Iránjában. Iskolába menet meglát egy fiatalembert, akivel egymásba szeretnek. Maszumé bátyjai megtalálják ártatlan levelezésüket, húgukat megverik, majd máshoz kényszerítik feleségül. A lánynak fel kell adnia álmait, és el kell indulnia egy g?r?ngy?s úton, melyet a sors rendelt neki. Az ?tven évet fel?lel? regény a hazáját jól ismer? szerz? szemével k?veti végig Irán viharos t?rténelmét: a 60-as évek a sah elnyomó uralma alatt, majd az iszlám forradalom, mely visszahozta Iránba a k?zépkort, az iraki–iráni háború. A regényt, mely az utóbbi évtized legnagyobb bestsellere lett Iránban, kétszer is betiltották, azonban nem politikai tartalma miatt, hanem mert egy olyan független és er?s n? sorsát állítja példaképül, aki a sorscsapások és nehézségek ellenére sosem adja fel a reményt, s bár csendesen, mégis határozottan tiltakozik társadalmának elnyomó hagyományai ellen. Parinoush Saniee szociológus és pszichológus, t?bb regény szerz?je. A sors k?nyve els? regénye, melyet t?bb nyelvre fordítottak le, Olaszországban elnyerte a Boccaccio-díjat, Németországban bestseller lett. Az iráni írón? 1949-ben született, férjnél van, két fia külf?ld?n él.

Ac?iunea informativ? Nichita Smochin? reprezint? rezultatul cercet?rii ?n Arhiva CNSAS.Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne au ca subiect urm?rirea informativ? a lui Nichita Smochin? de c?tre Securitate ?n perioada 1952-1962. Dup? abandonarea Rom?niei ?n sfera de influen?? sovietic?, activitatea academic?, publicistic? ?i umanitar?, desf??urat? ?n perioada interbelic? ?i ?n timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial, dar mai ales calitatea de consilier al mare?alului Ion Antonescu, l-au plasat pe cel mai important militant pentru afirmarea spiritului rom?nesc ?n Transnistria ?n fruntea listei du?manilor URSS.FragmentDin nota privind ?nt?lnirea agentului ?Speran?a“ cu Nichita Smochin?: ?n ziua de 17 octombrie 1952, informatorul ?Speran?a“, sub pretextul c? vrea s? primeasc? lec?ii de limba rus? ?n scris, s-a dus la Smochin? Nichita, din str. N. Golescu nr. 14. La intrare ?Speran?a“ a fost ?nt?mpinat? de fiica lui Smochin?, care nu prea vroia s? o primeasc? ?n?untru. Dup? ce a fost primit? ?n?untru, a venit ?i Smochin?, cu care a ?nceput discu?ia. Din discu?ii a rezultat c? Smochin? ?n prezent traduce din limba rus? ?n limba rom?n? diferite c?r?i, pe care le prime?te de la o redac?ie din apropiere de locuin?a sa. A mai rezultat c? el, p?n? ?n anul 1938, a locuit ?n Ia?i, dup? care s-a mutat ?n Bucure?ti. Este v?duv, locuie?te ?mpreun? cu fiica sa, ginerele s?u ?i un nepot. Este o fire ?nchis?, necomunicativ?, ?ns? fa?? de ?Speran?a“ s-a ar?tat foarte binevoitor, mai ales v?z?nd c? ?tie la perfec?ie s? vorbeasc? limba rus?. Toat? conversa?ia a fost dus? ?n limba rus?. Sursa: ?Speran?a“. Valoarea: serioas?. Nota biroului: S-au trasat instruc?iuni informatorului s? se mai duc? la Smochin? ?i s? primeasc? lec?ii ?n scris, iar deocamdat? s? nu deschid? discu?ia despre trecutul s?u, pentru a putea c?p?ta ?ncrederea lui Smochin?, iar la a treia vedere s? deschid? discu?ia. Nota superiorului: ?S? se urm?reasc? ?n continuare ac?iunea lui Smochin?, p?n? vom primi noi dispozi?iuni de la Cabinet. Informatorului s? i se dea bani pentru a pl?ti medita?ia pe care o prime?te de la Smochin? (ss)“.

A magyar k?nyvkiadás legnagyobb adósságainak egyike ez a k?nyv. A világ t?bb országában a holokausztirodalom egyik legjelent?sebb remekm?veként tartják számon, Magyarországon 1982-ben jelent meg utoljára.Zsolt Béla, nagyváradi író, újságíró, a zsidót?rvények után nem folytathatta a pályáját. Munkaszolgálatra Ukrajnába került, az út onnan haza, majd a váradi gettóba, kés?bb Bergen-Belsenbe vezetett, egészen a szabadulásig.Zsolt Béla regénye nem artisztikus memoár. Vad, olykor az elviselhet?ség határáig kegyetlen és ?szinte visszaemlékezés, felzaklató olvasmány.Az olykor egymás kínjának is ?rül? társairól. Az elmebajig kegyetlen, egyszersmind a megtorlástól retteg? csend?r?kr?l. ?rulásról, kétségbeesésr?l, az újra és újra feltámadó hamis reményr?l, és mindennek okáról és céljáról: a zsidók kifosztásáról.Aki elolvassa a Kilenc koffert, megérti, miért nem tud a rémálomból eszmélni sok európai ország azóta sem.Zsolt Béla feleségének egész családja odaveszett, k?ztük az a Heyman ?va, akinek gettónaplója megjelent már t?bb nyelven, magyarul Piros bicikli címen.

O carte pasionant i minuios documentat.“ – Le Figaro Littéraire Dac exist o dinastie care s ntrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg“, scrie Jean des Cars n debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumat a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor ncepe, n cheie minor, n secolul al XI-lea, ntr-o fortrea situat n cantonul elveian Aargau, prinde aripi n 1273, odat cu alegerea, cu totul neateptat, a contelui Rudolf de Habsburg ca mprat al Sfntului Imperiu German, i i ncheie epopeea monarhic la Schnbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cnd Carol al IV-lea semneaz actul de renunare la coroana imperial a Austriei. Vreme de apte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat i a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph i legendara sa soie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cteva dintre figurile emblematice ale acestei familii excepionale, care a marcat istoria. Nendoielnic, dispariia lor semnaleaz prbuirea unei lumi, dar numele lor rmne venic sinonim cu nflorirea artelor, grandoarea politic i identitatea european. Pentru alctuirea acestui volum incitant, n care faptul istoric documentat se ntlnete fericit cu excursul jurnalistic profesionist i bine calibrat, dar i cu o anecdotic ncnttoare, Jean des Cars, talentat raconteur i recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri i a cules mrturiile inedite ale mprtesei Zita i ale arhiducelui Otto de Habsburg. Istoria este plin de maiesti individuale, ns Habsburgii ntruchipeaz maiestatea dinastic. [...] A ajunge s nu mai constitui doar o familie, s nu mai reprezini doar o ar, ci un agregat de naiuni, a stpni jumtate din Europa i o mare parte din America, a purta o coroan mai grea chiar dect coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, n acelai timp, prin Prater, cu o umbrel sub bra, iat un spectacol pe care omenirea nul va mai vedea vreodat.“ – Paul Morand n 1919, prbuirea imperiilor i, apoi, o redivizare geografic arbitrar elimin de la conducere familii vechi i puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii i Habsburgii. Dup veacuri de prestigiu i influen, vechile case domnitoare sunt terse de pe hart, asasinate sau surghiunite. Dar, n timp ce familiile imperiale din Rusia i din Germania au fost nevoite, ulterior, s se mulumeasc, dup caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitri tardive, Habsburgii au luptat mpotriva anihilrii progresive la care erau supui, ripostnd chiar fa de ostracizarea care le era impus. Nu fr eforturi sau adversiti umilitoare, ei au reuit s triasc, s i refac imaginea, s existe din nou, s impun respect fa de numele lor nainte de anii ’40 i s redobndeasc un loc att n memoria vechii Europe, ct i n noua construcie european, ceea ce este un lucru excepional.“ – Jean des Cars

"Reportajele din aceast? carte vorbesc despre aspecte din istoria recent?, cum ar fi migra?ia, corup?ia, via?a ?n penitenciare sau problemele minorit??ilor, ?nchiderea spitalelor sau stresul care schimb? vie?i, crizele din s?n?tate, pove?ti ale unor oameni obi?nui?i, care fac lucruri speciale. Reg?sim, ?ns?, ?i pove?ti de demult, cum e cazul reportajelor despre lupt?torii anticomuni?ti din mun?i, despre tezaurul de la Pietroasele sau istoriile din satele s?se?ti. Reportajele surprind realit??i dintr-o Rom?nie aflat? ?n continu? schimbare, cu enorme discrepan?e. Sunt ca o fotografie a realit??ii. Cine le cite?te afl? cum se tr?ia sau cum se tr?ie?te ?n anumite locuri. Cum se schimb? sau de ce nu se schimb? lucrurile ?i mentalit??ile. Cartea cuprinde 30 de reportaje publicate ?n revista Dilema veche, dar ?i adapt?ri dup? reportaje sau documentare radio difuzate la Europa FM ?i Radio Rom?nia Actualit??i. Reportajul e un gen mai rar ?nt?lnit ast?zi ?n presa din Rom?nia. Dar asta nu se ?nt?mpl? din cauza lipsei de interes a publicului, ci din pricina lipsei de bani ?i de investi?ii ?ntr-o pres? de calitate. De fiecare dat? c?nd totu?i apar reportaje bine f?cute, se constat? c? publicul le urm?re?te cu interes, tot a?a cum urm?re?te reportajele ?i documentarele oferite de televiziunile str?ine. Asta fiindc? oamenii au nevoie de pove?ti. Un reportaj bine f?cut este de fapt o poveste adev?rat?. P?n? la urm?, ?i aceast? carte este o carte cu pove?ti adev?rate." (Liliana Nicolae)

Marele romancier face o incursiune ?n trecutul nu foarte ?ndep?rtat al Rom?niei, trat?nd anii dictaturii ro?ii f?r? p?rtinire, ?ncerc?nd o radiografie crud?, impar?ial? ?i – lucru extrem de rar ?n Balcani – radical? a unei jum?t??i de secol de istorie.Cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Habsburgi, Windsori, Romanovi, Hohenzollerni, familii regale ale Belgiei, Olandei, Italiei, Iugoslaviei, Bulgariei, Rom?niei sau Greciei – monarhiile europene s-au aflat ?n inima celor dou? R?zboaie Mondiale.?ntr-o incursiune istoric? fascinant?, punctat? de portrete, anecdote, momente-cheie, ?nt?lniri decisive, jocuri de alian?e, Jean des Cars ne introduce ?n culisele cur?ilor europene prinse ?n v?rtejul celor dou? conflagra?ii care au zguduit secolul al XX-lea.?Jean des Cars, eminent specialist al marilor dinastii europene, realizeaz? – ?ar? dup? ?ar?, deceniu dup? deceniu – un expozeu al faptelor istorice marcante, construind o lucrare plin? de vivacitate ?i bine documentata, o lectura cu at?t mai captivanta, cu c?t cele aproape 170 de subcapitole care o compun istorisesc, fiecare ?n parte, o adev?rat? poveste." - Le Figaro Magazine?Una dintre cele mai bune c?r?i ale autorului ?i un succes de libr?rie: urm?rim pe parcursul acestor conflicte comportamentele monarhilor, majoritatea ?nrudi?i ?ntre ei. Un secol de istorie a marilor familii, a destinelor europene, iar pentru Europa de Est, o memorie reg?sit?." - Valeurs Actuelles?n vara lui 1914, Europa este majoritar monarhic?: din dou?zeci ?i dou? de state, nou?sprezece sunt regate, imperii, principate sau mari ducate. Ast?zi, nu au mai r?mas dec?t zece. Primul R?zboi Mondial provoac? pr?bu?irea a patru imperii (Germania, Rusia, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman), iar al Doilea spulber? patru regate (Italia, Iugoslavia, Rom?nia, Bulgaria).Cine erau ace?ti suverani? Dar femeile care le ?mp?rt??eau destinul?De la ambi?ie la orbire, de la curaj la sl?biciune, de la gelozie la abnega?ie, care au fost triumfurile ?i e?ecurile lor? Cum ?i-au tr?it gloria, dramele, cum s-au confruntat cu ascensiunea extremismelor interbelice, cu apari?ia totalitarismelor? Erau con?tien?i de consecin?ele gesturilor lor? Sau au fost incapabili s? stopeze avansul na?ionalismelor? Care au fost vie?ile lor personale, iubirile ?i pasiunile secrete? Ace?ti monarhi, care se vor alia, se vor ?nfrunta ?i uneori tr?da, sunt to?i ?nrudi?i, uni?i prin leg?turi de s?nge ?i matrimoniale. Astfel, ?r?zboiul regilor" va fi o incredibil? reglare de conturi familial? – la scar? continental?, apoi mondial?.