Al doilea volum al trilogiei HALF LIFE Time Magazine o nume?te „periculos de captivant?“, iar Daily Telegraph declar? c? Sally Green este „noua J.K. Rowling“.Descoper? povestea pe care cititorii din lumea întreag? o a?teapt? cu sufletul la gur?. Din nou, Sally Green r?stoarn? defini?iile. Ce înseamn? s?lbatic? Ce înseamn? uman sau civilizat? Tensiunea insuportabil?, dorin?a de a supravie?ui cu orice pre?, precum ?i dihotomia bine-r?u, dragoste-ur?, s?lbatic-civilizat, toate acestea bântuie cititorul, culminând cu un deznod?mânt care anun?? atmosfera sumbr? ?i misterioas? din ultimul volum al trilogiei. – Booklist Dup? ce ?i-a întâlnit tat?l, pe Marcus, temutul Vr?jitor Negru, ?i a primit de la acesta cele trei daruri, semnul devenirii unui Vr?jitor cu drepturi depline, Nathan lupt? pentru supravie?uire, h?ituit de Vân?torii Consiliului ?i mânat constant de dorin?a de a-l reg?si pe Gabriel ?i de-a o salva pe Annalise. Adev?rata provocare îns? este s? înve?e s?-?i controleze Darul proasp?t descoperit, latura s?lbatic? a sinelui, sursa unei puteri ce amenin?? s? spulbere totul în calea ei. Iar miza nu e numai propriul s?u destin, ci destinul întregii lumi a Vr?jitorilor. Jum?tatea S?lbatic? are personaje la fel de complexe, elementul magic la fel de pregnant ?i scene de ac?iune tot atât de tensionate ca în romanul care o precede, Jum?tatea Rea. – Publishers Weekly

Când un cuplu vindec? un psihoterapeut... Ioana ?i Valentin Dorek: un cuplu cu doi copii, ajuns într-un moment de criz? la un consilier marital. Într-un stil comic ?i prin diverse exerci?ii, consilierul încearc? s?-i ajute s?-?i rezolve problemele ce par iremediabile. Ioana ?tie întotdeauna ce vrea, ce gânde?te ?i ce o s? spun? so?ul ei, ceea ce o face s? nu-i mai acorde nicio aten?ie. La rândul lui, Valentin o trateaz? cu indiferen?? ?i r?ceal?. Dar nu numai cuplul Dorek are probleme, însu?i consilierul pare c? trece prin aceea?i situa?ie. În Exerci?iul miraculos, Daniel Glattauer se dovede?te a fi un foarte bun cunosc?tor al firii umane ?i surprinde cu m?iestrie h??i?ul sentimentelor contradictorii ale omului contemporan. Adev?rul e c? sunt un scriitor care pretinde mult de la personajele sale, dar f?r? s? le considere ni?te biete marionete. Le las s? dobândeasc? via?? proprie. Sunt libere s? ac?ioneze, a?adar, s? simt?. Sunt un romantic incurabil. – Daniel Glattauer „Valentin: P?i, v? mai mul?umim o dat? din suflet pentru terapeutica… sau mai pu?in terapeutica… m? rog, pentru eforturile… ?i pentru r?bdarea dumneavoastr?… Ioana: ?i acum o suna?i imediat pe so?ia dumneavoastr?, trebuie s? ne promite?i! Consilierul: Da, asta, da, sigur… v? promit. Am s? atac imediat problema. N-am s?… n-am s? m? ascund. Am s? combin chestiunile acestea, no?iunea mea de în?elegere ?i… da, domnule Dorek, s? spunem cutezan?a dumneavoastr?. Am s? încerc. V? promit! La revedere! Ie?i?i singuri?! Ioana (îi strig? în urm?): Iar la urm?toarea ?edin?? ne povesti?i care a fost rezultatul.“

Strange world: creatures are more civilized than men. Set in the Helena Brandywine universe, this story follows the adventures of The Slaughter Sisters. Humans have become more monstrous than the legendary creatures the women are hired to seek out. How is a monster hunter meant to survive? The Slaughter Sisters are premier monster hunters in the North East, the only problem the legendary creatures are blending in with the human denizens of the world, while the human charlatans take their place. After a brush with the dreaded New Jersey devil, the sisters must flee their home of Yonkers, to escape the dreaded local matchmaker. Fearing for their independence, they escape to New York City to search for any job available. They uncover a series of disappearances around the notorious Five Points. Who is behind the missing people, monsters, or humans? The Slaughter Sisters will discover who is behind it all!

Set in the Helena Brandywine universe, this story is the third adventure of The Slaughter Sisters. New York is alive with magic. Deep in the heart of Chinatown the alleys hide a secret. There’s a building that uses magic to mask itself from the mundane mortals that live around it. A good friend asked the Slaughter Sisters to find a wayward fiancée. How far are they willing to go? What new monster is tempting men, both young and old to their demise? In Ashes to Ashes the Slaughter Sisters find an escapee from hell itself. Will they survive?

The truth is only half the story… Ten year old Vivienne’s parents disappeared without a trace.Twenty years later, an anonymous email claims to know where they are.Now, pregnant with her second child, Vivienne must confront her past to find out what happened to her parents. But as her family’s secrets and lies unravel, she starts to realise that the truth is only half the story… Who are her parents? And what have they done?

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

iganii lui Miron Radu Paraschivescu nu sunt arztorii gitanos andaluzi rzboindu-se cu la guardia civil, ci biei oameni nevoiai, obedieni, care-i cnt iubirile arzoaie, se blestem, se prsc, viseaz, iar nfruntrile cele mai sngeroase dintre ei nu depesc vendeta mrunt din Ric, ce aduce aminte de strlucitul cntec btrnesc Toma Alimo.“ – Ilie Constantin

E la mijloc un mister negru. erpuitor. Cu femei puternice, regsindu-se n albia nopilor. Cu brbai pierdui n hiurile existenei. Cu adolesceni care asist gur-casc la felul n care morii dau buzna n existena de zi cu zi. Sunt pagini dense, pe mari poriuni memorabile, de un erotism subtil, nvalnic, mpuns de botul fraged al morii care-este-pretutindeni. Madeleine Davidsohn are lejeritatea i familiaritatea lucrurilor artate la lumina zilei de creatorii obiectelor artizanale, confecionate cu o art motenit din tat n fiu, ce-i transmit reciproc secretele meseriei, trucurile tiute exclusiv de membrii clanului de meseriai.“ – Aura Christi

Un nou bestseller interna?ional de la creatorii seriei ?Pisicile r?zboinice” Lumea nu va mai fi niciodat? la fel dup? Marele M?r?it - a?a s-ar numi un cutremur devastator v?zut prin ochii unui c??el. P?m?ntul s-a despicat pe de-a ?ntregul ?i au disp?rut toate labele-lungi – a?a s-ar numi semin?ia omeneasc? prin ochii aceluia?i c??el. Hrana a devenit aproape imposibil de g?sit, apa este otr?vit?, iar du?manii mi?un? la tot pasul. ?n aceast? situa?ie, c?inii se v?d nevoi?i s? deprind? toate aptitudinile unor supravie?uitori. A venit vremea lor s? domine lumea. Norocel, un C?ine Singuratic obi?nuit s? tr?iasc? pe cont propriu, s-a integrat ?n Haita C?inilor Lega?i pentru a face fa?? condi?iilor dure de via?? de dup? Marele M?r?it. C?nd un atac puternic ?i pune ?n pericol nu numai pe C?inii Lega?i, ci ?i pe inamicii lor, C?inii S?lbatici, Norocel ??i d? seama c? singura lor ?ans? de supravie?uire este s? se uneasc?. Tocmai aceast? decizie ?i va provoca probleme, iar ?n cele din urm? va fi alungat din haita unit?. Cartea a IV-a prilejuie?te ?mp?carea dintre Norocel ?i Alfa, conduc?torul Haitei S?lbatice. Dar ?ntre ei r?m?ne ?n continuare o tensiune mocnit?: Alfa las? de ?n?eles c? nu va fi niciodat? dispus s? accepte compania anumitor c?ini. Haita recent unit? se afl? ?n c?utarea unui nou c?min, c?t mai ?ndep?rtat de Tab?ra C?inilor Fioro?i. C?inii descoper? treptat c? niciun teritoriu nu este complet lipsit de pericole. Atunci c?nd ?nt?lnesc un alt grup de c?ini care a supravie?uit Marelui M?r?it, Norocel sper? ca cele dou? haite s? se alieze. ?ns?, aceast? nou? Hait?, condus? de Teroare, laba dreapt? a C?inelui-Spaim?, s-ar putea s? se transforme ?n cel mai periculos inamic pe care l-au ?nt?lnit vreodat?... ?O carte plin? de ?nt?mpl?ri palpitante ?i minunate.“ - Kirkus Reviews ?Tinerii cititori vor g?si o mul?ime de lucruri fascinante ?n aceast? carte de aventuri, de la intriga palpitant? p?n? la caracteriz?rile fiec?rui c??el ?n parte. O lectur? ideal? pentru fanii ?Pisicilor r?zboinice?.” – Booklist ?S? vezi lumea prin ochii unui c??el ??i poate schimba viziunea asupra vie?ii. Ac?iunea ?i pericolul ?i vor ?ine pe cititori ?n suspans, iar finalul pe muchie de cu?it ?i va determina s? deschid? ner?bd?tori urm?toarea carte din serie.” - Jennifer Rummel, VOYA Din aceea?i serie: Supravie?uitorii. Cartea I - Ora?ul pustiu Supravie?uitorii. Cartea a II-a - Du?manul ascuns Supravie?uitorii. Cartea a III-a – C?derea ?ntunericului

Hamburger cu m?m?lig? este un pamflet cinic ?i incisiv care descrie fidel ?i realist dou? popoare: rom?n ?i american. Le descrie nu din auzite, nu din ziare ?i nu din vizionarea programelor de televiziune, ci din experien?a autorului. O carte acid? care condamn? prostia, arogan?a ?i incultura ?elitei“ societ??ii rom?ne?ti de ast?zi, dar ?i prostia americanilor care habar nu au unde se afl? Rom?nia ?i poporul ei. O carte care dezv?luie f?r? rezerve ?i f?r? ascunzi?uri adev?rata fa?? a societ??ii rom?ne?ti contemporane. O carte ?n care personajele principale sunt politicienii, protipendada, ?baronii locali“, potenta?ii vremii, biserica, media aservit? politic ?i cea declarativ ?liber? ?i independent?“, trafican?ii ajun?i vedete. O carte despre cum suntem noi cu adev?rat ?i despre cum sunt americanii de fapt. Ve?i citi o carte r?z?nd ?n hohote, dar ?i pl?ng?nd cu lacrimi amare. Ve?i citi ?i ve?i cunoa?te adev?rul. Iar adev?rul v? va face liberi! Pentru c? un popor care nu mai r?de este condamnat s? fie ve?nic sclavul celor care ??i bat joc de el. Revolta?i-v? ?i r?de?i! ?i v? ve?i sim?i liberi!...

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei?Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate.Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Romanul Condamnat s? ucid? este o ?ncercare de a reda realit??ile ?epocii de aur“, dar ?i cele din perioada impunerii de c?tre ru?i a comunismului ?n Rom?nia. Personajul central, arhitectul Tudor Gur?u, s?tul de lipsa de perspectiv? a meseriei sale, ca proiectant de garduri de prefabricate, cote?e de porci ?i blocuri de garsoniere pentru nefamili?ti, realizeaz? c? locul s?u nu este ?ntr-un institut de proiect?ri f?r? perspective. Se ?ntreab? dac? nu a venit momentul s? fug? peste grani??, sper?nd c? ?n Apus ??i poate valorifica aptitudinile... Trebuie s? dispar? pentru a nu pl?ti cu via?a o crim? pe care n-a ?nf?ptuit-o. Fur? ma?ina celor veni?i la locuin?a lui s?-l aresteze ?i str?bate cu ea jum?tate de ?ar?, apoi cealalt? jum?tate cu bicicleta. Trece, ?n cele din urm?, Dun?rea ?n Iugoslavia.

Televiziunea, v?zut? din interior, a?a cum ar?ta ?nainte de 1989, merita atunci ca ?i acum porecla folosit? ca titlu al romanului, o fiin?? demn? de tot dispre?ul. Este un roman cu coloratur? istoric?, de?i ?n ansamblul s?u pare o fic?iune istoric? a unei genera?ii de naivi.

Proza scurt? scris? de t?n?rul scriitor, originar din Timi?oara, se distinge printr-un stil ?ngrijit, expresiv, ?n mod cert, situat ?n siajul lui Matei Caragiale. O carte incitant? despre lumea pestri?? ?i sugestiv? a tranzi?iei autohtone. Cartea este destinat? publicului larg ?i va constitui un succes de libr?rie.

Ceea ce putem spune ?i ceea ce se cuvine spus este c? literatura noastr? modern? ?l revendic? cu hot?r?re pe Panait Istrati, pe fiul pierdut ?i revenit ca ?i Ulise al versului francez, dup? o miraculoas? c?l?torie. C?ci opera lui Panait Istrati ?ntrege?te peisajul literaturii rom?ne?ti din ultimii dou?zeci de ani, deoarece, dimpreun? cu Mihail Sadoveanu ?i cu Liviu Rebreanu, autorul Chirei Chiralina alc?tuie?te treimea cea de o fiin?? a celei mai unitare substan?e epice. C? ?i ace?tia – ?i poate c? nu stric? s? amintim cum c?te?itrei purced la ?mplinirea operei lor, cam ?n acela?i timp (?ntreg Sadoveanu de dup? Cocost?rcul albastru, doar de la trecutul r?zboi ?ncepe) c? ?i ace?tia, Panait Istrati este dintre to?i ceilal?i scriitori ai no?tri, acela care aduce cele mai multe probleme, cei mai mul?i eroi ?i cea mai puternic? individualitate. — Perpessicius

Dup? cum din Golanii nu se putea prevedea Ion, tot a?a nici din La Grandiflora nu se putea prevedea Rusoaica sau Donna Alba, cu toat? prezen?a elementelor prezumtive ale talentului lui Gib I. Mih?escu. Scriitorul a ?tiut s? se organizeze ?n crea?ii de care critica e bucuroas? s? ?in? seama, ca de produc?ii reprezentative ale literaturii noastre ultime. (Eugen Lovinescu)