Spionaj de anvergur? interna?ional? ?i o urm?rire spectaculoas? de la un cap?t la altul al Europei. La c?teva luni dup? ce a z?d?rnicit un atac terorist interna?ional, Jonathan Ransom, chirurg ?n cadrul organiza?iei Medici F?r? Frontiere, lucreaz? sub acoperire ?ntr-un col? ?ndep?rtat al Africii. So?ia sa, Emma, urm?rit? de serviciul secret american Divizia, din care f?cuse parte, se ascunde ?i ea. Cei doi sperau s? se ?nt?lneasc? ?n secret ?n Londra, dar un nou atac terorist le strica weekendul romantic. Emma dispare din nou, Jonathan devine suspectul principal ?i totul se transform? ?ntr-un adev?rat haos. Obligat s? fie mereu cu un pas ?naintea poli?iei ?i s? anticipeze totodat? mi?c?rile Emmei, ?n al c?rei trecut se vede nevoit s? sape tot mai ad?nc, Jonathan ?ncepe o curs? de-a lungul Europei, ?n care va descoperi c? nu este dec?t un pion ?ntr-un joc al spionajului interna?ional a c?rui miz? ?i complexitate dep??esc cu mult orice imagina?ie.

Othello, The Moor of Venice is a tragedy by William Shakespeare based on the short story "Moor of Venice" by Cinthio, believed to have been written in approximately 1603. The work revolves around four central characters: Othello, his wife Desdemona, his lieutenant Cassio, and his trusted advisor Iago. Attesting to its enduring popularity, the play appeared in 7 editions between 1622 and 1705. Because of its varied themes — racism, love, jealousy and betrayal — it remains relevant to the present day and is often performed in professional and community theatres alike. The play has also been the basis for numerous operatic, film and literary adaptations.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Am scris cri despre copii; m-am gndit la sufletul lor, care era doritor de o poveste duioas, cu animale. Fram, ursul polar e o poveste cam trist, dar e scris totui pentru copii; i e izvort dintr-un sentiment de mil pentru un pui de urs ntlnit la o menajerie.“ – Cezar Petrescu

Cella Serghi este Margaret Mitchell a noastr. Aceeai for epic, aceeai curgere a personajului, acelai tip de feminitate care lupt i trebuie s nving. Cine nu i amintete ultima pagin din Pe aripile vntului, ctor cititoare nu le-a slujit drept suport, drept lecie de via Un feminism cald care e mai mult un fel de solidaritate feminin...Naturaleea, spontaneitatea scriiturii, conturarea personajului principal, att de sincer i de cuceritor, capacitatea de-a face cititorul s viseze i, nu n ultim instan, succesul de public pentru o carte de dragoste, toate acestea nseamn c avem de a face cu o carte de referin.“ – Cleopatra Loriniu

Nu n latura caracterologic st ns meritul romanului lui Cezar Petrescu. n datele lor interne, personajele au ceva predictibil. Ascensiunile le sunt sincrone. Cderea unuia duce la prbuirea celorlali. i, de obicei, ntocmai ca n jocul de domino, toi au n preajm pe cte cineva. Momentele de singurtate sunt rare n Calea Victoriei. Admirabil, n schimb, e invenia epic, dei nu din ea, ci din lirismul difuz i s-a tras romancierului succesul. Fiecare capitol ncepe printr-un soi de avertisment metaforic, fr nicio legtur explicit cu coninutul ulterior. Unele dintre aceste puneri n tem (mai degrab dect n abis) au ntr-adevr structur de anecdote, dar att de generale, nct propriu-zis nu putem vorbi despre narativitate autentic. Cel mult, despre infuzie de stri de spirit. Procedeul ine de alegorie, i substratul vag moralizator se ghicete permanent ndrtul lui. nsi Calea Victoriei reprezint, au artat-o mai toi comentatorii, un alt nume pentru melanjul de opulen, viciu, civilitate, elegan, conspiraie i tragedie care freamt n marele ora. De altminteri, prea puine lucruri se petrec spaial pe fostul Pod al Mogooaiei.“ – Cosmin Ciotlo

De altminteri, ne asigur, mereu, autorul, tabloul societii imediat postbelice este moral fracturat att de cauze sociale multiple ct i de nelesuri foarte eterogene conferite evenimentelor de protagoniti. Or, n noua realitate fiecare se simte ndreptit s solicite ceva de la via, de la istorie, de la ceilali, i, nu chiar n ultimul rnd, de la soart. Peisajul tipologiilor umane nu este unul idilic i armonios, ci unul bazat pe dezacord, pe conflict i pe nenelegere. i stau cititorului, fa n fa, idealiti morali (Vasile Mogrea) care refuz orice compromis i orice umilin, dar i venic adaptaii la succes, dintre care erou paradigmatic este Alexandru Vardaru. El n-are deziluzii n via pentru c nu-i creeaz sperane dearte sau iluzii prosteti. Clar i rspicat, se autodefinete privindu-l cu mil, dezgust i dispre pe mutilatul nenelegtor Radu Coma: Eu m-am socotit ntotdeauna nedemn de aa-zise marile idealuri. Viaa mi s-a prut mai simpl... Omul nu se sacrific idealurilor vagi. Nu iubesc o lume imaginar; o iubesc pe cea real! Nu una viitoare; pe cea prezent!... tiu c nu putem face miracole, nici n viaa de toate zilele, nici n cea politic... Tot ce poi face e s corectezi puin i treptat realitatea. Chiar patriot, sunt fr imaginaie... Ideile generoase duc la dezordine, lirismul la catastrofe!...ntunecare este un titlu ce a ajuns s conin n sine mai multe sensuri, cel antropologic destinal fiind, desigur, cel mai profund. Dar acest neles va fi – pentru muli cititori – corelat mereu i cu semnificaii sociale i psihologice. De ce Pentru simplul motiv c baza social i cea psihologic din orice rzboi, rscoal sau revoluie aduc la suprafa multe fee ale ntunecrii. Acestea sunt stocate n memoria colectiv, iar unele au constituit obiect de analiz romanesc. Fiecare cititor apeleaz, vrnd-nevrnd, la aceste nelesuri ale ntunecrilor venite din cele dou mari surse: istoria i literatura. Oricum, ntunecare a lui Cezar Petrescu rmne un reper literar major, unul dttor de seam att pentru istoria literaturii romne, ct i pentru evoluia luminrilor i ntunecrilor colective, periodice, ale poporului nostru.“ – Vasile Morar

n anii 1870, Jacques Rebière i Thomas Midwinter, doi tineri ambiioi, descoper c au aceeai fascinaie de a nelege cum funcioneaz mintea omeneasc.Cercetrile lor n noul domeniu al psihiatriei i poart dintr-un ospiciu englezesc de la ar n cmpiile Africii, din slile de conferin ale Parisului n Alpii austrieci i n California. i nsoesc n aceast cltorie iniiatic Sonia, sora devotat a lui Thomas, i Katharina, o fost pacient, a crei sosire n sanatoriul lor de boli nervoase dezvluie pentru prima dat direciile diferite ale cercetrii lor. La trecerea ntr-un nou secol i n vreme ce Europa este divizat de Primul Rzboi Mondial, cei doi prienteni sunt constrni la o tragic introspecie a propriilor idealuri i credine.Impresionant i provocator n acelai timp, romanul lui Sebastian Faulks caut rspuns la ntrebarea ce fel de fiine suntem noi, oamenii, i dac nu cumva nebunia este preul pe care l pltim pentru a fi umani.Cel mai ambiios roman al lui Sebastian Faulks de pn acum… Dragoste, loialitate, curaj, compasiune, generozitate… acetia sunt polii n jurul crora graviteaz povetile sale.“ – The Independent

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.

Englezii nu au nici un respect fa de limba lor i nu sunt interesai s-i nvee copiii s-o vorbeasc. Ortografia lor este att de oribil, nct nici nu om nu poate nva s pronune dup ea.“ – G. Bernard Shaw Pentru opera sa care este marcat de idealism i umanitate, pentru satira sa stimulatoare, plin de multe ori de o singular frumusee poetic.“ – Comitetul Nobel Cei mai muli oameni spun c i dau dreptate lui Bernard Shaw sau c nu-l neleg. Eu sunt singurul care-l nelege i nu-i dau dreptate. – C.K. Chesterton Cu privirea sa ptrunztoare, dramaturgul vede c, de cele mai multe ori, o serie de achiziii superficiale – mbrcmintea, limbajul, purtrile, stilul de via – sunt cele care acord de fapt individului statutul social considerat cu mndrie un drept al posesorului: i i rde de asta, ca democrat i socialist, cam la fel cum Molière i rde de una sau de alta dintre profesiile liberale.“ – R.E. Burton

Numele provine de la regina francez? care a avut degetele la picioare unite cu o membran?, ca laba g??tei. Cartea este p?truns? de o filozofie dubl? a vie?ii: cea real? ?i cea denaturat?, care dore?te ?a ?ntoarce sfintele scripturi cu capul ?n jos“, dup? cum ne l?mure?te ilustrul autor. Eroii romanului ??i permit s? filozofeze la mesele slinoase ale acestui ?i altor edificii, cu osp?tari, buc?tari ?i mufloni veseli.Cartea descrie tribula?iile unui t?n?r la ?nceputul veacului al XVIII-lea, Jacques Ménétrier, fiul unui osp?tar. Primind oarece ?tiin?? de carte de la un calug?r capucin, b?iatul ?l va ?nlocui pe motanul Miraut ?n misiunea de a r?suci ?epu?a pe care sunt puse p?s?rile la frigare. Intr? apoi sub protec?ia abatelui Coignard, care ?l reboteaz? Jacobus Tournebroche ?i ?l ?nva?? latina ?i greaca. Sunt angaja?i de un alchimist aflat ?n c?utarea salamandrelor ?i a silfidelor mitice ?n textele antice ale autorilor alchimi?ti. Vor ?nt?lni personaje pitore?ti precum: un alchimist, dou? femei frivole, un capucin vagabond, un b?tr?n evreu gelos. T?n?rul va face o c?l?torie ini?iatic?, ?n care va cunoa?te dragostea ?i gelozia, ?nainte de a reveni ?n s?nul familiei ?i a deveni librar.

Din cauza unui denun? calomnios ?i a unui magistrat corupt, Edmond Dantès este arestat pentru tr?dare ?i condamnat f?r? proces la ?nchisoare pe via??. Aruncat ?n izolarea unei carcere, aflat ?n pragul sinuciderii, ?nt?lne?te un alt prizonier, care ?i ofer?, de-a lungul anilor, nu numai o educa?ie aleas?, ci ?i mijloacele de a se r?zbuna. ?i r?m?ne doar s? g?seasc? o cale ingenioas? de a evada din ?nchisoare…

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Publicat n 42 de limbi, aceast carte este una dintre cele mai traduse opere dup Biblie.Alice a existat cu adevrat. Avea doar trei-patru ani i era cea mai drgla i mai istea dintre cele trei fetie ale decanului Universitii din Oxford, cu care tnrul profesor de matematic Charles L. Dodgson se mprietenise pe vremea cnd lucra ca ajutor de bibliotecar. La dorina micii sale prietene favorite acesta a scris, sub pseudonimul devenit celebru, basmul pe care i-l povestise n timpul unei plimbri cu barca, ntr-o zi de iulie a anului 1862.Multe generaii de copii i de oameni mari“ au sorbit i vor mai sorbi nc, fermecai, povestea din ara Minunilor, i, de la 1865 ncoace, aceast poveste a devenit n Anglia cartea de literatur poate cea mai rspndit.

Cum se percepe o femeie pe sine ?ns??i sau cum – prin ce lentile distorsionante, cu ce preconcep?ii induse de o educa?ie cvasipatriarhal? – ?i vede ea pe ceilal?i? Care sunt grani?ele libert??ii ei de op?iune ?i ce obstacole ?nt?lne?te voin?a ei de a juca alte roluri dec?t acelea ce i sunt tradi?ional atribuite? Poate o femeie – mai bine zis, i se ?ng?duie – s? aspire a fi ?i altceva dec?t mam?, sor?, fiic?, so?ie etc. – atribute care o descriu doar din perspectiva rela?iilor ei cu al?ii, nu prin ceea ce este ea ?ns??i?! Sunt ?ntreb?ri identificabile ?n ?es?tura narativ? a c?r?ilor Cellei Serghi. Eroinele acestei autoare se revolt? ?mpotriva unei ordini sociale rigide, vor s? ?i afirme identitatea – feminin? ?i nu doar –, impulsionate nu at?t de mult invocata fantasm? a ?c?ut?rii fericirii“ (tem? asociat? de critic?, ?n virtutea unei iner?ii de judecat?, a?a numitei ?literaturi feminine“), c?t de o fireasc?, omeneasc? nevoie de integrare ?i de recunoa?tere.

Eroul c?r?ii este un doctor ?n arta extrem-oriental?, ce p?r?sise ?ara sa de miaz?noapte pentru a-?i continua cercet?rile ?n India. E, ?n mod evident, un alter ego al autorului, iar personajele, decorurile ?i ?nt?mpl?rile din roman sunt umbre deformate proiectate de propria-i via?? indian?. Primul capitol se folose?te de impresiile de c?l?torie ale lui Eliade din Port Said ?i de pe vaporul ?Hakone Maru“. ?n spatele lui Fr?ulein Lucy Roth se afl? vieneza Stella Kramrisch, pe care, ?n realitate, autorul o ?nt?lnise abia la Calcutta. M?rturisirile pe care i le face ?doctorul“ ni-l ?nf??i?eaz? chiar de la ?nceput ca pe un v?r valah al lui Doctor Faustus. El ar fi un ??nviat din mor?i“, ce fusese st?p?nit ani ?ntregi de Diavol – ?puternic ?i r?u“, ?vietate cu aripi ?i duh, duh cu r?suflare ?i copite“. Nu lupta chinuitoare ?mpotriva lui l-a eliberat, ci doar ?de?teptarea“, ?n?elegerea faptului c? Diavolul e ??nchipuire sau concept“

Al sentir un roce en el cuello, Fernando de Ojeda soltó la pluma y levantó la cabeza. Una palmera enana movía detrás de él con balanceo repentino sus anchas manos de múltiples y puntiagudos dedos. Para evitarse este contacto avanzó el sillón de junco, pero no pudo seguir escribiendo. Algo nuevo había ocurrido en torno de él mientras con el pecho en el filo de la mesa y los ojos sobre los papeles huía lejos, muy lejos, acompa?ado en esta fuga ideal por el leve crujido de la pluma. Vio con el mismo aspecto exterior cosas y personas al salir de su abstracción; pero una vida interna, ruidosa y móvil parecía haber nacido en las cosas hasta entonces inanimadas, mientras la vida ordinaria callaba y se encogía en las personas, como poseída de súbita timidez.??Sus ojos, fatigados por la escritura, huían de las ampollas eléctri-cas del techo, inflamadas en plena tarde, para reposarse en los rectángulos de las ventanas que encuadraban el azul grisáceo de un día de invierno. La blancura de la madera laqueada temblaba con cierto reflejo húmedo que parecía venir del exterior. Dos salones agrandados por la escasez de su altura eran el campo visual de Ojeda. En el primero, donde estaba él, mezclábase a la blancura uniforme de la decoración el verde charolado de las palmeras de inver-náculo, el verde pictórico de los enrejados de madera tendidos de pilastra a pilastra y el verde amarillento y velludo de unas parras artificiales, cuyas hojas parecían retazos de terciopelo. Sillones de floreada cretona en torno de las mesas de bambú formaban islas, a las que se acogían grupos de personas para embadurnar con manteca y mermeladas el pan tostado, husmear el perfume del té o seguir el burbujeo de las aguas minerales te?idas de jarabes y licores. ? AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).

An undertaker finds himself trapped in the vault where coffins are stored during winter for burial in the spring, and is mysteriously injured when he escapes.

"The Descendant" is a story fragment by American horror fiction writer H. P. Lovecraft, believed to have been written in 1927.[1] It was first published in the journal Leaves in 1938, after Lovecraft's death.

The story is the testament of a tortured, morphine-addicted man who relates an incident that occurred during his service as an officer during World War I. In the unnamed narrator's account, his cargo ship is captured by an Imperial German sea-raider in "one of the most open and least frequented parts of the broad Pacific"

"The Crawling Chaos" is a short story by American writers H. P. Lovecraft and Winifred V. Jackson (first published April 1921 in the United Cooperative. As in their other collaboration, "The Green Meadow", the tale was credited to "Elizabeth Berkeley" (Jackson) and "Lewis Theobald, Jun" (Lovecraft). The story begins with the narrator describing the effects of opium and the fantastical vistas it can inspire. The narrator then tells of his sole experience with opium in which he was accidentally administered an overdose by a doctor during the "year of the plague".

THIS BOOK is written for all little lads and lasses, but especially for the former, since it is the true—quite true—story of a little lad who lived to be, perhaps, the greatest king this world has ever seen.?It is a strange, wild tale this of the adventures of Prince Akbar among the snowy mountains between Kandahar and Kabul, and though the names may be a bit of a puzzle at first, as they will have to be learned by and bye in geography and history lessons, it might be as well to get familiar with them in a story-book; though, indeed, as everybody in it except Roy the Rajput, Meroo the cook boy; Tumbu, the dog; and Down, the cat (and these four may have been true, you know, though they have not been remembered) really lived, I don't know whether this book oughtn't to be considered real history, and therefore??A LESSON BOOK:??"Anyhow, I hope you won't find it dull."??STORIES:?FAREWELL ?THE FIRST VICTORY ?THE ROYAL UMBRELLA ?TUMBU-DOWN ?ON THE ROAD ?AT COURT ?WINTER?DOWN'S STRATAGEM?SPRING ?THE NIGHT OF RECORD ?A WINTER MARCH?SNOW AND ICE ?OVER THE PASS ?IN THE VALLEY?DEAREST-LADY?CRUEL BROTHER KUMRAN?IMPRISONMENT?THE GARDEN OF GAMES?BETWIXT CUP AND LIP?ESCAPED?DAWN

THERE are numerous time-honored stories which have become so incorporated into the literature and thought of our race that a knowledge of them is an indispensable part of one's education. These stories are of several different classes. To one class belong the popular fairy tales which have delighted untold generations of children, and will continue to delight them to the end of time. To another class belong the limited number of fables that have come down to us through many channels frorn hoar antiquity. To a third belong the charming stories of olden times that are derived from the literatures of ancient peoples, such as the Greeks and the Hebrews. A fourth class includes the half-legendary tales of a distinctly later origin, which have for their subjects certain romantic episodes in the lives of well-known heroes and famous men, or in the history of a people.??It is to this last class that most of the fifty stories contained in the present volume belong. As a matter of course, some of these stories are better known, and therefore more famous, than others. Some have a slight historical value; some are useful as giving point to certain great moral truths; others are products solely of the fancy, and are intended only to amuse. Some are derived from very ancient sources, and are current in the literature of many lands; some have come to us through the ballads and folk tales of the English people.