Cavalerii Pardaillan - Vol. 1. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Fran?a, 1553. Într-o ?ar? sfâ?iat? de r?zboaie civile nemiloase, Jeanne de Piennes ?i François, fiul cel mare al conetabilului de Montmorency, se c?s?toresc în secret, pentru a preîntâmpina opozi?ia familiilor lor, care se du?m?nesc. Tân?rul cuplu este curând nevoit s? se despart?, din cauza r?zboiului contra lui Carol Quintul. R?mas? singur?, Jeanne aduce pe lume o feti??, Loïse. Dar Henri, fratele lui François, este îndr?gostit la rândul lui de Jeanne ?i, înnebunit de gelozie, pune la cale o r?zbunare groaznic?.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 4. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. În 1573, Léonore de Montaigues, fiic? de hughenot ?i amanta lui Jean de Kervilliers, monseniorul episcop prin? Farnese, este arestat? ?i condamnat? la moarte pentru sacrilegiul de a se fi declarat iubita unui om al Bisericii. În timp ce c?l?ul îi trece funia pe dup? gât, ea d? na?tere unei feti?e. Gra?iat?, este dus? din nou la închisoare, iar episcopul vede cum copilul lor, Violetta, este luat de c?tre c?l?ul Claude. Peste ani, Violetta ?i cavalerul de Pardaillan vor avea de înfruntat pe cel mai însp?imânt?tor dintre du?mani, nemiloasa prin?es? Fausta.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 11. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Pardaillan reg?se?te un vechi prieten, dar, din p?cate, ei nu se mai afl? de aceea?i parte a baricadei; ducele d’Angoulême este acum aliatul Faustei, care îl sus?ine în lupta pentru a ob?ine tronul Fran?ei. În confruntarea sa cu Fausta ?i cu oamenii acesteia, Pardaillan îl are al?turi pe contele de Valver. Împreun?, reu?esc s? o salveze pe iubita contelui ?i s? o redea pe micu?a Loïse, nepoata lui Pardaillan, p?rin?ilor acesteia. V?zându-?i toate planurile spulberate de temutul ei adversar, mintea tenebroas? a Faustei urze?te pentru acesta o capcan? mortal?. Oare va supravie?ui bravul cavaler ultimei încle?t?ri explozive cu funesta prin?es??

Am citit putine romane mai impregnate de senzualitate decat Adela. Uimit de acest caracter bine mascat de precautul autor mi-am intitulat capitolul pe care i l-am consacrat in Arca lui Noe Jurnalul seducatorului“. Titlul mi l-a sugerat filosoful danez Kierkegaard cu care doctorul Codrescu are destule asemanari mai ales in masura in care amandoi cred intr-o mistica a iubirii fara ca ea si in pofida lor insisi sa excluda o puternica senzualitate. Cititorul de azi poate avea dificultati in a o recunoaste. Dar daca face efortul sa renunte la prejudecata scenelor tari“ de sex din romanele ultimelor decenii va descoperi de pilda ce incarcatura emotionala si fizica deopotriva are in Adela un sarut pus pe incheietura unei maini delicate de tanara femeie acolo unde dantela manecii se sfarseste.“ – Nicolae Manolescu

Ceea ce d? nuvelelor lui Slavici o pu?in obi?nuit? plin?tate ?i for?a de via?? este profunda cunoa?tere a sufletului omenesc ?n complexitatea lui ?i ?n mi?c?rile lui contradictorii. Aceast? cunoa?tere func?ioneaz? ?n modul cel mai firesc d?nd impresia c? Slavici ??i creeaz? personajele v?z?ndu-le dinl?untrul lor. Comportamentul lor nu e ?ntotdeauna logic - adesea chiar dimpotriv? mai ales ?n ceea ce prive?te analiza sufletului feminin ?n care Slavici r?m?ne un maestru - dar aproape niciodat? ?n marile lui reu?ite artistice nu d? impresia c? ar putea s? fie altul. Slavici se identific? cu personajele sale fiind legat cu l?untrul lor cu felul lor de a g?ndi ?i de a sim?i prin intime fire simpatetice. Iar acest fel de a g?ndi ?i de a sim?i e rezultatul unei observa?ii ?i medita?ii multiseculare asupra naturii umane. Slavici ?nf??i?eaz? cu mijloacele artistice ale scriitorului citadin analitic ceea ce poporul exprim? aforistic prin zic?torile ?i proverbele sale... Ovidiu Papadima

Volumul cuprinde 25 de texte pe care realizatorul antologiei, Alexandru Petria, le consider? reprezentative pentru anul 2013 ?i care au fost publicate ?n reviste, ?n format tip?rit sau online, ori pe site-uri literare. Singurul criteriu de selec?ie este, a?a cum afirm? Alexandru Petria, valoarea materialelor, ?i nu apartenen?a autorilor la anumite grup?ri literare. Dintre autorii textelor, ?i amintim pe: Alina Nedelea, Ana Barton, Cristina Nemerovschi, Doina Ru?ti, George Arion, Horia Dulvac, Ladislau Daradici, Marian Ilea, Radu ?uculescu, Voichi?a P?l?cean-Vere?.

Οι περ?φημε? ερωτ?σει? ?τι;?, ?π??? και κυρ?ω? ?γιατ?;? βρ?σκουν στον τρ?το τ?μο τη? σειρ?? Η καρδι? εν?? μικρο? Βατρ?χου ?ξυπνε? απαντ?σει?, που μαγε?ουν μ?σα απ? του? ξεχωριστο?? ?ρωε? αυτο? του βιβλ?ου. Βλ?πουμε την τρυφερ? σχ?ση μεταξ? παππο? και εγγονο?, που ?χει σκοπ? να ανο?ξει τι? καρδι?? μα? προ? τι? συμφων?ε? του Αστρικο? βαλ? τη? ζω??. Απ? τα αστραφτερ? τσαμπι? των ιστορι?ν που πηγ?ζουν το ?να μ?σα απ? το ?λλο, σαν μια σ?γχρονη εκδοχ? τη? συλλογ?? Χ?λιε? και μ?α ν?χτε?, αναδεικν?ονται δ?ο μυθολογικ? επεισ?δια, που ?φτασαν μ?χρι τι? μ?ρε? μα? μ?σα απ? τη λα?κ? χριστιανικ? παρ?δοση, τυγχ?νοντα? ?μω? εξαιρετικ?? επεξεργασ?α?. Η εγγεν?? του? πρωτοτυπ?α τα κ?νει να λ?μπουν σαν μεγ?λε? ρ?γε? βασιλικο? σταφυλιο?, παρ? το γεγον?? ?τι ε?ναι κατακερματισμ?να και δι?σπαρτα μ?σα σε ολ?κληρο το βιβλ?ο.

La serie de cuentos para ni?os ?Un corazón de Ranita” continúa con el 5? volumen, “La traición, la novia de la maldición”. Se trata de un libro que ofrece una lección de vida tanto a los ni?os, como a los padres e incluso a los abuelos. De las aventuras extraordinarias presentadas en las historietas tejidas con el hilo de la gran narración, se desprenden incesantemente nuevas explicaciones, consejos discretos, varios sentidos. De esta forma podemos aprender cómo se formaron los continentes a raíz de la lucha entre las monta?as que poblaban la Tierra al principio de los tiempos. Está también el cuento del topo, o mejor dicho la história de cómo llegó a perder la vida – una extraordianrio cuento de amor, fidelidad y venganza – y muchas otras historias palpitantes…

Vivimos en una sociedad moderna y tecnológica, tenemos un rápido y fácil acceso a la información de distintas formas. ?Ni siquiera podemos imaginarnos la vida de otra manera! Sin embargo, a veces olvidamos que las más bonitas experiencias surgen de las cosas sencillas... Leed el 6? volumen de la serie ?Un corazón de Ranita” y aprended cuál es el secreto del poder de no renunciar nunca a vuestros sue?os. Probad la Copa de la Sabiduría y adentraos en la competición para el puesto del mejor narrados, al lado del Joven Pulga y del Gusanito de Seda. Pasáoslo bien con el Mosquito Achispado y enteraos de los planes del Mosquito Cirujano de forjar su fama a cuesta del deseo de las tejoncillas de ser atractivas. ?Descubrid historias fantásticas y lecciones de vida sobre el amor, el valor y la amistad!

C??tig?tor al Concursului de Debut ?Adenium START”, edi?ia a treia, sec?iunea Proz?, romanul Vrum-vrum o are ?n centrul s?u pe Clara B., care, din empatie pentru p?l?riatul artist ratat Poeteski, pleac? spre Hollywood pentru a-i recupera acestuia Muza care ?l p?r?sise. O c?l?torie donquijotesc? spre nic?ieri, condimentat? cu tot ce a putut re?ine mai bun literatura absurdului de la Jarry ?i Harms ?ncoace.

Om foarte bine inzestrat in ce priveste largimea cercului sau de vedere energia in exprimarea sentimentelor mladierea in tratarea temelor celor mai deosebite entuziasmul unei forme de un idealism inalt in sfarsit bogatia de cuvinte si usurinta de vers el scrie in acesti ani (pana la 1848 n. n.) cari sunt si cei mai buni ai talentului sau o intreaga opera poetica. […]Bolliac e fireste – asa cerea vremea si asa cerea si firea sa – poetul libertatii dusmanul privilegiilor osanditorul boierilor… N. IORGA Istoria literaturii romane in veacul al XIX (de la 1821 inainte)

Paul Cernat: ?Optzecist? prin v?rst? ?i background, prozatoarea Doina Popescu are o inteligen?? vie, mobil?, robuste?e dezinvolt? a nara?iei ?i, fapt deloc la ?ndem?na oricui, o bun? priz? la umanitatea personajelor. Scrise alert, americ?ne?te, cu prospe?ime stilistic? ?i o predilec?ie special? pentru relatarea la prezent proiectat? ?n trecut, cele opt povestiri din Vipia amiezii surprind, ?n registre diferite, scene de via?? cotidian? cu miez atroce. Dincolo de cotidianul consumerist al scenelor de cuplu sau al feliilor de actualitate social?, textele developeaz?, prin filtre livre?ti sau existen?iale abil montate, imagini ale degrad?rii biologice, secrete inavuabile, derive f?r? ie?ire ale unor personaje ?n conflict cu lumea. Amestecul de vitalitate ?i morbid e con?inut, de altfel, chiar ?n titlu. Cel pu?in trei nara?iuni sunt antologice: ?Bimbu?ca? (despre m?rirea ?i dec?derea postdecembrist? a unei sp?l?torese care, ?n anii ’80, ?inea singur? ?n fr?u infernul unei gr?dini?e de copii cu dizabilit??i), ?Reka, un frison galactic de demult? (istoria cu substrat psihanalitic a unei rela?ii tulburi din studen?ie, dintre naratoare ?i o stranie, deviant? coleg? de c?min unguroaic?) ?i piesa-titlu (o devastatoare diagram? clinic? ?n care cancerul galopant, brusc descoperit, al unui sexagenar ?i destabilizeaz? via?a so?iei, proiect?nd-o din realitatea medical? ?ntr-o irealitate hipnotic?). U?oara tendin?? demonstrativ?, prezent? mai ales ?n dialogul dramatic mam?-fiic? din ?Un pian pentru concert? ?i ?n ekfrastic-melodramatica ?Tabloul?, e compensat? de vitalitatea povestirii, de pregnan?a personajelor ?i acuitatea observa?iei realiste. O carte de proz? matur?, la temperaturi interioare ?nalte”.

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Romanul Raucho istorise?te povestea t?n?rului cu acela?i nume. Raucho cre?te ?n pampas, admir?ndu?i pe gauchos ?i n?zuind s? ?mp?rt??easc? via?a lor dur? ?i pitoreasc?. Este un copil rebel, c?ruia nu?i place ?coala, dar care descoper? mai t?rziu pl?cerea lecturii ?i ?ncepe s? viseze la Paris, ca to?i tinerii din vremea sa. Fascina?ia este irezistibil? ?i ?n cele din urm? ??i convinge tat?l s??l lase s? plece. Raucho are inima ?mp?r?it? ?ntre dou? pasiuni: pe de o parte ??i dore?te s? duc? o via?? de gaucho ?n mijlocul naturii, iar pe de alt? parte ar vrea s? fie un b?rbat la mod? ?n capitala Fran?ei, cufund?ndu?se ?n vicii care umplu nop?ile albe. ?n pampas viseaz? la Paris, iar la Paris duce dorul meleagurilor natale. Femeile pe care le cunoa?te fac s??i fie ?i mai greu s? ia o hot?r?re.