“The Blazing World”, is a Description of a New World, Called The Blazing-World, better known as The Blazing World, is a 1666 work of prose fiction by English writer Margaret Cavendish, the Duchess of Newcastle. It has been described as an early fore-runner of science fiction.??Here on this Figure Cast a Glance.?But so as if it were by Chance,?Your eyes not fixt, they must not Stay,?Since this like Shadowes to the Day?It only represent's; for Still,?Her Beauty's found beyond the Skill?Of the best Paynter, to Imbrace?These lovely Lines within her face.?View her Soul's Picture, Judgment, witt,?Then read those Lines which Shee hath writt,?By Phancy's Pencill drawne alone?Which Peces but Shee, can justly owne.??To The Duchesse of Newcastle, ?On Her New Blazing-World.??Our Elder World, with all their Skill and Arts,?Could but divide the World into three Parts:?Columbus, then for Navigation fam'd,?Found a new World, America 'tis nam'd;?Now this new World was found, it was not made,?Onely discovered, lying in Time's shade.?Then what are You, having no Chaos found?To make a World, or any such least ground??But your Creating Fancy, thought it fit?To make your World of Nothing, but pure Wit.?Your Blazing-World, beyond the Stars mounts higher,?Enlightens all with a C?lestial Fier.??William Newcastle.

Dinu are 25 de ani, o carier? ?n presa de scandal ?i nemul?umiri pe toate planurile: e convins c? iubita ?l ?n?al?, a scris o carte pe care nu reu?e?te s-o publice, iar jobul s?u, de a scoate senza?ionalul din necazurile altora, nu-i aduce nici o satisfac?ie. ?n loc s?-?i accepte cu demnitate condi?ia de t?n?r intelectual rom?n, e decis s?-?i rezolve toate problemele, ?n doar o s?pt?m?n?. ?ntr-o astfel de situa?ie, de o gravitate medie, c?teva sfaturi ra?ionale ar putea fi exact ce are nevoie. Din p?cate, persoanele din jurul s?u nu se obosesc cu a?a ceva. Luca, prietenul s?u cel mai bun ?i fost coleg de facultate, ?l ?mpinge, de fiecare dat?, spre cea mai simpl? sau imoral? solu?ie. De cealalt? parte, fratele s?u Andrei ?ncearc? s?-l transforme ?ntr-un bun cre?tin, precum ceilal?i membrii ai sectei. Obsesia fa?? de starul hip-hop Ty Julius, impus? de cerin?ele publicului de tabloid, e singurul lucru care reu?e?te s?-i mai st?rneasc? sentimente puternice. Asta p?n? c?nd o ?nt?lne?te pe Simona, care i-ar putea schimba via?a complet, ?n bine, sau ?n r?u, sau poate chiar deloc.

Ca orice construc?ie solid?, ?i un sistem de g?ndire se pl?smuie?te pe structura unor con?cepte fundamentale cu func?ii vitaminizante pentru ?ntreaga desf??urare a g?ndului ?i pen?tru ?nchegarea lui ?ntr?o viziune articulat? ?i complex?, marcat? de cele dou? condi?ii indis?pensabile unui sistem: completitudinea ?i non?contradic?ia. ?i mai preciz?m, chiar cu riscul suspiciunii de banal, c? un sistem de g?ndire articulat nu las? ?i nu trebuie s? lase r?m??i?e sau componente necuprinse ?n ansamblu. C?ci un sistem incomplet, cu resturi sau componen?te r?mase ?n afara ?ntregului ??i pierde carac?teristica de sistem. S? preciz?m totu?i c? vorbim despre sis?tem ?ntr?un loc unde, nu doar c? lipse?te, dar a ?i fost repudiat cu o insisten?? repetat? ?i ?n?d?rjit?. Nu spun c? furia lui Cioran ?mpotriva ideii de sistem filosofic nu??i are ra?iunile ei, spun doar c? chiar acolo unde este t?g?duit?, o anumit? viziune de ansamblu asupra lumii este totu?i implicit?. Nu se poate vorbi despre parte, despre fragment f?r? s? se aib? ?n vede?re imaginea totului ?i felul cum o diviziune este a?ezat? ?n p?ntecul exist?rii. Ionel Necula

This Book, is a collection of short stories about Russia. Book contains many collections of short stories by the popular and influential Russian author, a founder of the socialist realism literary method and arguably the greatest Russian literary figure of the 20th century. Maxim Gorky also wrote about stories, plays, memoirs and novels which touched the imagination of the Russian people, and was the first Russian author to write sympathetically of such characters as tramps and thieves, emphasizing their daily struggles against overwhelming odds..Some Other Books Maxim Gorky: Mother (1907) Creatures That Once Were Men (1918) Twenty-six and One and Other Stories (1902) The Man Who Was Afraid (1901)

Pentru Lucio Battistini, aceasta e ?ansa de a-?i petrece restul vie?ii a?a cum ar fi trebuit mereu s? o fac? – pre?uind fiecare moment. Îi plac femeile, are multe defecte, dar ?i mult farmec personal – simpaticul Lucio Battistini a fost dat afar? din cas? de so?ie ?i doarme într-o înc?pere din spatele cofet?riei pe care o de?ine socrul s?u. Îns? vestea c? are o tumoare malign? inoperabil? îi schimb? complet perspectiva asupra vie?ii. Astfel încep cele o sut? de zile pe care le mai are de tr?it: Lucio se hot?r??te s? aib? grij? de familia sa, s?-?i recucereasc? so?ia ?i s?-?i petreac? urm?toarele trei luni tr?ind la intensitate maxim?. Alc?tuit din 100 de capitole scurte, unul pentru fiecare zi care i-a mai r?mas de tr?it lui Lucio, O sut? de zile de fericire e delicios ca o gogoa?? fierbinte ?i un cappuccino. Impregnat? de melancolie, umor ?i duio?ie, cartea lui Fausto Brizzi ne aminte?te tuturor c? via?a e nepre?uit? ?i c? fiecare clip? conteaz?. Un roman despre fericire ?i moarte. Mai precis, un roman despre ce se poate face cu ultimele o sut? de zile de via??, în care protagonistul ia o hot?râre foarte clar?: aceea de a fi fericit. Singurul s?u regret este acela c? va trebui s? moar? pentru a începe s? tr?iasc?. – Repubblica O num?r?toare invers?. O poveste original? ?i plin? de mesaje pozitive despre în?elesul profund al vie?ii. – Planeta de Libros Un roman uluitor, care ne înva?? s? savur?m fiecare minut ce ne-a fost dat pe acest p?mânt. -- librosquevoyleyendo.com „Voi ce a?i face dac? a?i mai avea o sut? de zile pân? la moarte?Iat? ni?te sugestii:V-a?i duce la birou sau la ?coal? mâine-diminea???A?i face dragoste în fiecare or? cu persoana pe care o iubi?i?A?i vinde totul ?i v-a?i muta la tropice?V-a?i ruga la Dumnezeul în care crede?i?V-a?i ruga la un Dumnezeu în care nu a?i crezut niciodat??A?i urla pân? când a?i r?mâne f?r? suflare?A?i privi la nesfâr?it în tavan, sperând s? se pr?bu?easc? peste voi ?i s? v? ucid??“

Unul tr?ie?te, cel?lalt moare. E singura solu?ie. Roman din seria Helen Grace Doi ostatici. Un singur glon?. Doar unul va supravie?ui. Sunt suflete-pereche. Vor s?-?i petreac? restul vie?ii ?mpreun?. ?ns? c?nd se trezesc singuri ?i dezorienta?i ?ntr-un subsol p?r?sit, groaza ?i cople?e?te. Nu au la dispozi?ie dec?t o arm? ?nc?rcat? cu un singur glon? ?i ?nso?it? de urm?torul mesaj: ?C?nd unul dintre voi ?l va ucide pe cel?lalt, supravie?uitorul va fi liber“. Cine a putut concepe un astfel de scenariu sinistru, ?n care victimele ?nse?i comit crima? Tortura?i de spaim?, disperare, sete ?i inani?ie, pentru ostatici nu exist? dec?t o singur? cale de a pune cap?t acestui supliciu: unul dintre ei trebuie s? moar?. M. J. Arlidge a creat o eroin? memorabil?: inspectoarea Helen Grace. – Daily Mail O poveste captivant? ?i ?nfrico??toare, scris? magistral. – Sun ??i d? fiori! – Sunday Mirror ?Mi se pare mie sau ?mbr??i??rile noastre nu ne mai prea ?nc?lzesc? ?i nu ne mai ap?r?? De c?nd s-a ?nt?mplat, ne-am ag??at zi ?i noapte unul de altul, dorind s? supravie?uim am?ndoi, dispera?i s? nu r?m?nem singuri ?n locul acesta cumplit. Am jucat tot felul de jocuri ca s? treac? timpul, imagin?ndu-ne ce vom face dup? ce va sosi cavaleria — ce-o s? m?nc?m, ce-o s? le spunem rudelor, ce-o s? primim de Cr?ciun. ?ns? aceste jocuri s-au terminat treptat, pe m?sur? ce am ?n?eles c? am fost adu?i aici cu un scop ?i c? nu va exista un sf?r?it fericit.“

Capitala a c?zut. ?ntunecatul conduce Ravka din tronul s?u de umbre. Acum, soarta ??rii depinde de fragila Invocatoare a Soarelui, de o iscoad? c?zut? ?n dizgra?ie ?i de r?m??i?ele unei armate magice, c?ndva m?rea??. Pornit? ?n c?utarea ultimului amplificator al lui Morozova, Alina ?ncheie noi alian?e ?i las? deoparte vechile rivalit??i. Pe m?sur? ce afl? secretele ?ntunecatului, descoper? un trecut ce va schimba pentru totdeauna felul ?n care vede leg?tura lor, precum ?i puterea cu care e ?nzestrat?. Numai pas?rea de foc mai poate ?mpiedica distrugerea Ravk?i, ?ns? prinderea ei ar putea s? o coste pe Alina viitorul pentru care lupt?. Alina este o marginal? ?i a?a m? sim?eam ?i eu c?nd eram mic?. ??i dore?te foarte mult s? apar?in? unui loc din lumea asta ?i din aceast? cauz? face ni?te alegeri gre?ite. Am fost crescut? de bunicii mei ?ntr-un loc straniu, unde nu prea ?nt?lneai copii. Casa lor se afla pe un deal ?i mai tot timpul eram l?sat? de capul meu. Cred c? ceva din senza?ia aceea de izolare s-a strecurat ?i ?n descrierea Keramzinului (orfelinatul ?n care cresc Alina ?i Mal). – Leigh Bardugo, pentru Entertainment Weekly Elegan?a ?i fluiditatea stilului, ?mpreun? cu acea lume imaginar? des?v?r?it? fac din Trilogia Grisha o pies? de rezisten?? a genului fantasy. – RT Book Reviews Am reu?it s? m? ridic ?n picioare. Capul mi se ?nv?rtea. Mi-am str?ns bra?ul r?nit cu m?na teaf?r? ?i am pornit cl?tin?ndu-m? prin ?ntuneric. Nu vedeam nimic, eram complet dezorientat?. Dar am continuat s? merg prin bezn?, ?ncerc?nd s?-mi deblochez mintea, s? ?ncropesc un plan. ?tiam c? volcrele m? puteau ataca ?n orice clip?, dar era prea riscant s? folosesc lumina. G?nde?te!, m? mustram ?n sinea mea. Nu mai aveam nicio idee. R?m?sesem f?r? explozibili ?i nu puteam folosi T?ietura. M?neca ?mi era plin? de s?nge ?i pa?ii ?mi ?ncetineau. Trebuia s? g?sesc pe cineva s?-mi vindece bra?ul. Trebuia s? m? refac ?i s? atac din nou. Nu puteam fugi iar??i de ?ntunecatul, la fel ca prima oar? c?nd luptaser?m ?n Falie. De atunci, fugisem ?ntruna.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

Unu din cinci copii ?i adolescen?i sufer? de o tulburare mental?, potrivit unui studiu nord-american din 2013. Cartea de fa?? ofer? profesorilor, psihologilor ?colari ?i managerilor din domeniul educa?ional informa?iile psihologice ?i strategiile didactice necesare pentru a asigura un mediu previzibil, empatic ?i sigur pentru elevii afecta?i de ADHD, tulbur?ri de conduit?, anxit??i, depresii, autism, adic?ii ?i alte afec?iuni psihice. Acest ghid practic ofer? informa?ii ?i sfaturi legate de managementul clasei ?i de stilul de ?nv??are al elevilor cu vulnerabilit??i psihice, dar propune ?i o serie de interven?ii psihologice suportive, comportamentale ?i de ?nv??are socio-emo?ional?, realizabile ?mpreun? cu p?rin?ii ?i psihologii ?colari. ?To?i copiii, to?i elevii trebuie sprijini?i pentru a reu?i. Cei care se confrunt? cu probleme din zona s?n?t??ii mentale beneficiaz? de foarte pu?in? asisten??, iar uneori sunt neglija?i sau ignora?i. Aceast? carte le ofer? profesorilor repere strategice ?i instrumente foarte utile pentru a contribui la bun?starea mental? a celor cu care lucreaz?“. – Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decan al Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

n lucrarea sa, care a ctigat premiul Pulitzer n 1981, Robert K. Massie prezint detaliat viaa acestui captivant personaj istoric i evideniaz evenimentele cruciale care au transformat un biat ntr-o legend, inclusiv cltoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit fa de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare i constituirea mreei flote ruseti, modul n care a creat o armat de nenvins i relaiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandr, i Menikov, prinul fermector i lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special n carte l ocup relaia dificil a lui Petru cu fiul su Aleksei, care a fost judecat i condamnat la moarte n 1718. Autorul nu neglijeaz nici viaa politic, social, cultural i religioas din Rusia pe parcursul jumtii secunde a secolului al XVII-lea i primei pri a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie i conduce cititorii n lumea ruseasc medieval i premodern schimbat iremediabil, uneori n mod violent, de reformele iniiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie c sunt schimbri care au afectat n primul rnd individul, precum obligativitatea tierii brbilor, sau iniiative care au vizat consolidarea forei statului, de exemplu, nfiinarea marinei ruseti i a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativ inspirat de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medieval ntr-un stat modern. n acelai timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influen ndelungat asupra societii ruseti. Cartea lui Massie nu ofer doar o perspectiv intern a societii ruseti, ci urmrete i aciunile lui Petru n planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, dou dintre cele cinci seciuni ale lucrrii se ocup de relaiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel mpotriva Suediei. n urma Marelui Rzboi Nordic (1700-1721), Rusia a obinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia i Ingria). Totodat, deznodmntul acestui lung rzboi a nsemnat i ascensiunea Rusiei la rangul de putere continental. Pe plan militar, ns, domnia lui Petru nu a fost scutit de eecuri. Campania arului din Moldova, pornit mpotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin nfrngerea de la Stnileti (1711). Nu de puine ori, autorul american i aduce n prim-plan pe actorii politici importani din Europa sfritului secolului al XVIII-lea i nceputului secolului al XVIII-lea. Regi, comandani militari, nobili, toi sunt prezentai cititorilor, care pot astfel nelege mai bine aciunile sau atitudinile lor. arul Aleksei, tatl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinul Eugeniu de Savoia sau feldmarealul Rehnskild se numr printre figurile ilustre descrise de Massie. De regul, atunci cnd analizeaz anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor i al fenomenelor de lung durat, lsnd cumva n umbr personalitile excepionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, n special, putem face apel la istoria contrafactual i s ne ntrebm: Cum ar fi artat Rusia contemporan dac n-ar fi existat Petru cel Mare

John Holt - Promotorul educa?iei la domiciliu - homeschooling ?Tot ce spun eu ?n cartea acesta poate afi rezumat ?n patru cuvinte: Ave?i ?ncredere ?n copii!“ – John Holt Copiii ?nva?? cel mai bine ?nainte de a merge la ?coal?, c?nd ??nv??atul este precum respiratul“, atrage aten?ia celebrul reformator educa?ional John Holt. Odat? intra?i ?n sistemul clasic de ?nv???m?nt, micii ?colari ajung repede s? fie umili?i, speria?i ?i descuraja?i. V?duvi?i de dorin?a fireasc? de a explora, ei se vor sim?i cople?i?i de cerin?e f?r? noim? ?i de test?ri care ignor? punctele lor forte. Vor c?uta strategii de a p?c?li profesorii sau se vor limita la a ?nv??a strict ?pentru examene“. Plec?nd de la observarea procesului natural ?i fascinant ?n care copiii mici ?nva?? pe cont propriu s? mearg?, s? vorbeasc? sau s? rezolve jocuri complicate, autorul ?ndeamn? p?rin?ii ?i educatorii s? creeze un mediu de ?nv??are bazat pe ?ncredere ?i deschidere, care s? ?ncurajeze nu doar achizi?ia unor fragmente din diverse teorii, dar ?i dezvoltarea ?ncrederii, r?bd?rii ?i autonomiei elevilor afla?i la v?rste fragede. Miza c?r?ii const? ?n transformarea ?colii (dar ?i a c?minului familial) ?ntr-un loc unde copiii s?-?i poat? ?mbun?t??i stilul natural de g?ndire ?i ?nv??are.

Cum ?i-au crescut regii britanici copiii din 1066 p?n? ?n prezent Lumea ?ntreag? a fost uimit? c?nd Prin?esa Diana s-a dovedit a fi o mam? bun? ?i afectuoas?. Ea a constituit o excep?ie: Familia Regal? a Marii Britanii este cunoscut? mai cur?nd pentru rela?iile reci ?i chiar tensionate dintre genera?iile de p?rin?i ?i copii. ?nc? din vremea Reginei Victoria ?i a Regelui George al VI-lea, p?rin?ii ?i-au exprimat ?n mod f??i? dezam?girea fa?? de mo?tenitori. David Cohen folose?te materiale noi ?i documente descoperite recent, ce dateaz? ?nc? din vremea dinastiei Tudor, ?i realizeaz? ?n Educa?ia regal? o combina?ie captivant? ?ntre istorie ?i telenovel?. ?O bog??ie de anecdote – de la lec?iile de scrim? p?n? la faptul c? Prin?ul Charles a avut valet de la v?rsta de trei ani.“

Care sunt r?d?cinile agresivit??ii umane? Cum putem explica resorturile r?zboaielor sau ale regimurilor opresive? Pornirile noastre violente ?in de animalitatea noastr? ori constituie, mai cur?nd, o determinant? cultural?? ?ncerc?nd s?-?i croiasc? o cale dincolo de instinctualismul lui Konrad Lorenz ?i al neodarwini?tilor ?i dincolo de behaviorismul lui Skinner (pentru care violen?a este o condi?ionare strict social?), Fromm distinge ?ntre dou? chipuri fundamental diferite ale agresivit??ii. Dac?, pe de o parte, se poate vorbi despre o agresivitate ?defensiv? “sau de supravie?uire, mo?tenit? pe linie biologic?, pe de cealalt? parte descoperim agresivitatea ?malign?", pura distructivitate, care incit? la violen?? din motive ce rezid? ?n caracterul uman. Consider?nd-o ca pe o deformare a personalit??ii, ?i nu ca pe un dat inevitabil al naturii umane, Fromm descrie patima distructivit??ii trec?nd prin visele pacien?ilor lui Freud, prin sadismul birocratic al lui Stalin ?i ?ncheind cu ?necrofilia “lui Hitler. Prezenta carte constituie cea mai ?nchegat? construc?ie teoretic? a lui Erich Fromm, combin?nd date din neurofiziologie, antropologie, preistorie, etologie ?i, mai ales, psihanaliz?. Este un volum de referin?? pentru ?tiin?ele sociale, dar ?i un r?spuns ?n cheie critic-umanist? la pesimismul lumii de azi.

Sigmund Freud este considerat p?rintele psihanalizei. N?scut ?n 1856, a profesat ca fiziolog, medic ?i psiholog ?i ?i-a petrecut cea mai mare parte a vie?ii la Viena. Ideile sale inovatoare sunt legate de incon?tient, refulare, interpretarea viselor ?i metoda clinic? de tratament prin dialog. ?n acest volum ve?i g?si fragmente relevante din cele mai importante lucr?ri ale sale. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Imediat ce ai anunat c eti nsrcinat, rudele, prietenii, cunoscuii, chiar i persoanele strine se grbesc s-i dea sfaturi. Pe internet gseti tot felul de informaii despre natere i creterea copiilor, unele verificate, altele mai puin, dar care adesea se bat cap n cap. Cum s-o scoi la capt n tot acest hi informaional Mari mituri despre dezvoltarea copiilor este o carte ce-i propune s demoleze ideile preconcepute, bazndu-se pe rezultatele cercetrilor tiinifice, pe dovezi, pe date statistice. Cartea dezbate fr menajamente 50 de mituri, rspunznd la ntrebri precum: Se poate prezice sexul bebeluului uitndu-te la forma corpului matern Genereaz anestezia epidural complicaii la natere S lai copilul s plng sau s-l iei n brae la cel mai mic semn de suferin S l aezi n premergtor ori s-l lai s se ridice singur n poziie biped Poate vaccinarea s induc autismul Dar consumul de zahr mi va agita copilul Pn la ce vrst este indicat alptarea mi traumatizez copilul pe via dac-i dau o palm Divorul prinilor poate distruge viaa copiilor Cu exemple din filme i seriale cunoscute, cu trimiteri la referine bibliografice de ncredere, cartea de fa reprezint un mic ghid pentru prini, extrem de util n numeroasele momente de cumpn cu care se confrunt pe parcursul creterii unui copil. Totodat, ea poate fi i un excelent suport de curs pentru cei ce se pregtesc n psihologia copilului. Ideea c un copil singur la prini este rsfat dateaz de peste un secol… cercetrile sugereaz c aceasta nu este n realitate dect un mit… Copiii singuri la prini […] au o motivaie de realizare nalt, un nivel mai ridicat al stimei de sine i relaii mai pozitive cu prinii […] i sunt similari tuturor celorlalte grupuri familiale n ceea ce privete maturitatea, spiritul de cooperare, autocontrolul, stabilitatea emoional, participarea social, extraversia i popularitatea n grupul lor de vrst.“ – Stephen Hupp i Jeremy Jewell Gemenii identici nu sunt identici din punct de vedere genetic O femeie poate rmne nsrcinat n timpul sarcinii Nu toate fetele au cromozomi sexuali XX i nu toi bieii au cromozomi XY Taii nu folosesc pedeapsa corporal mai des dect mamele Acestea i multe alte mituri sunt discutate prin prisma cercetrilor tiinifice de cea mai nalt calitate, i nu aa cum obinuim s facem noi, majoritatea prinilor, atunci cnd recurgem la intuiii, zvonuri i preri transmise din gur-n gur. Aceast carte ar trebui s se afle pe noptiera oricrui printe i consultat ori de cte ori ai dubii c faci ceea ce trebuie.“ – Michael Shermer, redactor al revistei Skeptic, editorialist la Scientific American, autor al crilor: Why People Believe Weird Things, The Believing Brain i The Moral Arc.

Adrian Punescu scrie proz cu degetele arse de miracolul poeziei, i de aici succesul tulburtor, care, n loc s mntuie, nspimnt, oblig i rtcete. Poet al fluenelor de liliac n grle de piatr rar, al brumelor de bronz, al cderii n rnile dorului i n hohote de chihlimbar, grav despicat de neiertare i de rzvrtire, Adrian Punescu intr n hotarele prozei prin vijelia reportajului. (...) Puin i pas dac lumea l aplaud sau l njur, el vrea s rstoarne i s cldeasc, i n-are timp s cpieze stnd ntr-un picior, viaa e scurt i, dac nu vrea s se ndrepte prin cntec (i nu vrea), trebuie rezidit din mers i nvat s cnte. Reportajul lui Punescu e, nainte de toate, unul de atitudine, adevrul sare din pagin ca miezul dintr-o ceap zdrobit cu pumnul (...), fulgerul, aparent liric i aparent hrnit de curcubeie, e un arc al ndoielii, un crlig veninos umblnd prin crpturile pmntului, strigtul doare, suspinul are ghimpi n cretet, gerul frige, apsarea nghea.Durabila for a reporterului Adrian Punescu vine de acolo c el n-are chef, n nici o pagin, s fie ru de but n apte linguri, ci numai fluviu azvrlindu-se n mare, cu toate aluviunile i rzboaiele sufletului.“

„Lectur? obligatorie pentru oricine vrea s? aib? succes în afaceri sau în via?a personal?.“ – Jim Skinner, CEO McDonald’s 2004–2012

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.

E limpede c ne aflm n faa unui roman care nu i propune s fac istoriografie sub acoperire, un roman despre deportarea iganilor n Transnistria, ci despre destinul unei comuniti tradiionale care cade sub tirania implacabil a Istoriei. A unei Istorii, se-nelege, intrate n delir. Dac ar fi s cutm cu tot dinadinsul i un mesaj etic n roman, acesta este antiideologic: iubirea (i reflexul ei inevitabil, moartea) este mai important chiar dect tragedia deportrii. Cci atra triete sub fascinaia luptei din interiorul triunghiului conjugal, n condiiile asprei morale igneti a cuplului, n timp ce evenimentele istorice – n spe, rzboiul, cu tot cortegiul lui de nenorociri – se estompeaz n fundal.“ – Rzvan Voncu

n ciuda stngciei i a manierelor uor necioplite, Douglas Petersen, de profesie biochimist, d dovad de un sim al umorului care o seduce pe frumoasa Connie, artist n devenire, i o convinge s se cstoreasc cu el. Acum, la trei decenii de la nceputul relaiei lor, Connie l anun pe Douglas c se gndete s divoreze. Totui, nu se simte n stare s anuleze cltoria n Europa planificat pentru a ncuraja nclinaiile artistice ale fiului lor de aptesprezece ani. Iar Douglas, n adncul fiinei lui, este convins c acest voiaj le va reaprinde dragostea i l va ajuta s-i refac relaia cu fiul su. De pe strzile Amsterdamului n faimoasele muzee ale Parisului, din cafenelele veneiene pe nsoritele plaje din Barcelona, odiseea lui Douglas Petersen nsufleete btrna Europ pe msur ce el experimenteaz propria trezire la via. Criz a vrstei a doua, criz a cuplului, criz a adolescenei: Noi nseamn voi... Nichols jongleaz cu tema iubirii pierdute i, poate, regsite, oferindu-ne un final cu totul neateptat... “ – New York Times Un roman grozav... Nicholls este un maestru al relaiilor nuanate. Este, de asemenea, expert n construirea unei poveti inteligente, aa cum a dovedit nc din bestsellerul O zi, romanul su anterior.“ – Entertainment Weekly

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.