The Jewel of Seven Stars is a horror novel by Irish writer Bram Stoker, first published by Heinemann in 1903. The story is a first-person narrative of a young man pulled into an archaeologist's plot to revive Queen Tera, an ancient Egyptian mummy. It explores common fin de siècle themes such as imperialism, the rise of the New Woman and feminism, and societal progress

Many of the earliest and most interesting vampire stories, particularly those dating back to the 1900s and before, are now extremely scarce and increasingly expensive. We are republishing these classic works in affordable, high quality, modern editions, using the original text and artwork

Engelagtige Spesiale Magte Kolonel Mikhail Mannuki'ili word wakker, noodlottig gewond, in sy skip wat neergestort het. Die vrou wat sy lewe red het 'n ongelooflike vermo? om te genees. Maar wie het Mikhail afgeskiet? En hoekom? . Ninsianna het nog altyd 'n spesiale verhouding met die godin gehad. Sy kom uit 'n lang lyn van toordokters en genesers. Toe sy die woestyn in vlug om die gedwonge huwelik aan die hoof se baasspelerige seun te ontsnap, was die laaste ding wat sy verwag het ? gevlerkte man wat uit die lug val! . Intussen, in die hemel, het Eerste Minister Lucifer, die Ewige Keiser se aangenome seun, 'n plan gemaak om sy onsterflik pa se wense te ignoreer. . Dit is lewe en dood in die eerste paaiement van die Swaard van die Gode wetenskapfiksie reeks, ‘n fantastiese oorvertelling van die mite oor gevalle engele. . Episode 1x01 van die "Swaard van die Gode" saga . Hierdie boek is NIE godsdienstige fiksie nie! . Afrikaanse taal, Afrikaanse boeke, Afrikaans Edition, Afrikaans language

A Lady of Quality is a novel published in 1896 by Frances Hodgson Burnett that was the second highest best-selling book in the United States in 1896. It was the first of series of successful historical novels by Burnett.

Português do Brasil! Eisa McCarthy vive na Cidade Califado sob o controle do grupo radical Isl?mico, o Ghuraba. Sete anos atrás, o General Mohammad bin-Rasulullah derrotou os Estados Unidos numa trai??o impiedosa e estabeleceu seu Califado mundial nas ruinas de Washington, D.C. O santo líder supremo do Ghuraba, o Abu al-Ghuraba, alega que o pai de Eisa lhe deu controle sobre o arsenal nuclear dos E.U.A, uma alega??o refor?ada pelas cinzas fumegantes de muitas cidades e o testemunho de sua m?e Síria. Mas depois que sua m?e foi acusada de apostasia, ela descobre que seu pai pode n?o ser o ‘mártir’ que o Ghuraba alega. O Ghuraba realmente possui os códigos de lan?amento para os mísseis ICBM? Ou o pai dela ‘os bloqueou’, como o Coronel Everhart, o comandante rebelde, quer que ela diga ao mundo? Se ela lutar, o Ghuraba irá matar sua irm?zinha, mas se ela n?o lutar, eventualmente o Ghuraba irá hackeá-los e bombardear a todos. Tudo o que Eisa tem é um rosário de contas mu?ulmano e o mito pré-Isl?mico que seu pai lhe contou na noite em que ele desapareceu. O destino do mundo, e a seguran?a de sua irm?zinha, est?o na balan?a enquanto Eisa vasculha mitos antigos, sua fé mu?ulmana, e o que realmente aconteceu na noite em que o Ghuraba tomou o controle. "O paralelo que a autora tra?a entre a paisagem atual na Síria e Iraque e um futuro Estados Unidos é inquietante, pois eles retratam as atrocidades dos dias atuais com precis?o inabalável …" —Dale Amidei, Jon's Trilogy Idioma portugues - Portuguese language

—Küsi, kuidas saad v?ita ühe tunni aega— Maria O’Connore’il on palju suuremaid probleeme kui see fakt, et tema kell seiskus kell 3:57. Kui ta viib oma kella lahke parandaja juurde, ootamatult selgub, et ta sai kummalise auhinna – v?imaluse taaselada ühe tunni oma elust. Aga saatusel on ranged reeglid mineviku torkimise suhtes, sealhulgas range hoiatus, et ei tohi tekitada aja-paradoksi. Kas Maria saab teha rahu oma k?ige kahetsusv??rsema veaga siin maailmas? "Nukker, lühike P?hjamaade mütoloogiast p?rit osund. Aeg on kingitus, ja m?nikord viimane v?imalus…" —Dale Amidei, autor "V?ga sisutihe ja dramaatiline lugu… Kas me muudaksime oma minevikku, kui meil oleks v?imalik seda teha?" —Lugeja arvamus "Saada unikaalset v?imalust, et parandada oma sügavaim viga on ainulaadne v?imalus!" —Lugeja arvamus Mis siis, kui saaksid eluhetke parandada ja seda uuesti teha? * Eesti keel - Estonian language

Portugues do Brasil! . …pois quem amaria a Morte? . Azrael Thanatos n?o quer nada mais do que seguir os passos de sua m?e cientista. Enviado para estudar os humanos numa aposta entre o Imperador Eterno e Shay'tan, ele n?o tem ideia de que a Terra é o port?o de entrada para uma pris?o ardente. Longe de casa, ele é favorecido por Elissar, uma crian?a precoce com olhos prateados. Quando Moloch instiga a invas?o de Cartago para escapar, Azrael sacrifica sua vida para arrebatar sua amiga da boca do Devorador de Crian?as. . Salvo por uma deusa misteriosa, Azrael recebe uma nova miss?o. Sentinela. Vagando pela Terra sem aparência ou forma, ele ceifa aqueles que ajudaram Moloch a escapar e os arrasta para Gehenna, uma pris?o para a qual somente Lúcifer possui a chave. ? uma imortalidade infernal, afinal quem quer servir ao lado do Caído ou existir quando nenhuma criatura viva pode sobreviver ao seu toque. Assombrado pela morte de Elissar, ele perde as esperan?as de um dia encontrar amor ou amizade conforme o tempo pulveriza as civiliza??es ao pó. Pois quem amaria a Morte? . Ent?o um dia uma crian?a pega a sua m?o e vive… . A vida para Elisabeth n?o é fácil. O Anjo da Morte levou a sua família inteira na noite em que um motorista bêbado passou por cima de uma placa de pare e a deixou numa cadeira de rodas. Azrael é proibido de interferir conforme ela passa por lares adotivos, dificuldades e reabilita??o penosa. Ent?o um dia ele é for?ado a revelar que ele n?o é fruto da imagina??o dela. . Ah, como ela odeia esse anjo que levou todos quem ela já amou! A invas?o do Iraque a inspira a alistar-se no Exército como uma enfermeira traumatologista, inconsciente de que a Morte se apaixonara pela mulher que pode derrotá-lo. . Ela irá pegar a m?o dele uma segunda vez? . A Edi??o Omnibus contém: —Anjo da Morte —Anjo da Morte: Uma História de Amor . Filhos dos Caídos é uma nova série de fantasia paranormal estabelecida no universo de 'Espada dos Deuses', passando-se nos dias atuais. . Língua Portuguesa, Português Brasileiro, Livros Portugueses, Português, Livros Brasileiros - Portuguese language, Brazilian Portuguese

And maybe I ain't. Sinclair brushed the entire argument away into a thin mist of smoke. "Now, look here, Cold Feet, I'm about to go to sleep, and when I sleep, I sure sleep sound, taking it by and large. They's times when I don't more'n close one eye all night, and they's times when you'd have to pull my eyes open, one by one, to wake me up. Understand? I'm going to sleep the second way tonight. About eight hours of the soundest sleep you ever heard tell of."

"La mère Achille quitte son ouvrage, la fenêtre où elle était assise, et se dispose à mettre son couvert. L'homme va monter pour déjeuner. Il travaille là tout près dans ces grands ateliers vitrés qu'on aper?oit encombrés de pièces de bois, et où grincent du matin au soir les instruments des scieurs de long… La femme va et vient de la chambre à la cuisine. Tout est soigné, tout reluit dans cet intérieur d'ouvrier. Seulement la nudité des deux petites pièces est plus frappante à ce jour éclatant du cinquième étage. On voit des cimes d'arbres, les buttes Chaumont tout en haut, et ?à et là de longues cheminées de briques noircies au bord, toujours actives. Les meubles sont cirés, frottés. Ils datent du mariage, comme ces deux bouquets de fruits en verre qui ornent la cheminée. On n'a rien acheté depuis, parce que, pendant que la femme tirait courageusement son aiguille, l'homme dépensait ses journées dehors. Tout ce qu'elle a pu faire, ?'a été de soigner, d'entretenir le peu qu'ils avaient."

Unul tr?ie?te, cel?lalt moare. E singura solu?ie. Roman din seria Helen Grace Doi ostatici. Un singur glon?. Doar unul va supravie?ui. Sunt suflete-pereche. Vor s?-?i petreac? restul vie?ii ?mpreun?. ?ns? c?nd se trezesc singuri ?i dezorienta?i ?ntr-un subsol p?r?sit, groaza ?i cople?e?te. Nu au la dispozi?ie dec?t o arm? ?nc?rcat? cu un singur glon? ?i ?nso?it? de urm?torul mesaj: ?C?nd unul dintre voi ?l va ucide pe cel?lalt, supravie?uitorul va fi liber“. Cine a putut concepe un astfel de scenariu sinistru, ?n care victimele ?nse?i comit crima? Tortura?i de spaim?, disperare, sete ?i inani?ie, pentru ostatici nu exist? dec?t o singur? cale de a pune cap?t acestui supliciu: unul dintre ei trebuie s? moar?. M. J. Arlidge a creat o eroin? memorabil?: inspectoarea Helen Grace. – Daily Mail O poveste captivant? ?i ?nfrico??toare, scris? magistral. – Sun ??i d? fiori! – Sunday Mirror ?Mi se pare mie sau ?mbr??i??rile noastre nu ne mai prea ?nc?lzesc? ?i nu ne mai ap?r?? De c?nd s-a ?nt?mplat, ne-am ag??at zi ?i noapte unul de altul, dorind s? supravie?uim am?ndoi, dispera?i s? nu r?m?nem singuri ?n locul acesta cumplit. Am jucat tot felul de jocuri ca s? treac? timpul, imagin?ndu-ne ce vom face dup? ce va sosi cavaleria — ce-o s? m?nc?m, ce-o s? le spunem rudelor, ce-o s? primim de Cr?ciun. ?ns? aceste jocuri s-au terminat treptat, pe m?sur? ce am ?n?eles c? am fost adu?i aici cu un scop ?i c? nu va exista un sf?r?it fericit.“

E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

Volumul al treilea din seria N?scu?i ?n cea?? Am?gi?i s? elibereze spiritul r?u N?ruire ?n timp ce ?ncercau s? ?nchid? F?nt?na ?n?l??rii, noul ?mp?rat Elend Venture ?i so?ia lui, asasina Vin, se str?duiesc s? salveze lumea de Inchizitorii uciga?i ai N?ruirii, de ce?urile letale ?i insidioase numite Ad?ncime ?i de c?derile tot mai masive de cenu?? neagr? care amenin?? s? ?ngroape p?m?nturile ?i s?-i ucid? prin ?nfometare pe locuitorii lor. Pe c?nd caut? ultimul depozit secret de atiu al fostului ?mp?rat, sursa celor mai puternice energii ale N?scu?ilor din Cea??, cei doi ?nfrunt? at?t for?ele N?ruirii, c?t ?i mon?tri ?i puteri amintite ?n profe?ii. ?Un apogeu dramatic ?i surprinz?tor… Saga lui Sanderson are personaje complexe ?i o intrig? fascinant?, pun?nd ?ntreb?ri serioase despre loialitate, credin?? ?i responsabilitate."Publishers Weekly Seria N?scu?i din cea?? este o trilogie, la care a fost ad?ugat ulterior un al patrulea volum a c?rui ac?iune se petrece la 300 de ani dup? evenimentele din seria original?.

O carte-eveniment, alc?tuit? din dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ion Iano?i, Gabriela Melinescu, Irina Petra?, Dumitru Radu Popa, Alex ?tef?nescu ?i Ion Vianu. Un manual indirect de istorie, realizat de cunoscuta scriitoare (romanciera, poeta ?i eseista) ?n baza m?rturiilor unor oameni de cultur? de prima m?n?, posibile modele europene, care – ?n falsa tranzi?ie interminabil? – aleg, iar ?i iar, voca?ia, atipica meserie de scriitor, r?m?n?nd – martori impar?iali ?i aten?i – mereu ?n prim plan. O carte extrem de dens?, actual?, un fragment dintr-o posibil? istorie a mentalit??ilor. ?Aceast? carte a ap?rut din nevoia de prietenie; a fost adunat?, treptat-treptat, ?n ritmurile felului meu de a fi, uneori-adeseori, catastrofic de ?ncet. Interlocutorii mi i-am ales, i-am c?utat, am ?ncercat s?-i "tachinez" cu ?ntreb?ri, temele discu?iilor converg?nd, firesc, de fiecare dat?, spre o arie de preocup?ri, care ne unesc mai mult dec?t ne despart. Fie ca dialog?m cu Ion Iano?i, fie cu Nicolae Breban, fie cu Ana Blandiana, fie cu Augustin Buzura, fie cu un alt interlocutor, de fiecare dat?, voiam s? aflu – folosind ca instrument, iar uneori ca arm? (din apanajul retoricii, de buna seam?) ?ntreb?rile; unele dintre acestea, da, naive, st?ngace, ?n schimb vii, mereu vii! – cum a rezistat fiecare dintre ei, cum a reu?it s?-?i construiasc? un destin, cum a izbutit s? fie, sa r?m?n? el ?nsu?i/ea ?ns??i ?i s? nu se pr?bu?easc?, cum a izbutit fiecare s? nu renun?e la lupta pentru sine ?nsu?i, pentru cultura rom?n?? Cu unele dintre personajele acestei c?r?i – dac? acceptam ca fiecare scriitor e un personaj, iar literatura este o singur? carte unic? – vreau s? cred c? m-am ?mprietenit, descoperindu-le, redescoperindu-le de fiecare dat?; ?mi place s? cred c? fiecare, aproape fiecare dintre invita?ii mei – ?ntr-un fel sau altul – m-a marcat, m-a f?cut s? m? reapropii altminteri de literatur?, de lectur?, de carte, s? v?d altminteri c?teva lucruri nelipsite pentru mine de greutate, sau – ?i mai important ! – m-a ajutat (uneori, f?r? s? ?tie!) sa r?m?n aceea?i, adic? s? nu m? schimb. Adesea, c?ut?nd prezen?a scriitorilor, de fapt c?utam o calitate la care ?ntunecat?, ?ntortocheat? de mine ajunge greu, c?teodat?, foarte greu: senin?tatea. Apoi… c?utam oameni de litere vii, scriitori ?n carne ?i oase – cum spuneam ?n adolescen??, ?i, iat?, mai spun ?i la cei circa patruzeci de ani – c?rora nu le este str?in cultul prieteniei, cultul voca?iei, cultul lucrului bine f?cut, al lucrului "rotund", cum afirm? un personaj din unul din romanele mele. Apoi… da, nu ascund, c?utam ceea ce se nume?te "complicitate" ?ntr-o lume cultural? postdecembrist? pestri?-amar?, desp?r?it? ?n grupuri, biserici, pui de catedrale. Marea majoritate a protagoni?tilor acestei c?rti de altminteri sunt mari lupi singuratici; ?i mi-a f?cut pl?cere s?-i ?ndemn s? vorbeasc? despre felul ?n care trateaz? solitudinea, via?a, literatura, contemporaneitatea. (Aura Christi)

Robin ?tia c? Paul nu era perfect. Dar fiindc? el i-a spus c? sunt foarte noroco?i c? s-au ?nt?lnit, ea l-a crezut. ?n atmosfera stranie a Marocului, Paul e a?a cum a visat Robin: pasional, talentat, competent. E convins? c? aici va r?m?ne ?n sf?r?it ?ns?rcinat?. C?nd ?ns? Paul dispare brusc, iar Robin se treze?te principala suspect? ?n ancheta poli?iei, totul se schimb?. Pe m?sur? ce ?ncepe s? afle adev?rul, Robin r?t?ce?te din atmosfera decadent? ce ?nv?luie Casablanca ?n ar?i?a nemiloas? a de?ertului Sahara, prins? ?ntr-un v?rtej tot mai terifiant din care nu ?tie dac? va reu?i s? scape. Cu talentul s?u de a scrie romane care te ?in cu sufletul la gur?, dar te ?i ?ndeamn? la medita?ie, Douglas Kennedy te invit? ?ntr-o c?l?torie palpitant? ?n inima ?ntunericului, adres?ndu-?i totodat? o provocare: ce ai face dac? via?a ta ar depinde tocmai de aceast? c?l?torie? "Kennedy are o ?n?elegere profund? a personajelor feminine sofisticate, dar nefericite."?Daily Mirror "O poveste de dragoste?noir, superb scris?."?The Times "O aventur? psihologic? sub soarele arz?tor al de?ertului."?New Statesman

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

A fost odat? o fat?… care avea o umbr?. Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-z?pada.Trupa de teatru a unui liceu de art? pune ?n scen? o versiune modern? a basmului Alb? ca Z?pada, cu Lumikki Andersson ?n rolul principal. Repeti?iile merg bine, iar ?ntre Lumikki ?i b?iatul care-l interpreteaz? pe v?n?tor pare s? existe o chimie palpabil?. Oare Lumikki s-a ?ndr?gostit pentru prima oar??Cu pu?in ?nainte de premier?, lui Lumikki ?i parvine un ?ir de scrisori semnate de un admirator secret, a c?rui pasiune pentru ea se preschimb? rapid ?ntr-o obsesie periculoas?.?ncerc?nd s? afle adev?rata identitate a h?r?uitorului, Lumikki trebuie s? aduc? la lumin? cele mai sumbre secrete din propriul trecut. Iar cum premiera spectacolului se apropie cu repeziciune, Lumikki trebuie s?-l prind? ?n capcan? pe h?r?uitorul s?u, cu sufletul negru ca abanosul.?Motive din basme, intrig? poli?ist?, dileme ale lumii de azi – o lectur? nu tocmai u?oar?, care nu-i menajeaz? nici pe cei mai tineri dintre cititori.“ – Kirkus Reviews?Fanii lui Nesb? ?i ai lui Larsson nu vor fi dezam?gi?i.“ – Publishers WeeklyLumikki Andersson. O fat? din Riihim?ki. Care are o opinie ferm? despre fiecare lucru. Care ia note maxime ?i la fizic?, ?i la filosofie. Care a jucat rolul Ofeliei at?t de bine, ?nc?t vreo doi profesori s-au enervat, iar restul au fost emo?iona?i. Care nu ia parte la niciun eveniment al ?colii. Care mereu m?n?nc? de una singur?, dar nu pare niciodat? singuratic?. Nu e precum ceilal?i. Este exact ca ei.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Om politic liberal mai pu?in cunoscut, Gheorghe D. Pallade a l?sat un jurnal care, de?i cuprinde o perioad? destul de scurt? ?n timp, 1 martie 1897 - 8 ianuarie 1898, ne va introduce ?n atmosfera extrem de fr?m?ntat? din interiorul Partidului Na?ional Liberal.S-a n?scut ?n anul 1858 la B?rlad, dintr-o familie ?nst?rit?. ?i-a f?cut studiile secundare ?i universitare ?n ?ar?, lu?ndu-?i licen?a ?n drept la Facultatea de drept a Universit??ii din Bucure?ti ?n anul 1880. Intr? ?n magistratur? p?n? ?n 1884 c?nd, particip?nd la alegeri este ales deputat pe listele Partidului Na?ional Liberal. Din acest moment via?a lui devine public? ?i intr? ?n v?ltoarea luptelor politice. ?n acela?i an, al?turi de C.A. Rosetti a sus?inut colegiul unic ?i libertatea absolut? a presei. De fapt a ?i fost colaborator al ziarului Rom?nul.Paginile de jurnal, de?i nu acoper? nici un an de zile, prezint? una din cele mai zbuciumate perioade al Partidului Na?ional Liberal. Subiective sau nu, paginile r?mase de la Gh.D. Pallade vin s? completeze istoria politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.L?s?m pe seama cititorului s? analizeze jurnalul lui Gh.D. Pallade. Nou? nu ne r?m?ne dec?t s? ar?t?m c? am considerat ca notele s? fie c?t se poate de complete, persoanele ?i locurile fiind foarte numeroase, f?r? de care, chiar un cititor avizat nu s-ar descurca. Iat? de ce am recurs la solu?ia de a desp?r?i notele de indicele de nume. Trebuie, de asemenea, s? atragem aten?ia c? notele sunt a?ezate alfabetic, deoarece tot volumul ar fi fost prea ?nc?rcat de numere ?i cifre. Sper?m c? modesta noastr? contribu?ie prin editarea acestui jurnal s? ?mplineasc? un scurt moment din fr?m?ntata noastr? istorie politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.

Vreau s? cred c? drumul lui Eugenio Barba este cel ?n care ?nt?lne?te copacul de care at?rn? pe creanga cea mai de sus un m?r de aur ?i f?r? s? ?i pese de cei din jurul lui, de privirile lor arogante sau sc?nteind a dispre?, se ca??r? ?n copac, ?n plin? lumin? de zi, ?i culege m?rul. M?rul norocos al destinului. Curaj, perseveren??, credin?? de nezdruncinat ?n vocea l?untrului care mereu ?i ?opte?te drumul pe care s?-l urmeze, c?ci este drumul lui.Eugenio Barba, vizionar, reformator, artist, dramaturg-regizor, maestru, scriitor, ?n dramaturgia sa, ?n cuvintele sale imortalizate ?n reflec?ii asupra sensului ?i condi?iei artei teatrului ?i a artistului, ?n cercet?rile de natur? artistic? ?i ?tiin?ific?, ?n laboratorul de teatru, sesiunile ?colii Interna?ionale de Antropologie Teatral? forjeaz? un act artistic unificator prin coprezen?e ale contrariilor, ?ntrup?ri ale simultaneit??ilor, combin?ri temporale ?i spa?iale, dintre trecut ?i viitor, dintre Est ?i Vest, declan??nd ?o revolu?ie copernician? f?r? de care ?tiin?a teatrului de la sf?r?itul secolului XX ar fi incomprehensibil?“. (Diana Cozma)