55 Χρ?νια Σκ?ψει? & Διαλογισμο?
¥84.20
Το παρ?ν βιβλ?ο ?55 Χρ?νια Σκ?ψει? & Διαλογισμο?? ε?ναι το απ?σταγμα συνεχο?? προσπ?θεια?, αναζητ?σεων, προβληματισμ?ν, σκ?ψεων και διαλογισμ?ν εν?? ανθρ?που. Με πολυπο?κιλο και ποικιλ?μορφο θεματικ? περιεχ?μενο σε πεζ? κυρ?ω? μα και ποιητικ? λ?γο, τα θ?ματα ε?ναι ?λα απ? την καθημεριν?τητα: Κοινωνικ?, πολιτικ?, φιλοσοφικ?, ερωτικ?, γενικ?τερη? αναζ?τηση? κ.τ.λ.Πολλ? τα ερωτ?ματα που ξεπροβ?λλουν εμπρ?? σε κ?θε σκεπτ?μενο ?νθρωπο που βαδ?ζει το προσωπικ? του μονοπ?τι π?νω στην γη και ο οπο?ο? αναζητε? απαντ?σει? και λ?σει? των προβλημ?των τη? ζω??. Γιατ? αντιμ?χονται οι λαο?; Γιατ? μαλ?νουν οι ?νθρωποι; Τι δυσκολε?ει την ανθρ?πινη επικοινων?α την καθημεριν?; Τι ε?ναι η τ?χνη και η ομορφι?; Τι ε?ναι οι επιστ?με? οι πολλ?? και ποια ε?ναι τα ?ρια του? τα αληθιν?; Πρ?πει να τι? εμπιστευ?μαστε λοιπ?ν; Τι ε?ναι η ?σοφ?α? και η ?ομορφι?? και ποιε? οι γν?σει? που αξ?ζουν τελικ?; Ποια ε?ναι η αλ?θεια η μοναδικ?. Υπ?ρχει γν?ση αντικειμενικ?; Υπ?ρχει το καλ? και το κακ?; Ε?ναι λοιπ?ν τα τρ?α ιδανικ?, η ?Αγ?πη?, η ?Γν?ση? και η ?Αλ?θεια? τελικ?;?τσι λοιπ?ν ξεκ?νησα ?να πρω?, τι? σκ?ρπιε? σκ?ψει? μου αυτ??, το κατακ?θι μια? ολ?κληρη? ζω?? ?λων εκε?νων για τα οπο?α τ?σο πολ? ?χω προβληματιστε? και ?λα τα ερωτ?ματ? μου που ?χουν καταγραφε?, να τα μαζ?ψω ?να πρω?, ?λα αυτ? που ε?χα καταγεγραμμ?να εδ? και εκε?, σε ?να βιβλ?ο προσωπικ? σκ?ψεων και διαλογισμ?ν. Ε?ναι ?να βιβλ?ο τη? ζω?? λοιπ?ν το βιβλ?ο αυτ?, βγαλμ?νο απευθε?α? μ?σα απ? την ζω? που με συγκ?νηση το καταγρ?φω και με περ?σσια περισυλλογ?.Ε?ναι βιβλ?ο τη? ζω?? και απευθ?νεται σε κ?θε σκεπτ?μενο καλοπροα?ρετο και ?ντιμο αναγν?στη αλλ? και σε ηλικ?ε? νεαρ??, που με την καθαρ?τητα που ?χουν στη ψυχ?, πιο ε?κολα κι αντιλαμβ?νονται το ?μορφο, το δ?κιο και το σωστ?. Πεν?ντα π?ντε χρ?νια σκ?ψεων και διαλογισμ?ν ε?ναι το βιβλ?ο αυτ?. Ε?ναι μια αναζ?τηση τη? ?Αγ?πη??, τη? ?Γν?ση?? και τη? ?Αλ?θεια?
The Athenian Constitution
¥40.79
The Constitution of the Athenians describes the political system of ancient Athens. The treatise was composed between 330 and 322 BC.
The Analects
¥40.79
Confucius believed that the welfare of a country depended on the moral cultivation of its people, beginning from the nation's leadership. He believed that individuals could begin to cultivate an all-encompassing sense of virtue through ren, and that the most basic step to cultivating ren was devotion to one's parents and older siblings. He taught that one's individual desires do not need to be suppressed, but that people should be educated to reconcile their desires via rituals and forms of propriety, through which people could demonstrate their respect for others and their responsible roles in society.
Laws
¥40.79
The Laws are discussed by three representatives of Athens, Crete, and Sparta. The Athenian, as might be expected, is the protagonist or chief speaker, while the second place is assigned to the Cretan, who, as one of the leaders of a new colony, has a special interest in the conversation. At least four-fifths of the answers are put into his mouth. The Spartan is every inch a soldier, a man of few words himself, better at deeds than words. The Athenian talks to the two others, although they are his equals in age, in the style of a master discoursing to his scholars; he frequently praises himself; he entertains a very poor opinion of the understanding of his companions.
On Interpretation
¥40.79
On Interpretation is among the earliest surviving philosophical works in the Western tradition to deal with the relationship between language and logic in a comprehensive, explicit, and formal way.
公平正义与中国特色社会主义法治(马克思主义研究论库·第二辑)
¥49.00
本书分为上、下两编。上编简要梳理西方和中国古今公平正义理论,重阐述马克思主义公平正义理论的基本立场、中国特色社会主义公平正义理论的要义,揭示公平正义与社会物质生活条件、社会利益关系之间的深刻联系,以及公平正义理念对实现社会主义时代人民美好生活的重大意义。下编重探讨中国特色社会主义事业程中通过法治实现社会公平正义的实践问题。践行符合时代发展需要的公平正义理念,才能真正实现良法善治,公平正义引导法治的价值走向。法治的立法、执法、司法、守法等各个环节都对推动社会公平正义发挥着不可替代的重要功能。全面推依法治国,是全面推公平正义的重要要求。
高维度思考法:职场问题解决篇(提升思考维度,比默默努力更重要!在工作中洞察本质、实现创意跃迁的核心指南。)
¥8.54
为什么一直拼命努力却无法获得理想的业绩?为什么总有一些人能轻轻松松地实现目标?严格按照上司或客户的要求工作,就一定能让对方满意吗?如何才能读懂趋势,及时赶上下一个风口? 回答上面这些问题的关键,在于能否从更高维度发现问题和解决问题。本书通过大量职场问题的解决案例,详细解析了运用“元思维”实现高维度思考的两种方法:Why型思维和类推思维。Why型思维通过追问上层目的,帮助我们冲破思维定式和狭隘视野,洞察问题的本质;类推思维通过放眼大千世界,教我们如何从其他领域借鉴灵感,从而实现跳跃式创意。 如果你正被繁重的工作压得喘不过气来,或者正因为创意陷僵局而一筹莫展,那么不妨按着本书的提示,启一段简单高效的职场问题解决训练吧。如果能像无人机一样,像谷歌地球一样,从杂务中抽离出来,拉长镜头看一看,你会发现崭新的世界、不同的视角,所有难题都能迎刃而解。
东西文化及其哲学--梁漱溟全集(新编增订本) 精 中华书局出品
¥27.72
本卷编校说明(草稿) 本卷主要收录梁漱溟先生的《东西文化及其哲学》。 此书系根据梁先生1921年8月在山东济南的讲演记录(罗常培笔录),又参酌1920年在北京大学的同题讲演记录(陈政笔录),并由梁先生本人撰写了第五章之后,*终编纂而成。1921年在济南讲演时,曾陆续印发过记录稿,同年10月由北京财政部印刷局印成专书。自1922年1月起,改由上海商务印书馆出版,至1930年先后计发行八版。1987年2月商务印书馆又根据1922年1月本影印出版。 本次编校,以商务1987年影印本为底本,参校山东人民出版社出版的《梁漱溟全集》(2005年)。 商务1987年影印本在正文之外,另有书前《第八版自序》、《附录人心与人生自序》、《东西文化及其哲学三版自序》序言三篇,书后《补遗》一篇、《时论汇录》十篇及《自序》一篇。其中,《附录人心与人生自序》改第七卷《人心与人生》,本卷不再重复收录。其余各篇悉数保留。此外,本卷还收录了《著者告白一》、《著者告白二》及《1980年抄本跋记》(此三篇出处待考),并将梁先生著作中与“东西文化及其哲学”主题密切相关的六篇文章合为一“附录”,附于卷末。
西方法哲学探究
¥52.80
本书分为四个部分,*部分是西方法哲学名著的解析,全面介绍了法律的概念、正义论等法哲学名著惊醒了全面的介绍和解读;第二部分是西方法哲学学派的书评,包括自然法学派、分析法学派、社会法学派等;第三部分是西方法哲学的专题研究文述、包括古希腊罗马的自然法思想、西方思想是多和和谐社会观等;第四部分是对西方法律思想思学科的回顾与展望,介绍了西方法律思想史学科的综合发展情况及趋势。对于西方法哲学研究者有很好的指引作用。
原典书坊 清代学术概论
¥7.00
本书是梁启超先生治清学史的代表著作。作者以时代为经,把有清一代学术思潮之流转分为启蒙期(生)、全盛期(住)、蜕分期(异)、衰落期(灭)四个时期,备述其要;又以人物为纬,对清代各时期的重要学派和代表人物的学术成就、学术观、主要著述、师承关系等提纲挈领、择要发挥,堪为了解清代学术思想的门经典。
O slobodi
¥37.20
Iako je napisao veoma zna?ajne radove iz drugih podru?ja filozofije?(npr. Sistem logike, gde izla?e na?ela induktivnog zaklju?ivanja, ili Utilitarizam, gde izla?e shvatanje da svako treba da dela tako da proizvede najve?u sre?u za najve?i broj ljudi), Mil je najtrajniji utjecaj ostavio svojim radovima iz politi?ke filozofije i etike. Njegovo delo O slobodi smatra se jednim od temeljnih tekstova savremenog liberalizma. U njemu Mil zagovara na?elo da je ljudsku slobodu dozvoljeno ograni?avati samo ukoliko ?teti drugima. Na?elo ?tete, kako se to na?elo ?esto naziva, u svojoj primeni na ure?enje dru?tvenih odnosa isklju?uje sve despotske i autoritarne oblike vlasti koji gu?e slobodu pojedinaca i njihovu individualnost. Od posebne va?nosti za sre?u pojedinca i dru?tva u celini jeste sloboda govora, koja ni?im ne sme biti ograni?ena. Na Milovoj raspravi O slobodi njen prevodilac, kralj Petar I Kara?or?evi?, tvorac dr?ave Srba, Hrvata i Slovenaca, zasnovao je svoj politi?ki program.
Ayk?r? Dü?ünceler
¥18.80
Diderot, tanr?sal, dinsel inanc?n yerine akl? ge?iren adamd?r, onun sava??m? buydu ve bütün k?r inan?lar? silip süpüren bu ak?l, g?rünen dünyay?, do?ay?, felsefenin, sanat?n, sa? t?renin temel ilkesi durumuna getirdi. Diderot’un yayg?n ?al??ma alan?n? olu?turan ilkedir bu. Maddeci ve gerekirci bir filozoftu. tanr?ya inanan ki?inin filozof olmayaca??n? s?yledi. 'K?rler üstüne mektup'taki k?r, kendini tanr?ya inand?rmaya ?al??an misyonere "bunun i?in tanr?ya parma??mla dokunmam gerekir" der. Diderot, bu yüzden hapse girdi. 'D'alembert'in dü?ü'nde, madde tanr?n?n yerini alm??t?r art?k. Madde devinim ve duyarl?l?kla donat?lm??t?r. Bilim gerekircili?in kan?t?d?r. Bütün varl?klar ?z?e birdir ve bir ge?i?, de?i?im, olu?um süreci i?inde bulunurlar. ?yle ise sa? t?renin temeli do?a olacakt?r. Do?as? gere?i insan iyidir, hristiyan sagtoresinin sand??? gibi do?u?tan günahkar de?il ve iyilikler de, k?tülükler de, düzenin, ko?ullar?n, e?itimin ürünüdür. ?nsan, bu gerekircilik anlay??? i?inde, ?zgür olamayaca?? i?in, su?lu da bulunamaz. bu üslama sonucu olarak sanat, do?ay? ?rnek almal?d?r. roman, resim, oyun ger?ek?i olmal?d?r. Diderot, bunlar? s?ylemekle kalmam??, romanlar? ve oyunlar? ile ?rneklendirmi?tir de ve ?a??n?n sanat??lar?n? bu a??dan de?erlendirmi?tir. Diderot, büyük sava??m? ve e?siz ?abas? ile insanl???n ba?tac?d?r bugün de ve onu b?ylesine unutulmaz k?lan i?lerinin ba??nda ise elbet 'ansiklopedi' gelir. 'Ansiklopedi', yunanca enkyklios paidela'dan yap?lm??t?r ve bütün bilimleri i?ine alan ??retim anlam?na gelir. s?zcü?ü bulan rabelais'dir (1532). Diderot ile d'alembert'in ansiklopedisine temel olan yap?t, ?ng?l?z chambers’?n cyelopaedia’s? idi; fakat diderot'nun etkisi ile ansiklopedi, bir ?eviri yap?t olmaktan ??k?p, gizemcili?e kar?? bilimin sava? alan? durumunu ald?. Bu yüzden de gerici ?evrelerin kar?? koymas?n? sonu?lad?. diderot, ya?am? boyunca ?al??t? 'ansiklopedi' i?in, bir?ok maddeyi kendisi yazd?. bu u?urda yepyeni ara?t?rmalara giri?ti, teknik de?i?mekte oldu?u i?in ortaya yeni ara?-gere?ler ??kmakta idi, bunlar? tan?d?, adland?rd?, tan?tt? ve fransa'y? ayd?nlanma ?a??'n?n avrupa'da g?zbebe?i durumuna getirdi. Ancak unutmamal? ki, bir ansiklopedi ortaya ??karan her ülkeyi ayd?nlanma ?a??'n? alg?lam?? sayamay?z. ?o?u ülkede bu tür yap?tlar, geni?letilmi? s?zlükler olmaktan ileri gidememi?tir. diderot’nun ansiklopedisi, toplu bilgi vermekten ?ok, dinsel inan?lara kar?? bilimlerin ??retimini üstlenmi?ti, demek yans?z de?ildi, metafizikle ve skolastikle ?arp???yordu..
C?inele din Baskerville
¥33.03
O analiz? aplicat? a operei unuia dintre cei mai controversa?i g?nditori germani, supranumit monahul de la Sils-Maria; o lectur? ?n filigran a modului nietzschean de abordare a c?torva concepte dificile, interpretate la modul catastrofic: supraomul, ve?nica ?ntoarcere a aceluia?i, anti-Christul. Lucrarea se situeaz? ?n buna ?i prestigioas? tradi?ie a marilor creatori care comenteaz? textele fundamentale ale omenirii dintr-un unghi specific.
Exploratorii. Cartea a IV-a - Ultimul pas ?n s?lb?ticie
¥73.49
Nietzsche este, poate, cea mai ilustr? victim? a aventurii socratice a cunoa?terii de sine. Via?a nu posed? fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor ve?nic identic? ??i tocesc conturul lor original. Cadrul repeti?iei nu este via?a, c?ci via?a ?ns??i este un fenomen de repeti?ie. Omul este condamnat s? tr?iasc? ?ntr-un plictisitor ?ir de repeti?ii ?i relu?ri din care nu poate evada. Nu exist? fenomene absolut unice, care s? nu fie repetitive ?i, probabil, la fel este ?i cu oamenii. To?i au mai fost nu o dat?, ci de nenum?rate ori ?n trecut ?i vor mai fi de nenum?rate ori ?n viitor. Tot ce trebuia ?i putea s? se produc? s-a produs deja. Restul este doar monoton? repeti?ie: ve?nic? revenire a aceluia?i. Eterna ?ntoarcere exprim? nu devenirea heraclitean? f?r? repaos, ci marile linii de stabilitate din cadrul existen?ei. Prin ea, Nietzsche vrea s? eternizeze trec?torul, socotind timpul ca etern, etern? ?ntoarcere, adic? schimbare ?i stabilitate. Ecce homo este ?i exerci?iul acestui impas al g?ndirii lui Nietzsche. Prin aceasta ?ns? Nietzsche ?i-a adus contribu?ia la instaurarea unui nou ?idol“ al lumii moderne dup? ce aceasta a denun?at prezen?a ?idolilor“ de tot felul ?n spa?iul ei de con?tiin??. (Vasile Musc?)??ntruc?t, ?n scurt timp, va trebui s? m? adresez omenirii cu cea mai grea solicitare care i-a fost prezentat? vreodat?, mi se pare imperios necesar s? spun cine sunt. ?n principiu, ar trebui s? se ?tie: c?ci nu m-am l?sat ?neatestat?. Dar discrepan?a dintre m?re?ia misiunii mele ?i micimea contemporanilor mei ?i-a g?sit expresia ?n faptul c? nici nu am fost auzit, nici nu am fost v?zut. Tr?iesc pe propriul meu credit, s? fie poate o simpl? prejudecat? faptul c? tr?iesc?... Este de ajuns s? stau de vorb? cu vreun ?om cultivat?, care vine vara ?n Engadina de Sus, ca s? m? conving c? nu tr?iesc... ?n aceste ?mprejur?ri, este o ?ndatorire ?mpotriva c?reia obi?nuin?a mea ?i, mai mult chiar dec?t aceasta, m?ndria instinctelor mele, se revolt?, anume aceea de a spune: Auzi?i-m?! c?ci eu sunt cutare ?i cutare. ?nainte de toate, nu cumva s? m? confunda?i!“ (Friedrich Nietzsche)
Ecce homo. Cum devii ceea ce e?ti
¥47.42
n Filosofia meritului autorul folosete metoda fenomenologic pentru a prezenta evoluia instituiilor socio-morale care reglementeaz meritele; autorul propune n acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaz teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaz social un merit specific unei comuniti) i politonomia (sistemul de norme prin care se instituionalizeaz juridic meritul politic).Tratatul de Filosofie a meritului este structurat n trei pri corespunztor celor trei domenii existeniale n care se manifest fiina uman, spiritual, social, politic. Lucrarea prezint n extenso criteriile, principiile i formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihic i socio-moral a meritelor precum i caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaz sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic i antropocratic. Partea a doua prezint n extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic i sociocratic i partea a treia analizeaz formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei i a politocraiei. n fiecare capitol se regsesc argumente logice, etimologice i sociologice care justific aprecierea unor atribute i caliti umane ca merite individuale. Fiecare din cele douzeciiapte de capitole explic un tip de merit din tripl perspectiv: ideal social i politic.
The Philosophy of Auguste Comte
¥33.11
M. Lévy-Bruhl then explains that, whilst recognising the entire coherence of Comte’s collective labours, he proposes to confine his present study to the earlier and principal work, the Philosophy, which in M. Lévy-Bruhl’s opinion is the dominant and more fruitful composition.??This he regards as the representative work of the nineteenth century, as shown by the intellectual history of the period. He points to its influence on thought in England, in Europe, and in America. It will surprise many persons to learn that in M. Lévy-Bruhl’s opinion two eminent French writers, who assuredly neither were, nor were supposed to be, Positivists, “have done more for the diffusion of the ideas and method of Comte than Littré and all the other Positivists together.” ??These two are Taine and Renan, much as they differed from Comte’s actual scheme and doctrines. Renan indeed spoke of Comte as destined to prove one of the typical names of the century. The present writer remembers Renan saying to him with a most genial welcome, “I too am a believer in the religion of humanity.” ??Professor Lévy-Bruhl followed up his History of Modern Philosophy in France by a substantial work on the philosophy of Auguste Comte. It forms a volume of the Bibliothèque de Philosophie Contemporaine, which has already devoted four other works to the Positive Philosophy. It is as well to premise that this treatise dealt solely with the philosophy, not with the polity, or any part of the religious scheme of Comte. Professor Lévy-Bruhl writes as a student, but not as an adherent of Auguste Comte. His entire work is rather an exposition, not a refutation, or a criticism, or an advocacy of Comte’s philosophical system. But it may be said at once that no one abroad or at home, certainly neither Mill, nor Lewes, nor Spencer, nor Caird, has so truly grasped and assimilated Comte’s ideas as M. Lévy-Bruhl has done.??In his Introduction M. Lévy-Bruhl very clearly states the scope of his work, and his own general attitude. He traces the origin of Comte’s philosophy in the mental effervescence of the first generation of the present century towards a reorganisation of society, after the upheaval left by the Revolution and its consequences. He correctly states the relation of St. Simon to Comte as being that of an initial stimulus. ??The cardinal difference between Comte and all the socialists and founders of social and religious Utopias consisted in this, that Comte saw the necessity of a new system of philosophy as the indispensable preliminary to any reorganisation of society.
Exercitii practice de psihogenealogie
¥48.97
Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse
Despre om ?i societate
¥24.44
De numele lui Sigmund Freud (1856-1929) se leag? poate cea mai controversat? teorie din filosofia culturii ultimelor secole: psihanaliza. ?nceput? ca ?ntreprindere psihoterapeutic?, prima cur? – din punct de vedere istoric – ?n care rolul terapeutic revenea exclusiv cuv?ntului, psihanaliza a fost condus? de Freud ?n mod firesc ?i ?n direc?ia descoperirii resorturilor abisale ale culturii.Disconfort ?n cultur? (1930) este o lucrare de maturitate ?n care p?rintele psihanalizei investigheaz? mecanismele care men?in coeziunea social?, respectiv contraponderea lor, manifestat? prin senza?ia de disconfort care ?nso?e?te mai mult sau mai pu?in evident fiin?a social?.?Supraeul unui epoci culturale are o origine asem?n?toare cu a celui individual; se sprijin? pe impresia pe care au l?sat-o mari personalit??i conduc?toare, oameni de o for?? spiritual? cople?itoare sau cei la care una dintre tendin?ele umane a g?sit configura?ia cea mai puternic? ?i mai pur?, de aceea adesea ?i cea mai unilateral?.“ - Sigmund Freud
Isabel ?i apele diavolului
¥33.03
Tr?s?turi fundamentale ale unei concep?ii moderne despre lume?Cum se comport? filosofia c? art? fa?? de libertatea omului, ce este aceast? libertate, ?i dac? am ajuns s? ne ?mp?rt??im din ea, sau putem ajunge la acest lucru: iat? problema fundamental? a scrierii mele. Toate celelalte expuneri ?tiin?ifice au fost f?cute numai pentru ca, ?n cele din urm?, s? arunc?m ?i mai mult? lumin? asupra unei probleme care, dup? p?rerea mea, prezint? cea mai mare importan?? pentru om. ?n aceste pagini vrem s? d?m o filosofie a libert??ii.“ – Rudolf Steiner
Wild Apples
¥40.79
It is remarkable how closely the history of the Apple-tree is connected with that of man. The geologist tells us that the order of the Rosaceae, which includes the Apple, also the true Grasses, and the Labiatae, or Mints, were introduced only a short time previous to the appearance of man on the globe.
Canoeing in the wilderness
¥40.79
At the time Thoreau made this wilderness canoe trip he was forty years old. The record of the journey is the latter half of his The Maine Woods, which is perhaps the finest idyl of the forest ever written. It is particularly charming in its blending of meditative and poetic fancies with the minute description of the voyager’s experiences.

购物车
个人中心

