Pe drumurile foarte lungi ale acestui pustiu asurzitor ai s? vezi, daca e?ti norocos, ?ntrup?ri sfinte precum ?i ademenitoare c?deri ?n p?cat.Unde-i cel mai ?mpov?r?tor dintre ele, ca s?-l po?i recunoa?te? Cel f?cut ?n nemernicie cu trupul sau ?ns??i tr?darea? Poate fi Iuda iertat, dac? toate prin c?in?? se iart?. ?mi spui c? speran?a-i l?sat? chiar pentru to?i?

nainte de Hannah din Girls, Anastasia Steele din Cincizeci de umbre ale lui Grey i Carrie Bradshaw din Sex and the City, a fost Isadora Wing, protagonista direct i lipsit de inhibiii a romanului revoluionar semnat de Erica Jong.Publicat pentru prima dat n 1973, Teama de zbor a fcut vlv n Statele Unite, alimentnd fantezii, strnind dezbateri despre femei i sexualitate i adugnd limbii engleze o expresie memorabil: zipless fuck.Aceast carte va face istorie… datorit ei, femeile scriitoare i vor gsi propria voce i ne vor oferi saga uimitoare despre sex, via, aventur i bucuria de a tri.“ – Henry MillerTeama de zbor, primul i cel mai cunoscut roman al Erici Jong a rsturnat complet toate prejudecile despre femei, csnicie i sexualitate, nregistrnd vnzri de peste 27 de milioane de exemplare i fiind tradus n peste 40 de limbi.E mult mai mult dect o carte scris de o femeie: e un Ulise modern, cu un Bloom feminine care ezit i se poticnete, dar care supravieuiete.“ – Wall Street Journaln Isadora Wing, alter-ego-ul su ficional, Erica Jong a ntruchipat fiecare femeie – dar nu aa cum aprea ea n viaa public din anii ‘70, ci aa cum o definete imaginaia feminin. Nu problema sexualitii n sine a fcut-o pe Erica Jong una dintre vocile literare de referin din ntreaga lume, ci faptul c a ironizat cu subtilitate stereotipiile, ajungnd s vorbeasc fi i necosmetizat – dar fr s dea dovad nici de voyeurism, nici de puritanism – despre intimitatea cea mai profund. A devenit astfel una dintre promotoarele revoluiei sexuale i un icon pentru milioane de femei, ctignd totodat admiraia unor nume importante din literatur, cum ar fi John Updike, Henry Miller, Anthony Burgess sau Jennifer Weiner.

Destin Emprisonné présente l'histoire captivante d'un jeune homme d'affaires, qui danse un dangereux tango avec le destin. Le monde est séduit, pas à pas, par son succès et sa force et la vie semble lui offrir tout sur un plateau. Jusqu'à un certain jour. La réalité immédiate peut enchaner tout ce que nous avons, mais non ce qui nous sommes.

Nebunul indian este al treilea volum semnat de Ovidiu Raul Vasiliu ?i marcheaz? maturitatea liric? a t?n?rului poet ie?ean. Cartea con?ine peste 60 de poeme scrise ?n ultima perioad?, autorul exers?nd cu succes diverse registre stilistice ?i prozodice, ?n versuri ?sub a c?ror dexteritate formal? se ?ntrez?re?te ceea ce niciodat? nu poate fi exprimat p?n? la cap?t“ (Daniel Cristea-Enache).

Dou? spa?ii literare: cel rom?nesc ?i cel spaniol. Dou? planuri de abordare: teoretic ?i hermeneutic.Acela?i element de referin??: metafic?iunea. Un studiu semnat de Anamaria Blanaru care vizeaz? o cercetare complex? a metafic?iunii, o privire critic? asupra polemicilor ?n care a fost abordat acest subiect.?

ntr-un orfelinat din Oslo, un biat n vrst de doisprezece ani, pe nume Olav, provoac haos. Agnes Vestavik, directoarea sever a instituiei, vede ceva nspimntator n ochii biatului: o ur neostoit.Cnd Vestavik este gsit moart n biroul su, njunghiat n spate cu un banal cuit de buctrie, iar Olav e de negsit, cazul ajunge n minile rebelei poliiste Hanne Wilhelmsen, recent promovat n funcia de inspector-sef n cadrul Poliiei din Oslo.Este Olav un criminal sau doar o victimi, pentru a rezolva acest caz, va putea Hanne s nvee s aib ncredere n ceilali, nu doar n propriile instincte"Hanne Wilhelmsen e un Sherlock Holmes modern." - Booklist"E o serie care cere s fie citit, i cu ct mai repede, cu att mai bine." – Bookreporter"Dac vrei s v familiarizai cu genul crime scandinav, romanul lui Anne Holt e ghidul perfect." - Kirkus ReviewsLa Editura Trei, de aceeai autoare, au aprut: n spatele norilor ntunecai, Fericii cei nsetai, Zeia oarb, Doamna preedint, Eroare judiciar, Aa ceva nu se ntmpl niciodat.

Habsburgi, Windsori, Romanovi, Hohenzollerni, familii regale ale Belgiei, Olandei, Italiei, Iugoslaviei, Bulgariei, Rom?niei sau Greciei – monarhiile europene s-au aflat ?n inima celor dou? R?zboaie Mondiale.?ntr-o incursiune istoric? fascinant?, punctat? de portrete, anecdote, momente-cheie, ?nt?lniri decisive, jocuri de alian?e, Jean des Cars ne introduce ?n culisele cur?ilor europene prinse ?n v?rtejul celor dou? conflagra?ii care au zguduit secolul al XX-lea.?Jean des Cars, eminent specialist al marilor dinastii europene, realizeaz? – ?ar? dup? ?ar?, deceniu dup? deceniu – un expozeu al faptelor istorice marcante, construind o lucrare plin? de vivacitate ?i bine documentata, o lectura cu at?t mai captivanta, cu c?t cele aproape 170 de subcapitole care o compun istorisesc, fiecare ?n parte, o adev?rat? poveste." - Le Figaro Magazine?Una dintre cele mai bune c?r?i ale autorului ?i un succes de libr?rie: urm?rim pe parcursul acestor conflicte comportamentele monarhilor, majoritatea ?nrudi?i ?ntre ei. Un secol de istorie a marilor familii, a destinelor europene, iar pentru Europa de Est, o memorie reg?sit?." - Valeurs Actuelles?n vara lui 1914, Europa este majoritar monarhic?: din dou?zeci ?i dou? de state, nou?sprezece sunt regate, imperii, principate sau mari ducate. Ast?zi, nu au mai r?mas dec?t zece. Primul R?zboi Mondial provoac? pr?bu?irea a patru imperii (Germania, Rusia, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman), iar al Doilea spulber? patru regate (Italia, Iugoslavia, Rom?nia, Bulgaria).Cine erau ace?ti suverani? Dar femeile care le ?mp?rt??eau destinul?De la ambi?ie la orbire, de la curaj la sl?biciune, de la gelozie la abnega?ie, care au fost triumfurile ?i e?ecurile lor? Cum ?i-au tr?it gloria, dramele, cum s-au confruntat cu ascensiunea extremismelor interbelice, cu apari?ia totalitarismelor? Erau con?tien?i de consecin?ele gesturilor lor? Sau au fost incapabili s? stopeze avansul na?ionalismelor? Care au fost vie?ile lor personale, iubirile ?i pasiunile secrete? Ace?ti monarhi, care se vor alia, se vor ?nfrunta ?i uneori tr?da, sunt to?i ?nrudi?i, uni?i prin leg?turi de s?nge ?i matrimoniale. Astfel, ?r?zboiul regilor" va fi o incredibil? reglare de conturi familial? – la scar? continental?, apoi mondial?.

La momentul rememor?rii i se p?ru c?, de fapt, ziua aceea a avut ceva straniu; prea multe contraste, o prea bizar? combina?ie cromatic?, o var? ca ?n tablourile trompe l’?il, cu frig ?i soare, amestec inextricabil de agonie ?i plenitudine. O lumin? solar? parc? vomat? de viscerele unui canceros, un galben-delir metamorfoz?ndu-se ?n crepuscul s?nger?nd, de?i atunci nu avusese absolut deloc aceast? senza?ie. G?ndindu-se s? scrie ce i s-a ?nt?mplat (?n fapt, ce li s-a ?nt?mplat), dup? ce ie?ise pe poarta scr??nit? a penitenciarului, fusese convins c?, dac? ar fi nevoie, ar lua-o de la cap?t. El r?m?sese uluit de aceast? imprevizibil? metamorfoz?, chinuindu-se zile ?n ?ir ?i ne?tiind cum s? ?nceap?: s? descrie ce sim?ea atunci sau ce simte acum despre atunci: s? ?mprumute faptelor de atunci logica de acum sau s? lase ?n voia hazardului transcrierea acelui ?ir neverosimil de coinciden?e, accidente ?i violen?e, sper?nd ca semnifica?iile lor s? se dezv?luie de la sine. Se sim?ise ?ns? brusc dezarmat: cum s? explice, chiar ?i acum, c? doi oameni care ?n via?a lor nu sup?raser? pe nimeni, care aveau oroare p?n? ?i de actul – normal – de a se ap?ra ?n fa?a unei agresiuni, nicicum s? o mai ?i provoace, fuseser? ?n stare s? ucid? f?r? dureroase deliber?ri interioare sau, mai ales, f?r? nicio remu?care?

V-a?i ?ntrebat vreodat? ce face ca z?mbetul unui bebelu? s? fie at?t de mi?c?tor? Ce resorturi invizibile ne leag? unii de al?ii astfel ?nc?t, ?nc? de la na?tere, cei mai mul?i dintre noi s? aib? ?ansa de a fi primi?i de ni?te bra?e iubitoare? Descoperirea ata?amentului de c?tre John Bowlby, ?n a doua jum?tate a secolului XX, a fost revolu?ionar? pentru ?n?elegerea primei etape a vie?ii, dar ?i pentru psihopatologie ?i pentru reprezentarea reac?iilor ?n fa?a doliului, pierderii, separ?rii.Pentru ca puiul de om s? supravie?uiasc? ?i s?-?i dezvolte poten?ialul cu care a venit pe lume, e necesar? prezen?a afectiv? a unei persoane, de regul? mama, care ?n mod ideal ofer? siguran?? ?i ?ncredere. Pierderea acesteia deregleaz? echilibrul at?t de fragil al copilului ?i are consecin?e ?n via?a sa de adult.?n aceste prelegeri, John Bowlby ??i face cunoscut? ?i ??i sus?ine teoria cu exemple din munca sa clinic? ?i cu un limbaj accesibil, adres?ndu-se deopotriv? speciali?tilor, p?rin?ilor ?i tuturor celor care doresc s? p?trund? dedesubturile psihicului omenesc.

Materialele reunite in acest volum reprezinta o suma de contributii si studii publicate in ultimii ani. Toate materialele au fost selectate pentru a corespunde titlului stabilit: BATALIA PENTRU BASARABIA. Este explicabil de ce, in atare conditii, preocuparile colectivului de autori s-au concentrat asupra epocii celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu predilectie tratand sfartecarea teritoriala a Romaniei Mari in 1940 sau rolul si locul Maresalului Ion Antonescu in reluarea luptei nationale pentru eliberarea Basarabiei de sub dominatia Imperiului Rosu stalinist, dupa 1941. Nu au fost neglijate nici anume fapte si consideratii din rastimpul 1945-1989, cand batalia s-a desfasurat indeosebi pe plan politico-diplomatic, dar si ideologic ori istoriografic.

Aproape c? nu a existat epoc?, de la primele texte scrise p?n? azi, ?n care s? nu se vorbeasc? despre o criz? a literaturii. Periodic, fie regimul politic, fie situa?ia economic? ori exuberan?ele filozofarde au f?cut s? fie puse semne de ?ntrebare dup? cuv?ntul ?literatur?“. Timp de cinci ani, o serie de ?nt?lniri organizate ?n spa?ii neconven?ionale la Bucure?ti (?i, de c?teva ori, ?n afara Rom?niei) a ?ncercat s? adune scriitori de toate v?rstele pentru a-i pune fa?? ?n fa?? cu publicul lor. Nici acum, dic?ionarul limbii rom?ne nu include termenul ?performare“, dar, dac? ?n cazul artelor spectacolului traducerea ?interpretare“ poate s? func?ioneze, atunci c?nd este vorba despre literatur?, limba rom?n? nu ofer? dec?t termenul ?lectur?“. Acest cuv?nt nu acoper? complexitatea unei prezent?ri ce implic? ?i publicul ?n calitate de participant activ la ?nt?lnirea cu scriitorul, ?i cu textul acestuia. Ini?iat ca un proiect de promovare a literaturii contemporane pentru un public larg, ?Poeticile cotidianului“ s-a transformat, dup? ani de ?nt?lniri s?pt?m?nale, ?ntr-un eveniment literar cu propria sa concep?ie despre literatur?: poetica rela?ional?.

Cnd tatl tu e mai n vrst dect tine exact de dou ori“ este partea a II-a a rockmanului Tovari de camer“ de Mihail Vakulovski. Aciunea romanului are loc la Chiinu, cnd personajul homodiegetic triete acel moment unic n via, cnd e exact de dou ori mai tnr dect tatl su: Am 23 de ani, iar tata – 46. E unicul an din viaa noastr cnd tata e mai mare dect mine exact de dou ori“. Romanul poate fi citit i de sine stttor, dar i n continuarea primului roman din trilogie, Tovari de camer. Student la Chiinu“, pentru c Hai, personajul principal, i continu aventurile existeniale exact de unde ne-a lsat n prima parte, cnd absolvise facultatea, pe la mijlocul anilor ’90. Acum aciunea are loc n special la Universitatea la care lucreaz i la Academia de tiine, dar i n Chiinu i Braov, unde se duce dup prefaa crii i unde se ntlnete cu Mikealangelo, un personaj foarte pitoresc, pe care-l vom putea urmri i-n partea a treia a trilogiei, Tovari de camer. Doctorand la Bucureti“, volum bun de tipar care n mod normal va aprea n cel mai scurt timp. Aceast parte a povetii lui Hai este ca un pod peste Prut, e ca Prutul care leag cele dou ri surori, dar are viaa lui i personajele lui, care activeaz ntr-o lume mai puin cunoscut publicului larg – lumea academic, universitar, scriitoriceasc i jurnalistic. Dac vrei s aruncai un ochi cum sunt vzute aceste medii din interior, fi i necenzurat – Cnd tatl tu e mai n vrst dect tine exact de dou ori“ e romanul perfect pentru asta.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

Un productor neobosit de surprize, n spaiul nostru literar, este Nicolae Breban…“ (Gabriel Dimisianu, Romnia literar“, nr. 42, 2009) Nicolae Breban este stpnit de – i ajunge sa stpneasc el nsui – voina de putere creatoare. Creaia este, dup Fr. Nietzsche, adevrata voina de putere. Ct pot crea – att exist“, iat relaia definitorie i poate chiar sensul vieii, raliat adnc unei ontologii a artei literare. Scriitorul se teme cel mai mult de insuficiena voinei. ntotdeauna a fost ngrozit de un succes de mna a doua. Un succes a fost faptul ca n Frana i-au fost publicate romane dificile“, ntr-un context literar i istoric defavorabil. (…) Breban triete cu luciditate abisal un vis estetic“. Urmeaz, aadar, i nu contrazice autonomia esteticului. Omul i cultura sunt artificioase, nu naturale. El crede c, n esen, literatura nu s-a schimbat niciodat de la Homer ncoace.“ (Marian Victor Buciu) Un romancier pentru o generaie a literaturii. Nici un prozator roman nu a trit, dup 1960, o evoluie att de rapid. Succesul fulgertor al lui Nicolae Breban nu poate i nici nu trebuie s fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generaie de povestitori i de poei avea nevoie de un adevrat romancier pentru a-i consacra, aa cum se cuvine, strlucirea. Nu de un romancier fcut prin aglomerarea povestirilor, strlucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generaia reclama nu un autor care tie sa povesteasc, ci un scriitor nzestrat cu vocaie de romancier: de adevrat constructor.“ (Cornel Ungureanu)

Propor?iile epidemice ale artritei sunt cu at?t mai ?ngrijor?toare dac? avem ?n vedere faptul c?, de?i este considerat? ?n general o boal? a v?rstei a treia, v?rsta medie la care debuteaz? boala a sc?zut la 47 de ani.Dar exist? ?i ve?ti bune: artrita poate fi ?nt?rziat? sau gestionat?, ceea ce poate ?mbun?t??i ?n mod spectaculos calitatea vie?ii. Noua ?tiin?? a gestion?rii artritei ofer? solu?ii pentru to?i cei care doresc s? previn? suferin?a, disconfortul ?i limit?rile asociate cu artrita sau chiar s?-i opreasc? evolu?ia.Este prima carte despre artrit? care include ultimele cercet?ri ?tiin?ifice ?i strategiile de tratament pentru o boal? cu care se confrunt? marea majoritate a celor din genera?ia ?baby-boom“, de dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial. Iar genera?iile mai tinere au la dispozi?ie un plan u?or de urmat pentru minimizarea ?i chiar evitarea aspectelor debilitante ale artritei.Cartea de fa?? ofer? r?spunsuri la ?ntreb?ri de maxim interes precum:* De ce ne ?mboln?vim de artrit??* Ce suplimente pentru artrit? sunt eficiente?* Care sunt cele mai bune exerci?ii fizice ?i strategii dietetice?* Ce terapii alternative pot fi folosite f?r? riscuri?* Care sunt cele mai noi descoperiri ?tiin?ifice cu privire la celulele stem ?i terapiile viitoare legate de genele ?i biologia uman??InfoDad.com, 16.01.2014?O lucrare scris? ?ntr-un limbaj accesibil despre artrit? ?i cum s?-i facem fa??, despre o boal? deloc pl?cut? pentru cei ?n cauz?… o excelent? trecere ?n revist? a concep?iilor curente referitoare la acest complex de afec?iuni, la tratament ?i la direc?ia spre care se ?ndreapt? cercet?rile din domeniu.“Chatelaine.com: ?10 Best Health Books of 2014“, 03.02.2014?De ce ne place cartea: autorul nu inten?ioneaz? s? ne sperie, ci s? arunce lumin? asupra adev?rului… De asemenea, nu sus?ine o diet? riguroas? sau restrictiv?, ci ?ndeamn? la un regim alimentar echilibrat, care s? contribuie la men?inerea greut??ii ?i a imunit??ii.“

Continuarea bestsellerului Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit Lara Jean nu se a?tepta s? se ?ndr?gosteasc? de-adev?ratelea de Peter. ?Doar se pref?ceau c? sunt iubi?i, dar apoi lucrurile au devenit serioase. Acum ea nu mai ?tie ce s? cread?. C?nd un b?iat din trecut se ?ntoarce ?n via?a ei, Lara Jean ??i reg?se?te sentimentele pentru el. Oare o fat? poate s? fie ?ndr?gostit? de doi b?ie?i ?n acela?i timp? ?n aceast? continuare sensibil? ?i emo?ionant? a bestsellerului interna?ional Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit (Ed. Trei, 2015) vedem iubirea prin ochii frumoasei Lara Jean. Dragostea nu e niciodat? u?oar?, dar poate c? asta o face at?t de minunat? ?Felul de a fi al Larei Jean – cu capul ?n nori, timid?, capabil? de emo?ii puternice ?i complet naiv? c?nd vine vorba de b?ie?i – spore?te farmecul acestei pove?ti.“ – Publishers Weekly ?O emo?ionant? explorare a iubirii adolescentine.“ – Kirkus Reviews ?Oamenii vin ?i pleac? din via?a ta. Pentru o vreme, ei sunt ?ntregul t?u univers, sunt totul. ?i ?ntr-o zi ?nceteaz? s? mai fie a?a. N-ai de unde s? ?tii c?t timp ?i vei putea avea l?ng? tine.“

Un program revolu?ionar, bogat ?n nutrien?i, pentru o sc?dere ?n greutate rapid? ?i sus?inut?. Sl?bi?i peste 10 kilograme ?n doar 6 s?pt?m?ni.Din cuprins:cazuri de succes care v? vor inspira (?nso?ite de fotografii relevante);m?rturii ale celor care au sc?pat de foarte multe kilograme ?i s-au vindecat de boli care le-au pus via?a ?n pericol;cercet?ri ?tiin?ifice actuale;re?ete noi;idei de preparate ?i multe altele.?O adev?rat? inova?ie medical?… Nu am nicio ?ndoial? c? va func?iona ?i ?n cazul t?u.“ – Dr. Mehmet Oz??n sf?r?it, o carte despre diete care trateaz? riguros ?tiin?a alimenta?iei. Majoritatea c?r?ilor despre diete con?in pu?ine informa?ii de baz? ?n ceea ce prive?te fiziologia. M?n?nc? pentru a tr?i analizeaz? motivele pentru care ne ?ngr???m ?i ne sf?tuie?te cum s? sl?bim ?i s? ne p?str?m silueta toat? via?a, r?m?n?nd totodat? s?n?to?i. Toate afirma?iile sunt sus?inute de date ?tiin?ifice reale.“ – Dr. Thomas Davenport, Spitalul General din MassachusettsM?n?nc? pentru a tr?i ofer? un mod de a sl?bi rapid, foarte eficient ?i demonstrat ?tiin?ific. ?n esen??, planul revolu?ionar pentru ?ase s?pt?m?ni al doctorului Fuhrman este simplu: s?n?tate = nutrien?i / calorii.Dac? raportul dintre nutrien?ii ?i caloriile din alimente este ridicat, sl?bi?i. Cu c?t alimentele pe care le consuma?i au o densitate mai mare a nutrien?ilor, cu at?t pofta de gr?simi, dulciuri ?i alimente bogate ?n calorii este mai redus?. M?n?nc? pentru a tr?i v? va ajuta s? tr?i?i mai mult, s? reduce?i dependen?a de medicamente ?i s? v? ?mbun?t??i?i starea de s?n?tate ?ntr-o m?sur? incredibil de mare. V? va schimba modul ?n care v? alimenta?i.?Cu ajutorul c?r?ii de fa?? ve?i sl?bi mai mult dec?t a?i crezut vreodat? c? este posibil ?i ve?i reu?i s? v? p?stra?i noua greutate.“ – Dr. Joel Fuhrman

O carte pasionant i minuios documentat.“ – Le Figaro Littéraire Dac exist o dinastie care s ntrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg“, scrie Jean des Cars n debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumat a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor ncepe, n cheie minor, n secolul al XI-lea, ntr-o fortrea situat n cantonul elveian Aargau, prinde aripi n 1273, odat cu alegerea, cu totul neateptat, a contelui Rudolf de Habsburg ca mprat al Sfntului Imperiu German, i i ncheie epopeea monarhic la Schnbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cnd Carol al IV-lea semneaz actul de renunare la coroana imperial a Austriei. Vreme de apte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat i a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph i legendara sa soie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cteva dintre figurile emblematice ale acestei familii excepionale, care a marcat istoria. Nendoielnic, dispariia lor semnaleaz prbuirea unei lumi, dar numele lor rmne venic sinonim cu nflorirea artelor, grandoarea politic i identitatea european. Pentru alctuirea acestui volum incitant, n care faptul istoric documentat se ntlnete fericit cu excursul jurnalistic profesionist i bine calibrat, dar i cu o anecdotic ncnttoare, Jean des Cars, talentat raconteur i recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri i a cules mrturiile inedite ale mprtesei Zita i ale arhiducelui Otto de Habsburg. Istoria este plin de maiesti individuale, ns Habsburgii ntruchipeaz maiestatea dinastic. [...] A ajunge s nu mai constitui doar o familie, s nu mai reprezini doar o ar, ci un agregat de naiuni, a stpni jumtate din Europa i o mare parte din America, a purta o coroan mai grea chiar dect coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, n acelai timp, prin Prater, cu o umbrel sub bra, iat un spectacol pe care omenirea nul va mai vedea vreodat.“ – Paul Morand n 1919, prbuirea imperiilor i, apoi, o redivizare geografic arbitrar elimin de la conducere familii vechi i puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii i Habsburgii. Dup veacuri de prestigiu i influen, vechile case domnitoare sunt terse de pe hart, asasinate sau surghiunite. Dar, n timp ce familiile imperiale din Rusia i din Germania au fost nevoite, ulterior, s se mulumeasc, dup caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitri tardive, Habsburgii au luptat mpotriva anihilrii progresive la care erau supui, ripostnd chiar fa de ostracizarea care le era impus. Nu fr eforturi sau adversiti umilitoare, ei au reuit s triasc, s i refac imaginea, s existe din nou, s impun respect fa de numele lor nainte de anii ’40 i s redobndeasc un loc att n memoria vechii Europe, ct i n noua construcie european, ceea ce este un lucru excepional.“ – Jean des Cars

A fost odat? o fat?… care avea o umbr?. Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-z?pada.Trupa de teatru a unui liceu de art? pune ?n scen? o versiune modern? a basmului Alb? ca Z?pada, cu Lumikki Andersson ?n rolul principal. Repeti?iile merg bine, iar ?ntre Lumikki ?i b?iatul care-l interpreteaz? pe v?n?tor pare s? existe o chimie palpabil?. Oare Lumikki s-a ?ndr?gostit pentru prima oar??Cu pu?in ?nainte de premier?, lui Lumikki ?i parvine un ?ir de scrisori semnate de un admirator secret, a c?rui pasiune pentru ea se preschimb? rapid ?ntr-o obsesie periculoas?.?ncerc?nd s? afle adev?rata identitate a h?r?uitorului, Lumikki trebuie s? aduc? la lumin? cele mai sumbre secrete din propriul trecut. Iar cum premiera spectacolului se apropie cu repeziciune, Lumikki trebuie s?-l prind? ?n capcan? pe h?r?uitorul s?u, cu sufletul negru ca abanosul.?Motive din basme, intrig? poli?ist?, dileme ale lumii de azi – o lectur? nu tocmai u?oar?, care nu-i menajeaz? nici pe cei mai tineri dintre cititori.“ – Kirkus Reviews?Fanii lui Nesb? ?i ai lui Larsson nu vor fi dezam?gi?i.“ – Publishers WeeklyLumikki Andersson. O fat? din Riihim?ki. Care are o opinie ferm? despre fiecare lucru. Care ia note maxime ?i la fizic?, ?i la filosofie. Care a jucat rolul Ofeliei at?t de bine, ?nc?t vreo doi profesori s-au enervat, iar restul au fost emo?iona?i. Care nu ia parte la niciun eveniment al ?colii. Care mereu m?n?nc? de una singur?, dar nu pare niciodat? singuratic?. Nu e precum ceilal?i. Este exact ca ei.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Ethel, a fiatal francia grafikusn? úgy tudja, hogy zsidó származású. Egy furcsa véletlennek k?sz?nhet?en felfedezi, hogy családja t?rténetébe kitalált szálak sz?v?dtek. Minden jel arra mutat, hogy nagymamája, a mindenkinél jobban szeretett Marie, akire egész identitását felépítette, hazudott neki. Vajon azért, hogy érdekesebb életet kreáljon magának, mint amilyen a sajátja volt, vagy más, ennél titokzatosabb okokból? Ethel lázasan kutatni kezd, de nagyanyja, aki válaszolhatna kérdéseire, Alzheimer-kórral küszk?dik, és már meg sem ismeri Csillagot, ahogy unokáját szólította magyarul. Az ?nmagával, a szerelemmel és párkapcsolataival is vívódó Ethel nyomozása során egymásba forduló sorst?rténetek bontakoznak ki üld?ztetéssel, háborúval, elnyomással, meneküléssel, a ?sehova tartozás” gy?trelmeivel, családi titkokkal, szenvedélyekkel, szerelmekkel és árulásokkal. A Csillag egy hazugság t?rténete, amely máshova vezet, mint gondolnánk... Clara Royer els? regényét magyar származású nagymamájának ajánlja, aki gy?kereit?l rég elszakadva, távolra vet?dve az ?hazától, Csillagomnak szólította unokáját, pedig már elfelejtett magyarul. Marie alakját ? ihlette a 2011-ben magyar címmel megjelent k?nyvben, amellyel a fiatal szerz? berobbant a kortárs francia irodalomba, és a megindító t?rténet mesesz?vésével, sajátosan új nyelvhasználatával elismer? kritikai visszhangot vívott ki. Clara Royer egyetemi oktató, kutatási területe a két világháború k?z?tti magyar irodalom.