"TOM!"?No answer.?"TOM!"?No answer.??"What's gone with that boy, I wonder? You TOM!"?No answer.??The old lady pulled her spectacles down and looked over them about the room; then she put them up and looked out under them. She seldom or never looked through them for so small a thing as a boy; they were her state pair, the pride of her heart, and were built for "style," not service—she could have seen through a pair of stove-lids just as well. She looked perplexed for a moment, and then said, not fiercely, but still loud enough for the furniture to hear:??"Well, I lay if I get hold of you I'll—"??She did not finish, for by this time she was bending down and punching under the bed with the broom, and so she needed breath to punctuate the punches with. She resurrected nothing but the cat.??"I never did see the beat of that boy!"?She went to the open door and stood in it and looked out among the tomato vines and "jimpson" weeds that constituted the garden. No Tom. So she lifted up her voice at an angle calculated for dis-tance and shouted:??"Y-o-u-u TOM!"

CONTENTS: The Golden Age Dream Days The Reluctant Dragon The Wind in the Willows

The further adventures of five brothers and sisters growing up in the English countryside in the late nineteenth century. Sequel to "The Golden Age."

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

nchipuiete-i c i-ai pierdut prinii, dar nu ntr-un loc, ci ntr-un alt timp…Londra, secolul XXI. ntr-o zi ploioas, la ntoarcerea de la coal, Jake Djones un puti de paisprezece ani, este rpit de nite brbai ciudai. Acetia pretind c acioneaz pentru propria lui siguran i l duc n cartierul general al organizaiei lor, n Normandia, n… veacul al XIX-lea! Acolo, Jake afl c prinii lui au disprut i c ar putea fi oriunde, din Epoca Pietrei pn n secolul al XIX-lea, pentru c sunt cltori n timp i membri ai Serviciului Secret al Pzitorilor Istoriei. Responsabilitatea lor este aceea de a pzi istoria aa cum o tim noi, mpiedicnd un duman extrem de periculos s schimbe cursul evenimentelor.Veneia, iulie 1506. Diabolicul prin Zeldt i acoliii si pun la cale un plan minuios de a declana ciuma i de distruge epoca Renaterii. Alturi de cei trei ageni desemnai de organizaia secret, Jake se mbarc ntr-o cltorie plin de suspans, hotrt s-i gseasc prinii. Avnd ca arme doar calitile sale nnscute, curajul i o sticlu cu un lichid care nlesnete saltul n timp, putiul i asum misiunea de a lupta mpotriva teribilei armate a prinului Zeldt. Aventurile lui sunt pline de rsturnri neateptate de situaie, n care se confrunt cu spionaj de nalt clas, rpiri periculoase, chiar i o crim!Trecutul este n primejdie! Numai Jake l poate salva!A sosit clipa s faci cunotin cu un nou erou!Roman tradus n peste 25 de limbin curs de ecranizare la Working Title Films

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

Suite des Cages flottantes. Extrait : Et alors votre mari a administré une gifle formidable au baron, qui est allé rouler dans les placards en cassant de la porcelaine de prix. Oh ! ?a a été admirablement fait ! Maxime a toujours eu une poigne très solide. Là-dessus, il est parti en disant : ? J’attends vos témoins. ? Le baron m’a prié d’être son premier témoin. Je me suis récusé. J’ai toujours été beaucoup plus l’ami de Maxime que celui du baron ; enfin, madame, je suis aussi votre ami, à vous, et je viens offrir mes services au marquis.

Spionaj de anvergur? interna?ional? ?i o urm?rire spectaculoas? de la un cap?t la altul al Europei. La c?teva luni dup? ce a z?d?rnicit un atac terorist interna?ional, Jonathan Ransom, chirurg ?n cadrul organiza?iei Medici F?r? Frontiere, lucreaz? sub acoperire ?ntr-un col? ?ndep?rtat al Africii. So?ia sa, Emma, urm?rit? de serviciul secret american Divizia, din care f?cuse parte, se ascunde ?i ea. Cei doi sperau s? se ?nt?lneasc? ?n secret ?n Londra, dar un nou atac terorist le strica weekendul romantic. Emma dispare din nou, Jonathan devine suspectul principal ?i totul se transform? ?ntr-un adev?rat haos. Obligat s? fie mereu cu un pas ?naintea poli?iei ?i s? anticipeze totodat? mi?c?rile Emmei, ?n al c?rei trecut se vede nevoit s? sape tot mai ad?nc, Jonathan ?ncepe o curs? de-a lungul Europei, ?n care va descoperi c? nu este dec?t un pion ?ntr-un joc al spionajului interna?ional a c?rui miz? ?i complexitate dep??esc cu mult orice imagina?ie.

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“

Opera lui Delavrancea pare nedusa pana la capat, ramasa la nivelul promisiunii neimplinite. Autorul si-a cheltuit talentul cu nonsalanta – pentru a nu spune cu usurinta – si s-a resemnat prea usor la statutul de literat amator. Abandonand mult prea devreme proza, inainte de a fi implinit patruzeci de ani, a abandonat unica arie literara in care contributia lui putea fi substantiala.Nostalgia copilariei si decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns, ca prozator, la maturitate: din pacate, la judecata finala, aceste pagini raman destul de putine.“ – Mihai Zamfir

15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.

B?iatul vrea adev?rul…Criminalul vrea s? se distreze…Steven Lamb, un b?iat de doisprezece ani, sap? gropi ?n Parcul Na?ional Exmoor, ?n c?utarea cadavrului unchiului s?u, necunoscut, disp?rut la v?rsta de unsprezece ani. Bunica lui Steven este convins? c? fiul ei nu e mort ?i ?nc? ?l mai a?teapt? s? se ?ntoarc? acas?, ?n timp ce familia se destram? ?n jurul ei. Iar Steven este hot?r?t ca, aduc?nd bunicii oasele fiului ucis, s? refac? leg?turile dintre ei ?i s? dea un sens lumii din jurul s?u.O scrisoare trimis? de copil presupusului uciga? al unchiului s?u declan?eaz? un joc periculos ?ntre un copil disperat ?i un criminal ?n serie aflat ?n ?nchisoare, care se plictise?te. Un joc care va avea mult mai multe consecin?e terifiante dec?t ??i putuse imagina Steven vreodat?…“Bauer dovede?te un talent remarcabil ?n crearea ritmului, a intrigii ?i, cel mai important, reu?e?te s? intre chiar ?i ?n pielea celor mai resping?toare personaje ale sale.“ – Kirkus Reviews“Original, fluid ?i plin de atmosfer?, este un debut care ??i taie respira?ia.“ – Val McDermidPremiul Gold Dagger, 2010Roman publicat ?n 17 ??ri

Romanul Raucho istorise?te povestea t?n?rului cu acela?i nume. Raucho cre?te ?n pampas, admir?ndu?i pe gauchos ?i n?zuind s? ?mp?rt??easc? via?a lor dur? ?i pitoreasc?. Este un copil rebel, c?ruia nu?i place ?coala, dar care descoper? mai t?rziu pl?cerea lecturii ?i ?ncepe s? viseze la Paris, ca to?i tinerii din vremea sa. Fascina?ia este irezistibil? ?i ?n cele din urm? ??i convinge tat?l s??l lase s? plece. Raucho are inima ?mp?r?it? ?ntre dou? pasiuni: pe de o parte ??i dore?te s? duc? o via?? de gaucho ?n mijlocul naturii, iar pe de alt? parte ar vrea s? fie un b?rbat la mod? ?n capitala Fran?ei, cufund?ndu?se ?n vicii care umplu nop?ile albe. ?n pampas viseaz? la Paris, iar la Paris duce dorul meleagurilor natale. Femeile pe care le cunoa?te fac s??i fie ?i mai greu s? ia o hot?r?re.

Povestea unei iubiri zbuciumate ne invit? ?n lumea domni?oarelor de alt?dat?, care c?ntau la pian ?i ??i atr?geau curtezanii ?n v?rtejul flirturilor str?lucitoare. Tr?iau ?n vremurile c?nd atingerea ?nt?mpl?toare a unei m?ini sau a unui genunchi provoca mii de fiori, dezl?n?uind un ?uvoi de emo?ii, iar existen?a unui logodnic anterior ?n via?a femeii iubite tortura ?ngrozitor un b?rbat. Protagonistul, Rohán, frecventeaz? o familie cu trei fete ?i se simte atras de dou? dintre ele, ca s? se ?ndr?gosteasc? ?n cele din urm? de cea mai mic?, Eglé, al?turi de care va tr?i o poveste de dragoste cu sui?uri ?i cobor??uri, provocate ?n general de orgoliul fiec?ruia dintre ei.

O noapte ploioas?, ?n Londra. Un ritual de ini?iere din cadrul unei bande se sf?r?e?te cu focuri de arm? ?ntr-o ma?in? care vireaz? brusc pe trotuar ?i plonjeaz? ?ntr-o sta?ie de autobuz. Totul duce la moartea unei victime nevinovate. Dar realitatea este mult mai teribil?…O via?? este distrus? ?i alte trei sunt marcate pentru totdeauna: a t?n?rului care a ap?sat pe tr?gaci, a unui b?tr?n gangster care pl?nuia o r?zbunare mortal? ?i a femeii ?ns?rcinate care se lupt? cu disperare s? descopere adev?rul. Cum se va descurca ea, cu numai dou? s?pt?m?ni ?nainte de a na?te, ?ntr-o lume ?n care moartea este un risc profesional??ntr-un ora? ?n care violen?a poate fi ?nt?mpl?toare sau meticulos planificat?, ?n care bandele de adolescen?i intr? ?n conflict cu cele ale infractorilor de carier? ?i ?n care loialitatea se pl?te?te cu s?nge, orice este posibil.