Poemele lui Marius Aldea sunt inteligent-fanteziste i dau o senzaie de prospeime, dei refolosete, frecvent, i mijloace de seducie inventate de Nichita Stnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu. Marius Aldea are o plcere de a scrie care face ca tot ce mprumut s devin al lui.“ – Alex tefnescu Marius tefan Aldea face parte din plutonul tinerilor poei crora li se flfie de generaia imediat anterioar, ns nu li se deloc de generaiile vechi. Vd i prevd o promoie de poei lucizi i cultivai printre care compozitorul Simfoniei frnei va strluci. Pentru c are umor, deci i permite s fie cinic, i pentru c izbutete nite metafore trsnite, dar fluente, nu rscutate. Apoi ochiul su este flmnd i precis, nu hoinrete pe firmament pn se ntoarce cu albul n sus. Viteza, claritatea i subtilitatea artei lui monteaz un spectacol inteligent – un deliciu pentru durii ca el, care, de fapt, ascund un suflet sensibil n spatele rictusului sceptic. Un romantic de factur excelent este Marius, adic dintre aceia cu witz, care muc tot, iar apoi se muc pe ei nii. Irezistibil poezia asta ca un roman scris la col de strad de un designer care tie exact ce vrea de la manechinele lui.“ – Felix Nicolau Marius tefan Aldea are atta energie poetic, nct exist riscul s supratensioneze Sistemul Naional de Distribuie a Literaturii. Dar cum SNDL nu exist dect n imaginaia noastr, nu v rmne, dragi cititori, dect s v conectai singuri la aceast surs de energie. E simplu: deschidei cartea lui Marius i citii puin. Dac nu suntei purttori de mnui izolante i cizme de cauciuc, ar trebui ca n secunda a doua s fii scuturai zdravn, iar minile s vi se ncleteze pe carte. E doar unul dintre efectele pe care l are poezia bun asupra omului.“ – Robert erban

Mai mult viu dec?t mort, comisarul San-Antonio asist? la propria-nmorm?ntare. Apoi, mai mult cu umor dec?t cu ?nd?rjire, b?ntuie Parisul ?n c?utarea celor care l-au ucis un pic, temporar. Semi-asasinii nu se las? u?or prin?i, p?n? c?nd fac gre?eala s-o supere pe mama semi-victimei. ?i gata, soarta lor e pecetluit?: nu te iei de mama lui San-Antonio ?i speri s? scapi basma curat?! E o b?tr?nic? prea simpatic?. San-Antonio e convins c? ea e mai ?nger dec?t dolofanii ?ia mici, picta?i cu aripioare prin biserici.Vremuri grele! Nimic nu mai e ce pare a fi: trafican?ii de droguri sunt patrio?i, spioanele sunt fiice care ?tiu de frica ta?ilor. Nevestele sunt un fel de amante costisitoare, iar culmea rafinamentului pervers ar fi s?-?i iei o amant? doar ca s? te ui?i la ea cum tricoteaz?, dup? ce ?i-a servit o sup?.San-Antonio e de savurat pe ?ndelete, o delicates? pentru adev?ra?ii degust?tori ai genului, cei care ?tiu c? un roman poli?ist te poate cuceri ?i prin umor, rafinamente de limbaj, inteligen?? ?i cultur?, nu doar prin suspans, urm?riri ?i ?mpu?c?turi, chiar dac? are – din bel?ug chiar – ?i aceste ingrediente.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Ce ai face dac? ai g?si o carte ce te-ar provoca la un joc de-a v-a?i ascunselea cu indicii? Ai accepta provocarea sau ai pune cartea ?napoi ?n raft? ? Lily a l?sat ?n raftul libr?riei preferate din New York un jurnal plin de provoc?ri, care a?teapt? s? fie g?sit de b?iatul potrivi. Acesta este Dash, un adolescent ?n v?rst? de 17 ani, pasionat de c?r?i ?i cu o repulsie nem?rginit? fa?? de tot ce ?nseamn? s?rb?toarea Cr?ciunului. El accept? regulile jocului fetei. Dar sunt ei f?cu?i unul pentru cel?lalt? De?i par a se potrivi perfect ?n ceea ce prive?te exprimarea ?n scris, ?nt?lnirile lor nu sunt lipsite de surprize ?i le pun ?n pericol rela?ia ?nc? dinainte ca aceasta s? se ?nfiripe. ? Rachel Cohn ?i David Levithan au scris o poveste de dragoste care ?i va face pe tineri s? scotoceasc? prin rafturile libr?riilor, c?ut?nd ?i t?njind dup? o iubire (?i un jurnal) care s? fie numai a lor. ? “Cititorii vor fi ?nc?nta?i de limbajul spumos ?i de r?sturn?rile amuzante de situa?ie.“ Publishers Weekly ? “Sim?eam nevoia s?-i absorb numele, ?n timp ce cl?titele absorbeau untul ?i siropul. Abia dac?-mi mai aminteam cum ar?ta; imaginea lui era ?nconjurat? de o p?cl? de culoarea ?ampaniei, dulceag? ?i difuz?, neclar?. ?mi aminteam c? era mai degrab? ?nalt, cu p?rul bine tuns ?i proasp?t piept?nat, c? purta blugi ?i o jachet? marin?reasc? de l?n?, posibil de epoc?, ?i c? mirosea a b?iat, dar la modul pl?cut, nu la cel sc?rbos. ?i mai avea ?i cei mai alba?tri ochi din lume, ?i gene lungi, negre, aproape ca ale unei fete.“

A Dunnottar kastélyban ?rzik a legendás skót király, Robert Bruce kardját. Ezt az értékes kincset most mutatják meg el?sz?r a nagyk?z?nségnek, ám a megnyitóünnepségen a vendégek titokzatos álomba merülnek. Mire felébrednek, a kardnak már csak h?lt helyét látják. Régi legendák és szellemek k?z?tt ezúttal is a Mistery unokatestvérek oldják meg a rejtélyt.

Irene, Sherlock és Lupin, akik újra együtt vannak Londonban, egy napon kül?n?s sakkfeladványt találnak a Times hasábjain. A furcsa rejtvény szerz?je egy bizonyos ,,Fekete Barát". Sherlock szeme azonnal felcsillan... Másnap az egész várost megrázza a hír, hogy meggyilkoltak egy gazdag keresked?t. Az áldozat íróasztalán egy skarlátv?r?s rózsa hevert - ugyanaz a virág, amely húsz éve egy vakmer? b?nbanda jelképe volt. Visszatért volna a Skarlátv?r?s rózsa bandája? Három rendkívüli gyerek, akik elválaszthatatlan barátok. A krimi t?rténetének három világhír? szerepl?je. Lélegzetelállítóan izgalmas kalandok egész sora.

A hetvenes évek elején, Buenos Aires tartomány egyik kisvárosában meg?lték Tony Duránt. Tony, a sármos, rejtélyes idegen egy New Jerseyben nevelkedett Puerto Ricó-i szerencsevadász. Míg élt, az érdekl?dés k?zéppontjában állt, volt, aki csodálta, más figyelte minden lépését. ? volt a gy?ny?r? és kül?nleges Belladona ikerlányok szeret?je, az ?reg Belladonának, a vidék egyik leggazdagabb urának a bizalmasa. A b?ntényt k?vet?en a maga módján mindenki a tettes után nyomoz, ugyanakkor az esettel kapcsolatba hozott figurákon keresztül az olvasó el?tt feltárul a korabeli argentin társadalom minden ellentmondásossága, s kiderül, hogy a társadalmi-politikai visszásságok - korrupció, f?ldspekuláció, feketegazdaság - ágyaztak meg a gyilkosságnak. ?s hogy mi az igazság? Erre a kérdésre - a korrupt államügyészen kívül - Croce rend?rf?n?k és Luca Belladona t?nkrement gyártulajdonos, valamint a f?városi tudósító, Emilio Renzi keresi a választ. Az igazság azonban sokarcú, mély filozófiai fogalom. Piglia regénye árulásokról és piszkos üzletekr?l, egy ártatlan és egy igazi b?n?sr?l, szenvedélyekr?l és csapdákról szól. De leginkább az igazság viszonylagosságáról. Ricardo Piglia a kortárs argentin prózairodalom legkimagaslóbb írója, aki a regényeiben felvázolt eszmékkel, lebilincsel? ábrázolásmódjával, karakterteremt? m?vészetével kiérdemelte, hogy a kritika Borges méltó utódának tartsa.

Orice asem?nare cu persoane în via?? sau decedate este pur întâmpl?toare... Ce-ai face dac? ai descoperi c? în cartea pe care o cite?ti e vorba despre tine? Când g?se?te o carte misterioas? pe noptier?, via?a lui Catherine Ravenscroft se transform? într-un co?mar. De?i pare o n?scocire, cartea, numit? Str?inul des?vâr?it, recreeaz? veridic ?i în cel mai mic detaliu cumplita zi în care Catherine a devenit prizoniera unui secret teribil, un secret pe care o singur? persoan? îl mai cuno?tea – iar acea persoan? a murit. Pe m?sur? ce trecutul o ajunge din urm?, Catherine simte c? lumea ei se pr?bu?e?te. Singura cale este s?-l înfrunte... chiar dac? adev?rul ?ocant ar putea s? o distrug?. Un debut remarcabil, care aminte?te prin atmosfer? de Înainte s? adorm ?i care se bucur? deja de un succes interna?ional, Avertisment vorbe?te despre o femeie bântuit? de secrete, despre dorin?a mistuitoare de r?zbunare ?i pre?ul dureros pe care trebuie s?-l pl?tim dac? încerc?m s? ascundem adev?rul. Avertisment dozeaz? suspansul psihologic uimitor de bine: exact a?a arat? thrillerul perfect. – Lee Child „Un necunoscut a pus cartea pe noptier?. Cu grij?. Nu a deranjat niciun obiect de la locul lui. Pe partea ei de pat. ?tiuse pe ce parte a patului doarme. A aranjat totul a?a încât s? par? c? ea îns??i pusese cartea acolo. Gândurile i se îngr?m?desc unele peste altele ?i se strivesc între ele pân? când devin chinuitoare ?i dureroase. Vinul ?i nelini?tea sunt o combina?ie periculoas?. Ar trebui s? înve?e deja c? nu e bine s? amestece otr?vurile. Î?i ia în mâini capul care o doare. În ultimele zile o doare constant. Închide ochii ?i vede soarele alb ?i arz?tor de pe copert?. Cum naiba a ajuns cartea asta în casa ei?“ Halucinant ?i tulbur?tor, romanul lui Renée Knight te prinde în mrejele sale de la prima pagin?. –? Kirkus Reviews

Mai poate fi vorba despre dragoste atunci c?nd un b?rbat ?i o femeie se ?nt?lnesc dup? treizeci de ani de la evenimentul inexplicabil care le-a destr?mat iubirea tr?it? cu pasiune timp de cinci ani? E dragostea cea care le une?te privirile, sau doar nostalgia unor vremuri de mult trecute ?n care se reg?sesc tineri ?i ferici?i? Steinn ?i Solrun se re?nt?lnesc la un vechi hotel din fiordurile Norvegiei ?i rememoreaz? trecutul ?i vina de care nu s-au eliberat ?nc?. Fiind fiecare c?s?torit ?i av?nd propriii copii, cei doi ?nlocuiesc intensitatea tr?irilor de alt?dat? cu aprinse discu?ii purtate prin e-mailuri despre sensurile vie?ii ?i despre for?ele care guverneaz? realitatea din jur. Complice cu autorul care orchestreaz? jocurile narative, cititorul este martorul schimburilor tensionate de idei ?ntre agnosticul Steinn ?i mistica Solrun. Dac? cei doi protagoni?ti decid ca fiecare e-mail s? fie ?ters imediat ce e parcurs, cititorul are privilegiul de a avea sub ochi conversa?iile care caut? r?spunsuri la ?ntreb?rile ce domin? romanului lui Gaarder: este via?? dup? moarte? Exist? coinciden?e sau totul este planul bine pus la punct al unei instan?e superioare, fie ea divine sau explicabile ?tiin?ific? ?ntr-o manier? devenit? deja marc? ?nregistrat? Jostein Gaarder, romanul ce poart? titlul unui tablou al lui René Magritte p?streaz? ceva din misterul suprarealist ?i ?mbin? observa?iile filosofice cu o intrig? plin? de suspans ?i o emo?ionant? poveste de dragoste care rezist? timpului. Ce rezult? – un roman care desfat? intelectual ?i estetic.

ntr-o succesiune de oglinzi creatoare de iluzii nesfrite, Sofiei, protagonista celui mai cunoscut roman al norvegianului Jostein Gaarder, i este povestit, treptat, ntreaga filosofie a culturii occidentale. Dac filosofia sau literatura nsi este pretextul acestei cri cititorul va afla pe cont propriu. El va face cunotin, nc de la nceput, cu amestecul dintre fantezie i marile ntrebri ale omenirii. Pentru c nu gsise n biblioteci sau librrii nicio carte n care tinerilor s li se ofere o form accesibil a marilor idei, scriitorul norvegian pune n scen o poveste i imagineaz un personaj inventiv i curios. Jocurile duble sunt specialitatea lui Gaarder: Sofia va fi pus n oglind de Hilde, destinatara real a cursurilor, profesorii i vor schimba identitile, iar ntrebrile nu vor putea primi niciodat rspunsuri unice. Aventura cunoaterii va ncepe de la filosofii greci, va trece prin zorii cretinismului, prin medievalitatea european, va ajunge la Renatere, Iluminism, Romantism i pn la sistemele de gndire ale secolului al XX-lea. Fr a fi o simpl carte de popularizare, Lumea Sofiei este o introducere n filosofia occidental, deschiznd apetitul cititorului pentru cunoatere i meditaie asupra ntrebrilor eseniale. Cci, aa cum Hilde e Sofia, aceasta nu e nimeni altcineva dect imaginea cititorului nsui.

?n timp ce mul?i studen?i americani din anii 1960 participau la mar?uri ?mpotriva r?zboiului, luau droguri halucinogene ?i erau adep?ii amorului liber, Hannah Latham, fiica unui faimos profesor universitar ultraradical ?i al unei pictori?e foarte cultivate, nu vrea dec?t s? se c?s?toreasc? cu iubitul ei, viitor doctor, ?i s? tr?iasc? ?n provincie o via?? conven?ional?. T?n?rul cuplu ?i b?ie?elul lor nou-n?scut se stabilesc ?ntr-un or??el din statul Maine, ?ns? Hannah ajunge s? se simt? cur?nd izolat? ?i plictisit? de visul ei de fat? cuminte. ?ntr-o bun? zi, ?n lipsa so?ului, un t?n?r – veche cuno?tin?? de pe vremea studen?iei – apare ?n ora?, schimb?ndu-i lui Hannah via?a pentru totdeauna... O carte pe care n-o po?i l?sa din m?n?, cu un suspans bine dozat, scris? cu m?iestria unui autor de romane poli?iste. De acela?i autor, la Editura Trei au ap?rut romanele Nu pleca..., O rela?ie special?, Jocurile destinului ?i Tenta?ia. O femeie se treze?te prizoniera unei vie?i prea conven?ionale ?i a micului ei act de rebeliune, ale c?rui consecin?e o h?ituiesc peste zeci de ani. Farmecul discret al vie?ii conjugale este un roman despre limita dintre via?a privat? ?i via?a public?, despre imensa pr?pastie dintre p?rin?i ?i copii ?i despre felul ?n care nu po?i sc?pa niciodat? cu adev?rat de trecutul t?u. De asemenea, constituie ?i o analiz? a moravurilor societ??ii contemporane, ?n care mass-media poate distruge vie?i ?n c?teva ore. “Kennedy este ne?ntrecut ?n a crea personaje feminine pline de rafinament, dar b?ntuite de fr?m?nt?ri. Stilul s?u emo?ioneaz? ?i captiveaz? deopotriv?.“ Daily Mirror

Va putea frumuse?ea s? salveze lumea? este ?ntrebarea ?n jurul c?reia Monique Proulx construie?te pove?tile personajelor sale. ?inutul s?lbatic al Canadei nu va fi doar fundalul ?n care se mi?c? protagoni?tii, ci le va fi refugiul ?i martorul confrunt?rilor furtunoase. Lila Szach este ecoul unui timp trecut ?i simbolul posesiunii. Simon este ?ntruchiparea entuziasmului incurabil, iar Claire p?streaz? echilibrul fragil ?ntre idealism ?i scepticism. Cu aceea?i precizie, Monique Proulx surprinde statornicia naturii ?i instabilitatea emo?iilor umane, trec?nd cu u?urin?? de la triste?e la umor. Champagne ?n titlul s?u original, duc?nd cu g?ndul la vechea form? a fran?uzescului ?campagne“, romanul este un tribut adus naturii, dar ?i un tablou ?n mi?care al rela?iilor dintre oameni.

Nominalizat la Carnegie Award 2009, c??tig?tor al Guardian Children’s Fiction Prize 2008, James Tiptree Junior Award ?i Booktrust Teenage Prize 2008. Todd Hewitt e ultimul b?iat din Prentisstown, un ora? mai pu?in obi?nuit. Oamenii pot auzi ce g?ndesc ceilal?i. Tot timpul. Via?a lor se desf??oar? ?ntr-un cople?itor ?i ne?ncetat Vacarm; nu exist? intimitate, nici secrete. Chiar cu o lun? ?nainte de a ?mplini 13 ani, dat? la care ar urma s? devin? b?rbat, Todd descoper? ?nt?mpl?tor un loc lini?tit. F?r? Vacarm. ?ns? un asemenea loc nu poate exista! ?nseamn? c? locuitorii din Prentisstown l-au min?it. ?i acum va trebui s? fug? ca s? se salveze de la moarte... Dar unde s? fugi dac? cei care te urm?resc pot auzi TOT ce g?nde?ti? Un roman ?n tradi?ia Aventurilor lui Huckleberry Finn ?i a capodoperei De veghe ?n lanul de secar?, despre un adolescent care fuge, ?mpreun? cu c?inele s?u vorbitor, Manchee, spre o lume normal?. Chiar dac? asta ?nseamn? s? mearg? p?n? la cap?tul lumii... ?i mai departe. Ness e un scriitor foarte ?nzestrat, de o imprevizibilitate care-?i d? fiori. – The Times Sf?r?itul plin de suspans are efectul unui glon? tras direct ?n stomac. – Booklist Un roman care curge ?ntr-un ritm furios, ?nsp?im?nt?tor, captivant ?i, uneori, sf??ietor. Este o carte care-?i b?ntuie imagina?ia. –Sunday Telegraph ?Nu exist? nimic pe lumea asta ?n afar? de Vacarm, nimic altceva dec?t g?ndurile permanente ale oamenilor ?i toate lucrurile venind la tine ?i la tine ?i la tine, din clipa ?n care spac?ii au dat drumul virusului Vacarmului ?n timpul r?zboiului, un virus care-a ucis jum?tate din b?rba?i ?i toate femeile, inclusiv pe mama mea, un virus care i-a ?nnebunit pe restul b?rba?ilor ?i care a ?nsemnat sf?r?itul pentru tot neamul spac?ilor ?n momentul c?nd oamenii, ?n nebunia lor, au ridicat armele.“

n 1950 Boris Vian public, sub pseudonimul Vernon Sullivan, Femeile nu-i dau seama, un roman-pasti al prozei i stilului de via american ale mijlocului secolului XX. ntr-un discurs n care se vede clar intenia parodic, Vian povestete aventura ntins pe cteva zilei a tnrului de bani gata Francis Deacon, din care nu lipsesc drogurile, femeile, promiscuitatea fr limite, interveniile FBI, urmririle pe ap i pe uscat, travestiul i toate beneficiile materiale pe care America aflat n plin dezvoltare le poate oferi unui tnr dispus s nu fac nicio economie cnd vine vorba de distracie i senzaii tari.

Un nou thriller din seria Helen Grace Cadavrul unui b?rbat este g?sit ?ntr-o cas? goal?. Inima i-a fost scoas? din piept ?i trimis? so?iei ?i copiilor lui. E prima victim?, iar inspectoarea Helen Grace ?tie c? nu va fi ultima. Dar de ce s-ar afla un b?rbat cu o via?? ?mplinit? departe de cas? ?n toiul nop?ii? Presa ?l nume?te Jack Spintec?torul ?n sens invers: un criminal ?n serie, v?n?nd b?rba?i ?nsura?i care duc vie?i duble. Helen simte furia din spatele crimelor. Dar ceea ce nu poate ea s? prevad? este c?t de schimb?tor e criminalul - sau ce o a?teapt? la cap?tul cursei... ?Alert, tensionat, cu adev?rat impresionant!“ – Sun ?Arlidge creeaz? o poveste ce te captiveaz? ?i te ?nsp?im?nt? ?n acela?i timp.“ – Daily Mail ?Un thriller macabru pe care nu-l po?i l?sa din m?n?!“ – Woman and Home ?Deodat? capul i s-a dus pe spate. L-a s?getat o durere insuportabil? – era tras de p?r foarte str?ns, tras ?napoi cu for?a, tot ?napoi. Deja nu mai putea s? respire – o c?rp? ?i astupa gura ?i nasul. O duhoare ?n?ep?toare i-a inundat n?rile, iar reflexele i s-au declan?at prea t?rziu. Se lupta s? tr?iasc?, dar ??i pierdea deja cuno?tin?a. Apoi s-a f?cut ?ntuneric.“

Volum nominalizat la sec?iunea ?Critic?. Istorie ?i Teorie Literar?“ – Premiile ?Observator cultural“, edi?ia a VI-a, 2012 Acest al doilea volum abordeaz?, tot din perspectiva experimentalismului, care sufer? ?n contextul postdecembrist anumite ?radicaliz?ri“, poezia autorilor intra?i ?n literatur? dup? 1990. Asemenea ?radicaliz?ri“ (care pot fi subordonate unei ideologii/retorici a excesului) sunt privite din perspectiva conceptului de ?hiper?modernitate“ teoretizat de Gilles Lipovetsky, pe care autorul ?l propune ?n locul celui (consacrat) de postmodernism. Plec?nd de aici, sunt luate ?n discu?ie abord?rile teoretice ale ultimelor dou? promo?ii poetice, ca ?i ?manifestele literare“ (fracturist, utilitarist etc.) ale acestora ?i sunt analizate c?teva direc?ii poetice, situate ?n continuitatea experien?elor experimentaliste discutate ?n volumul anterior.

The Native Born was written in the year 1910 by Ida Alexa Ross Wylie. This book is one of the most popular novels of Ida Alexa Ross Wylie, and has been translated into several other languages around the world.This book is published by Booklassic which brings young readers closer to classic literature globally.

Acum, von D?niken exploreaz? misterele Greciei Antice!Cercet?rile exhaustive ale celebrului autor al unor bestselleruri precum Amintiri despre viitor ?i Amurgul zeilor sugereaz? c? ?zeii“ din mitologia greac? au fost de fapt extratere?tri care au sosit pe P?m?nt cu mii de ani ?n urm?. Dovezile arheologice ?i scrierile din antichitate, apar?in?nd unor autori precum Aristotel sau Platon, arat? c? ace?ti zei s-au ?ncruci?at cu oamenii, au efectuat experimente genetice ?i au creat f?pturi ?mitice“, cum ar fi centaurii ?i ciclopii. Pentru to?i cei interesa?i de Grecia, de ?nt?lnirile cu extratere?trii sau de istoria nerostit? a civiliza?iei, Odiseea zeilor constituie o interpretare fascinant? ?i revolu?ionar? a siturilor ?i legendelor Greciei antice.Istoria contactelor extraterestre din Grecia Antic?De peste patru decenii, Erich von D?niken scrie ?i vorbe?te sus?in?ndu-?i ideea conform c?reia oamenii ?i extratere?trii ?i-au ?ncruci?at drumurile ?n trecutul ?ndep?rtat.Von D?niken st?rne?te o nou? controvers? cu o supozi?ie care ne pune pe jar imagina?ia: ?i dac? miturile Greciei antice sunt de fapt tentative de a descrie evenimente reale? Dac? popoarele din antichitate au fost vizitate nu de zei ?i zei?e imaginare, ci de fiin?e extraterestre, sosite pe planeta noastr? cu mii de ani ?n urm?? Dup? ce a cercetat mitologia antic? ?i descoperirile arheologice curente, autorul a ajuns la c?teva ipoteze explozive. Astfel, el sus?ine c? explica?ia cea mai bun? pentru creaturi neobi?nuite precum centaurii ?i ciclopii, precum ?i pentru pove?tile despre continentul disp?rut al Atlantidei ?i r?zboaiele dintre zeit??i, ar putea fi expresia eforturilor depuse de arti?tii vremii pentru a consemna fenomene nemaiv?zute p?n? atunci.Concluziile lui von D?niken sunt uluitoare, dar sunt argumentate cu at?ta vigoare ?i claritate ?nc?t cititorul va fi stimulat ?i provocat s? considere implica?iile descoperirilor sale revolu?ionare pentru trecutul cosmic al omenirii.Dovezile explorate ?n cartea de fa?? sugereaz? c?:Situl oracular de la Delphi era de fapt o sta?ie de alimentare a aeronavelor;?L?na de aur“ pe care o c?uta Iason era de fapt o component? esen?ial? a unei nave aeriene;Troia ?i Atlantida au fost una ?i aceea?i cetate, distrus? ?n urma unui r?zboi nimicitor ?ntre extratere?tri ?i descenden?ii acestora;Ceea ce noi consider?m acum c? ar fi ?mitologie greac?“ este de fapt istorie;Legenda Atlantidei are o explica?ie nou? ?i surprinz?toare.

O radiografie hermeneutic? a unor c?r?i-eveniment ce au v?zut lumina tiparului ?n perioada postdecembrist?, accentul fiind pus pe autorii interzi?i sub dictatur?, precum ?i pe c?r?ile poe?ilor ce devin, f?r? voia lor, o rara avis ?n societatea de tranzi?ie. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Everyone in life is gonna hurt you,?You just have to figure out which people are worth the pain.?- Erica Baican??She Walks In Beauty like the night (Lord Byron)??Everybody is looking for someone they belong to. Everybody is looking for the sense of their lives. But whatever you do, nothing makes sense without love in your heart.?So, the question is "What can love do?"?Love helps to live and to survive in the hardest moments of our lives.?Love inspires you.??Love awakes good feelings in your soul. The feeling of flying in the sky...The feeling of growing wings... The feeling of real living, not existing...?Love brings harmony in your heart.?Love is belief.??Love is warmth. Warmth, which can protect you from all your fears.?Love is caring. Caring for every living being around you.?Love is giving. Giving everything you have, your joy and your sorrow, your heart and your soul, your love and your mind, offering a helping hand in hard moments to the person you love...?Love is pain. Pain that hurts you & inspires you at the same time...?Love is peace. Peace in your heart, in your mind, in your life.?Love is charity...?Love is romance. Romantic ideas, romantic acting...??And Love is the best feeling in the world. Love makes the world go round. It is the greatest mystery of all times. If you ask someone What is love?, He or she will hardly find enough words to express its meaning. Love can be different. There is love for parents, love for children, love for animals, love for friends; first love, love for husband or wife, boyfriend or girlfriend. ??When you love someone or something, your heart and soul become warmer and kinder. People, who carry love in their hearts, are always happy and in good mood. Love helps to live and survive in the hardest moments of our lives. Almost all feelings in the world have some advantages or disadvantages.??However, love has only advantages.?It brings harmony and peace. About Author: Was born in city of Kharkov in Ukraine. She graduated from the National Law Academy of Ukraine named after Yaroslav Wise, speciality "Jurisprudence" with the red diploma. Wrote 5 scientific papers at the chair of financial law, National Law Academy of Ukraine named after Yaroslav the Wise. Occupation legal science had a great influence on my literary career and enriched me with your knowledge, who were guides in life. Successfully made a career – head of the legal Department at the tax office. Happily married (with “Murat UKRAY” who CEO of “CHEAPEST BOOKs”). ?Literary works: The book is about female destination: “Next stop, Married. Let's go, girls, go!” (Следующая Остановка) Publication in Russian language in July 2016

De ce, oare, ne ?ntreb?m, ?i ?nlesnise Gra?ian Porumb omului pe care-l dispre?uia aceast? fapt?, aceast? grav? injusti?ie? Nu ?tim, d?m din umeri, privim ?n st?nga, privim ?n dreapta, dar de nic?ieri nu ne vine un ajutor c?t de c?t, un r?spuns. ?i nu ne r?m?ne atunci, insisten?i cum suntem, dec?t s? ghicim: trebuia oare, ?n imagina?ia ?nfierb?ntat? de nou? ?i ciudat? aventur? a t?n?rului – trebuia oare ca prietenul s?u Bizoniu, s? ?coboare" ?i ?n ?lumea cealalt?" care, ha, ha, se afla tot ?n lumea noastra, ?n lumea ?celor nev?zu?i?" A, nu, ei nu sunt nev?zu?i dec?t pentru simplul motiv ca ?i ?nl?turam din calea, din drumurile noastre ?i ?i ascundem, ?i ??nchidem" ?n subteranele lor care se cheam? sau temni?e, sau case de nebuni! Oricum, ?n ?subteranele nebunilor" Gra?ian consider? c? "micul pop?" ??i plimbase deja pa?ii ?i f?ptura, urma doar sa ?accead?" ?i la "ceilal?i", cei ne?n?ele?i ?i ?pedepsi?i" care, vii ?i fiin?e fiind, ca ?i noi, aveau la r?ndul lor dreptul de a-L ?nt?lni. A?a cum ?i ?el", omul viu ?i ?n?eleg?tor – de?i, cum am v?zut, el nu ?abuz?" de ?n?elegerea sa, nu se gr?bea defel ?s? ?n?eleag?", ci mai ales s? aud?, s? vad?, s? stea al?turi, s? fie, adic?, s?-?i d?ruiasca din merindea timpului s?u ?i nou?, s? fie ?cu noi" – deci, a?a cum ?i ?el" avea ?dreptul" de a fi cu ?ei". Cine ?tie? (Nicolae Breban)Puterea nev?zut? este cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua ?i noaptea, care are ca supratem? rela?ia maestru-ucenic.

THE Spanish peninsula, separated from France on the north by the Pyrenees, and bounded on the three remaining sides by the Mediterranean Sea and the Atlantic Ocean, con-tains an area of 225,600 square miles, being a little larger than France. Nature has reared a very formidable barrier between Spain and France, for the Pyrenees, extending in a straight line 250 miles in length, from the Bay of Biscay to the Mediterranean, and often rising in peaks more than ten thou-sand feet in height, offer but three defiles which carriages can traverse, though there are more than a hundred passes which may be surmounted by pedestrians or the sure-footed mule. The soil is fertile; the climate genial and salubrious; and the face of the country, diversified with meadows and mountains, presents, in rare combination, the most attractive features both of loveliness and sublimity.?History does not inform us when and how this beautiful peninsula—called Hispania by the Romans—first became in-habited. Whether the earliest emigrants crossed the straits of Gibraltar from Africa, or came from Asia, coasting the shores of the Mediterranean, or descended from France through the defiles of the Pyrenees, can now never be known. The first glimpse we catch of Spain, through the haze of past ages, reveals to us the country inhabited by numerous barbaric tri-bes, fiercely hostile to each other, and constantly engaged in bloody wars. The mountain fastnesses were infested with robber bands, and rapine and violence everywhere reigned. The weapons grasped by these fierce warriors consisted of lances, clubs, and slings, with sabres and hatchets, of rude fashion but of keen edge. Their food was mainly nuts and ro-ots. Their clothing consisted of a single linen garment, girded around the waist; and a woollen tunic, surmounted by a cloth cap, descended to the feet. As in all barbarous nations, the hard work of life was performed by the women.??The names even of most of these tribes have long since perished; a few however have been transmitted to our day, such as the Celts, the Gallicians, the Lusitanians, and the Iberians. Several ages before the foundations of Rome or of Carthage were laid, it is said that the Phoenicians, exploring in their commercial tours the shores of the Mediterranean, established a mercantile colony at Cadiz. The colonists growing rich and strong, extended their dominions and founded the cities of Malaga and Cordova. About 800 years before Christ, a colony from Rhodes settled in the Spanish peninsula, and established the city of Rosas. Other expeditions, from various parts of Greece, also planted colonies and engaged in successful traffic with the Spanish natives.??Four hundred years before Christ, the Carthaginian republic was one of the leading powers, and Carthage was one of the most populous and influential cities on the globe. The Carthaginians crossed the narrow straits which separate Africa from Spain, landed in great strength upon the Spanish peninsula, and, after a short but severe conflict, subdued the foreign colonies there, brought the native Spaniards into subjection, and established their own supremacy over all the southern coast. Cadiz became the central point of Carthaginian power, from whence the invaders constantly extended their conquests. Though many of the interior tribes maintained for a time a sort of rude and ferocious independence, still Carthage gradually assumed dominion over the whole of Spain.??In the year 235 B.C., Hamilcar, the father of the illustrious Hannibal, compelled nearly all the tribes of Spain to ack-nowledge his sway. For eight years Hamilcar waged almost an incessant battle with the Spaniards. Still it was merely a military possession which he held of the country, and he erected Barcelona and several other fortresses, where his soldiers could bid defiance to assaults, and could overawe the surrounding inhabitants.