Delphi Collected Works of Sara Teasdale US (Illustrated)
¥8.09
Winner of the first Pulitzer Prize for poetry, the American poet Sara Teasdale composed short, personal lyrics, noted for their classical simplicity and quiet intensity. In 1918 she won the Columbia University Poetry Society prize (forerunner of the Pulitzer Prize for poetry) and the annual prize of the Poetry Society of America for her pioneering collection of verse, ‘Love Songs’. The Delphi Poets Series offers readers the works of literature's finest poets, with superior formatting. This volume presents Teasdale’s collected poetical works, with related illustrations and the usual Delphi bonus material. (Version 1) * Beautifully illustrated with images relating to Teasdale's life and works* Concise introduction to Teasdale’s life and poetry* Include all the poems available in the US public domain* Images of how the poetry books were first printed, giving your eReader a taste of the original texts* Excellent formatting of the poems* Special chronological and alphabetical contents tables for the poetry* Easily locate the poems you want to read* Scholarly ordering of texts into chronological order and literary genres Please visit www.delphiclassics.com to see our wide range of poet titles CONTENTS: The Life and Poetry of Sara TeasdaleBrief Introduction: Sara TeasdaleSonnets to Duse and Other Poems, 1907Helen of Troy and Other Poems, 1911Rivers to the Sea, 1915Love Songs, 1917Flame and Shadow, 1920 The PoemsList of Poems in Chronological OrderList of Poems in Alphabetical Order Please visit www.delphiclassics.com to browse through our range of poetry titles or buy the entire Delphi Poets Series as a Super Set
ΑΘΟΡΥΒΑ
¥52.40
Η Πο?ηση, οι εμπνε?σει? και τα μην?ματα που προσωπικ? και αυθ?ρμητα εκπ?μπονται απ? την ψυχ? του ποιητ? δ?σκολα περιγρ?φονται και αναλ?ονται. Ο Γι?ργο? Σεφ?ρη? δεν ?θελε να μιλ? και να εξηγε? τ?ποτα απολ?τω? για τα ποι?ματ? του. Ο Euros Bowen ?λεγε πω? ?η Πο?ηση δεν ε?ναι λ?ξει?, αλλ? ο χορ?? τη? φωτι???! Την παραλληλ?ζει δε με τη φωτι?, ?χι με την ?ννοια τη? καταστροφ?? και τη? απ?λειψη?, αλλ? με την εξαιρετικ? ?ννοια του καυτηριασμο?, τη? κ?θαρση? και επομ?νω? τη? θεραπε?α?. Κι αυτ? τα στοιχε?α προσφ?ρονται π?ντα... αθ?ρυβα!
Asertivitatea. Cum s? r?m?i ferm indiferent de situa?ie
¥57.14
Emmanuel Macron, c??tig?torul alegerilor preziden?iale din Fran?a ?i omul nou al politicii europene, ??i spune pentru prima dat? povestea, vorbind despre ideile care ?l inspir?, despre viziunea sa legat? de stat, cet??eni, Uniunea European?, ?ntr-o lume care se confrunt? cu probleme comune – imigra?ia, locurile de munc?, terorismul –, dar pe care trebuie s? le rezolv?m ?mpreun?.?Revolu?ia lui Macron, alternativa electoral? a Fran?ei la na?ionalismul lui Marine Le Pen, a cucerit imediat opinia public? de pe tot continentul european: o provocare deschis? la adresa populi?tilor ?i a acelora care nu mai cred ?n institu?ii, o revolu?ie f?r? promisiuni de?arte, care ar putea schimba pentru totdeauna modul de a face politic? ?n Europa. O carte puternic?, singular?, care pune bazele unei societ??i cu totul noi.?Sunt absolut convins c? secolul XXI, ?n care ?n sf?r?it am intrat, este ?n egal? m?sur? plin de promisiuni ?i de schimb?ri care ne pot face mai ferici?i. ?i asta v? ?i propun.Aceasta va fi lupta noastr? pentru Fran?a ?i nu ?tiu nimic mai frumos de at?t." –?Emmanuel Macron
Cum s? cre?ti un adult. Preg?te?te-?i copilul pentru succes
¥67.53
n noaptea dinaintea zilei n care mplinea 40 de ani, Rich Roll a avut revelaia nspimnttoare a viitorului su. Cntrind cu aproape 25 de kilograme mai mult dect normalul i incapabil s urce cteva scri fr s gfie, a putut s vad care era rezultatul stilului su de via complet sedentar – i ce fel de schimbare trebuie s adopte pentru a obine rezultate reale. Adoptnd o nou rutin care punea pe primul loc nutriia din plante si antrenamentele zilnice, Rich s-a transformat – n doar cteva luni – dintr-un brbat total ieit din form, ntr-o adevrat mainrie“ destinat sportului de anduran. Omul ultra relateaz cltoria remarcabil a lui Rich spre linia de start a competiiei de elit Ultraman, care i supune pe cei mai n form oameni din lume la un calvar de peste 500 de kilometri strbtui not, pe biciclet i n alergare. i, dup acest test, Rich a trecut cu succes de unul chiar mai dificil: EPIC5 – cinci triatloane pe distana folosit la competiia Ironman, fiecare dintre ele pe o insul diferit din arhipelagul Hawaii, toate finalizate n mai puin de o sptmn. Omul ultra este un portret minunat despre ceea ce poate realiza puterea voinei. Ne provoac pe toi s ne gndim din nou la ce suntem capabili s realizm i ne ndeamn, implicit i explicit, s trecem la treab“.
Jér?me
¥85.05
Proza rural“ ajunsese s nsemne, n percepia obteasc, o proz conservatoare, desuet, presupus simplist, schematic, dnd seam cu mijloace artistice modeste de o realitate uman mai degrab rudimentar, lipsit de rafinament, subtilitate ori profunzime sufleteasc. I se opunea, ntr-o viziune cvasi-maniheist, proz urban, presupus a fi n mod automat purttoarea complexitii, a nnoirii i rafinamentului, a valorii. n practic, ns, respectiva prejudecat a fost, de fapt, tot mai viguros contrazis de ivirea unor opere de proz rural“ nzestrate cu caracteristicile literaturii moderne de calitate. Acest studiu caut s depisteze, s reliefeze i expliciteze succint trei dintre etapele semnificative ale afirmrii unei proze efectiv moderne, cu tematic rural“, survenite de-a lungul ultimelor dou treimi ale secolului trecut i marcate de contribuia a trei scriitori reprezentativi: Pavel Dan, Marin Preda i Sorin Titel.
Jurnale de tinere?e
¥54.10
Planeta Rilke. Planeta uria?ului Rilke. Totul irumpe ?nl?untru cu for?e neb?nuite, ?mplinindu-se sub semnul ?noii fiin?e“, al unui ?nceput formidabil de puternic, sugestiv, inspirat, ?n raza presim?irii unei ?noi mari str?luciri, care d? for?? ?i o abunden?? de imagini limbii mele“, a?a ?nc?t ?ma surprind c?teodat? c?t de mult ?mi sunt mie ?nsumi receptiv ?i c?t de mult ?nv??, ?ntr-o uimitoare venera?ie, din propriile mele dialoguri. R?sun? ceva ?n ad?ncul meu, ce vrea s? ajung? la oameni, trec?nd peste aceste pagini, peste dragele mele c?ntece ?i peste toate planurile de viitoare fapte“.?nsemn?rile jubilatorii se transform?, sub ochii no?tri, ?n prelungirea ?ncinselor lecturi de sine, ?n exces de for??, deci, ?ntr-o iubire at?t de plin? ?i de puternic?, ?nc?t elibereaz? numaidec?t din grelele lan?uri ale fricii, devenind o laud? fiin?ei, o laud? f?cut? ?mplinirii ?i viului con?inut ?n exces: ?M? simt de parc? ar trebui s? vorbesc acum, ?n clipe de for?? ?i claritate, c?nd din mine vorbe?te mai mult dec?t eu ?nsumi: sufletul meu. M? simt de parc? ar trebui s?-i convertesc pe to?i cei care ezit? ?i care se ?ndoiesc; c?ci am mai mult? putere ?n mine dec?t pot re?ine ?n cuvinte ?i vreau s? o folosesc pentru a elibera oamenii de str?ina fric?, din care eu ?nsumi am venit“.
Micul print
¥34.25
Demersul exegetic al lui Constantin Cuble?an vine ?ntr-o perioad? ?n care scriitorii nu sunt trata?i a?a cum se cuvine ?n societatea actuala. Cartea include eseuri docte, ample, axate pe crea?ia unor importan?i scriitori ca, bun?oara, Valeriu Anania, Ioan Alexandru, Ion Barbu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Emil Brumaru, Augustin Buzura s.a. Un fragment important, sugestiv, din peisajul literaturii de dup? 1989. ?i nu numai.
?mbl?nzitorul de lei
¥90.84
Aceste Stampe din Germania se datoresc unui poet român de o ascu?it? sensibilitate. Este, de fapt, un jurnal personal, în parte – dar numai în parte – echivalent cu ceea ce în veacul al XIX-lea s-au dovedit a fi Confesiunile unui copil al secolului . Totul, îns?, se cere a fi privit mutatis mutandis, ?inând seama de spiritul diametral opus al veacului nostru. Dumitru Stancu este un sensibil, dar nu un sentimental în genul lui Musset . În rest, ni se înf??i?eaz? ca un intens f?uritor de atmosfer?, îndeosebi dramatic?. ?i aici iar??i trebuie s? accentu?m o anumit? distinc?ie fa?? de trecut. Ceea ce era atmosfer? liric?, în veacul al XIX-lea, cap?t? intensitatea tensionat? de atmosfer? dramatic? în veacul nostru cutreierat de cataclisme istorice f?r? precedent.
Un Corazón de Ranita. 6° volumen. Las estrellas nunca mueren
¥53.30
Cea mai inconfortabil? carte a anului editorial 2009. (?tefan Borbely)Tr?darea criticii este o excelent? nara?iune eseistic?, o nara?iune subiectiv?, inevitabil iritant? (fiind vorba de via?a literar? ?i de opiniile radicale ale unui prozator care nu ezit? s? scrie ceea ce crede despre colegii s?i), cu portrete ce se ?in minte, uneori foarte crude, alteori luminoase, dominate de superlative… Meritul ei, dincolo de calit??ile literare, este acela de a deschide o dezbatere real? despre via?a noastr? literar? ?n care grupurile se confrunt? ?i ??i confec?ioneaz? propria istorie ?i propria mitologie. Nicolae Breban vine ?i tulbur? apele, enerv?nd, probabil, pe mul?i, dac? nu pe to?i. (Eugen Simion)Cartea lui Breban e una puternic?, neconcesiv?, sulfuroas?, emo?ionant? prin miza ei optimist?, prin militantismul ei pa?optist ?i prin dorin?a autorului de a ?nfrunta prejudec??ile ?i ridicolul ?n numele idealului tinere?ii lui, care era idealul autonomiei esteticului, ?n numele marii crea?ii – spre care a aspirat continuu – ?i ?n numele na?iunii romane, de care nu ?i e ru?ine s? vorbeasc?. Dar e o carte greu de clasat. Surprinz?toare prin oralitatea ei debordant?, prin colocvialitatea ei dezl?n?uit?. (…) Seam?n? cu un aeropag al destinelor tr?date, preschimbat ?n pledoarie ?i discurs de ?mb?rb?tare. ?i, totu?i, ceva, ?n ?inuta de condotier a autorului m? ?ndeamn? s? asociez discursul acestei c?r?i cu acela al unui general rom?n dup? o b?t?lie pierdut? sau indecis?, undeva ?n Nordul germanic, sau ?n fa?a altei b?talii care ar trebui cu orice pre? c??tigat?. (…) ?ntregul discurs se ?ntemeiaz? pe ideea de dec?dere a spiritului ofensiv, pe ideea de pierdere a vechilor virtu?i; ?i aser?iunile par a veni din partea celui care a cunoscut ?n tinere?e o glorie ?i o m?re?ie greu de egalat. (…) Enun?ul patetic, ?nvolburat, al discursului lui Breban – marcat de furie, de candoare, de dezn?dejde ?i de speran?? – este capabil s? absoarb? portrete, minunatele lui portrete, ?nso?ite de celebrele jerbe de epitete brebaniene. ?n aparteu sunt limpezite situa?ii literare (de exemplu, rolul Europei Libere ?i al Grupului de Dialog Social este foarte atent ?i nemilos analizat); ne sunt oferite amintiri nepre?uite pentru istoria literar?, cu nu pu?ine idei. Pe unele dintre ele le-am adoptat deja pentru c? m-au convins. (Eugen Negrici)Crea?ia literar?, spiritul critic au fost profund afectate de polarizarea etica ?i politic?, dup? sf?r?itul comunismului rom?nesc. Etica ?i politica ?i-au dep??it limitele, chiar f?r? ca ele s? ajung? la o reala putere ?i autonomie. Publicul literar, sub?iat de noile interese proprii unei lumi deschise, s-a risipit ?i asist?nd la luptele fratricide ale scriitorilor ?i criticilor care, sub tiranie, fraternizaser? ?n numele impunerii sau cel pu?in al men?inerii criteriilor de art? ?i valoare. Prozatorul scrie o carte de cunosc?tor, g?ndit? cu o ?n?elegere vie, o carte necesar? realit??ii noastre literare, de ultima or?, dar ?i pentru un timp foarte larg, despre o literatur? ?i o critic? ?tr?date“ ?i mai pu?in traduse. Pentru c? ?tr?dare“ a fost, o ?tim bine, doar nu e vreun secret fer(m)ecat. (Marian Victor Buciu)
Adev?rul despre b?rba?i
¥48.97
Era t?n?r? pe-atuncea mama,De?i anii erau tri?ti ?i grei?i de-odat? se pornea s? c?nteNi?te c?ntece din satul ei.C?nd o auzeam a?a c?-ncepeMai aproape m? d?deam anume,M? mutam cu sufletul ?n stepe?i tr?iam o vraj? f?r? nume.Mai t?rziu, am ascultat prin ?ar?Voci m?iestre puse-n slujba gamei,?ns? vocea nu m? ?nfioar?Dac? nu se-aseaman? cu-a mamei...Iar acum, eu ?nsumi, prins de treab?,C?ntecul i-l morm?i, pe ascuns.Cei ce-aud se mir? ?i ?ntreab?.Eu doar c?nt. E singurul r?spuns.
Elegii noi / vechi
¥32.62
Culorile r?scolite ale oceanului, ce se arunc? furibund spre ??rm, nu cu puterea insuportabil? a unei M?ri, ci cu ?nmiita putere a Oceanului Suprem...; valuri translucide sau verzi, ca ?n Aivazovski, care ?i el trebuie s? fi sim?it Oceanul. Un schifist, siluet? neagr?, de-o grafie subtil?, ?nfrunt?nd coamele ?nspumate. Algele sofisticate de pe plaja cu pietri? foarte m?runt ?i viu colorat (?n locul tradi?ionalului nisip), st?ncile negre, vuietul autoritar al Oceanului, cel mai mare ?i puternic din lume. Extaz f?r? seam?n ?i f?r? cuvinte. Lidia c?nt?. Desc?tu?at?, leg?n?nd ?n m?n? o alg? supl?, coco?at? pe-o st?nc?, ?n cel mai v?dit gen romantic, ?n vreme ce ?iruri de valuri se n?pustesc spre ??rm, explod?nd, readun?ndu-se ?n evantaie de spum?. Ileana ?i Jerry se ?ndep?rteaz? c?teva zeci de pa?i, apoi revin, trec pe l?ng? mine, ?n timp ce filmez, vr?jit, hipnotizat. ?not?torul cu schif a ie?it din valuri, ?l percep cu coada ochiului, ??i adun? sc?ndura, ?ncepe s? urce treptele de lemn din buza falezei, cele pe care am cobor?t ?i noi, acum zece minute. Sau c?nd??i totu?i, ce mi se ?nt?mpl? de-am ame?it a?a? Mi?c infinitezimal aparatul, ?i tot ce intr? ?n cadru mi se pare de domeniul miraculosului. Nu vreau s? pierd nimic. Panoramez, trec de st?nci, spre cealalt? parte a plajei, unde se deschide un golfule? ?i unde coamele de valuri se r?stoarn? sacadat. La o mic? distan??, un ?ir de insuli?e negre, ca ni?te piloni lustrui?i, ?nfrunt?nd hula cea mare. Pelicani pe sus, trec?nd ?ntins spre nord. Extaz ?i sf??iere...
Via?a continu?
¥32.62
De ce o carte despre via?a ?i opera lui Vasile Voiculescu?R?spunsul poate fi complex ?i nuan?at. Pe de o parte, acumularea unei cantit??i mari de contribu?ii biografice ?i critice a impus reevaluarea lor. Pe de alt? parte, chiar varietatea ?i bog??ia informa?iilor pun sub semnul ?ndoielii destule afirma?ii anterioare. Dincolo de aceste motive r?m?ne faptul c? Vasile Voiculescu a fost un erudit cu o g?ndire profund?, un nemuritor. Personalitatea sa multilateral? trebuie rea?ezat? ?n actualitate. Nu din retoric? trufa?? repet?m ?ntrebarea, modific?nd-o pu?in: de ce o monografie Voiculescu ?n epoca demitiz?rilor? ?nainte de a da alte r?spunsuri, m?rturisim c? suntem preocupa?i de felul ?n care va fi receptat?. Probabil c? voiculescologii consacra?i vor fi curio?i s? afle cum ?l prezint? Gheorghe Postelnicu din P?rscov pe Vasile Voiculescu, ilustrul s?u ?nainta? ?i cons?tean. Sper?m s? constate c? nu au ?n fa?? o carte de celebrare, de?i nu am spune adev?rul dac? nu am recunoa?te c? ?n perioada document?rii am fost ?nso?i?i de o sensibilitate admirativ?.
Az ajtó
¥71.69
Comentariile lui Cristian ?opescu ?mpletite cu turneul final de vis al na?ionalei Rom?niei m-au f?cut s? vreau un singur lucru: s? ajung ?i eu comentator ?i s? pot tr?i pe viu meciuri de neuitat. A?a am absolvit ?coala Superioar? de Jurnalistic? ?n 2003, an ?n care mi-am realizat ?i un prim vis: acela de a comenta un meci de fotbal ?n direct. Se ?nt?mpla la TV Sport, actualul sport.ro. Partida, Arsenal – Everton 2-0. De atunci p?n? ?n prezent am adunat peste 1700 de meciuri comentate, fie din studio, fie de pe stadion. Printre ele, dou? finale de Champions League, c?teva dintre cele mai a?teptate derby-uri din Europa, Barcelona – Real Madrid, AC Milan – Inter sau Arsenal – Manchester United, precum ?i Clasicul Rom?niei, Steaua – Dinamo. Inevitabil, c?nd e?ti ?ntr-o asemenea situa?ie, trebuie s? ?nfrun?i ?i criticile ?i cele mai grobiene ?njur?turi. ?tiu c? stilul meu vulcanic, mai sud-american, nu este pe placul tuturor, ?ns? eu cred c? mi se potrive?te cel mai bine. Consider c? un comentator trebuie s? transmit? emo?ia ?i pasiunea din timpul unui meci tocmai pentru a-l face pe telespectator s? se simt? ca ?i cum ar fi pe stadion. Cert este c? pe nimeni nu las? indiferente comentariile mele. Ori plac, ori ba!
Theodore Roosevelt
¥18.56
Theodore Roosevelt had the good fortune to be born of a well-known, long-established family, with every facility for education and with an atmosphere of patriotism and disinterested service both to country and humanity all about him. In his father he had before him an example of lofty public spirit, from which it would have been difficult to depart. But if the work of his ancestors relieved him from the hard struggle which meets an unaided man at the outset, he also lacked the spur of necessity to prick the sides of his intent, in itself no small loss. As a balance to the opportunity which was his without labor, he had not only the later difficulties which come to him to whom fate has been kind at the start; he had also spread before him the temp-tations inseparable from such inherited advantages as fell to his lot—temptations to a life of sports and pleasure, to lettered ease, to an amateur's career in one of the fine arts, perhaps to a money-making business, likewise an inheritance, none of them easily to be set aside in obedience to the stern rule that the larger and more facile the opportunity the greater and more insistent the responsibility. ? About Author: ? henry Cabot Lodge (May 12, 1850 – November 9, 1924) was an American Republican Senator and historian from Massachusetts. Lodge received his PhD in history from Harvard. Lodge was a long-time friend and confidant of Theodore Roosevelt. Lodge had the role (but not the official title) of the first Senate Majority Leader. He is best known for his positions on foreign policy, especially his battle with President Woodrow Wilson in 1919 over the Treaty of Versailles. Lodge demanded Congressional control of declarations of war; Wilson refused and blocked Lodge's move to ratify the treaty with reservations. As a result, the United States never joined the League of Nations.Historian George E. Mowry argues that: Henry Cabot Lodge was one of the best informed statesmen of his time, he was an excellent parliamentarian, and he brought to bear on foreign questions a mind that was at once razor sharp and devoid of much of the moral cant that was so typical of the age....[Yet] Lodge never made the contributions he should have made, largely because of Lodge the person. He was opportunistic, selfish, jealous, condescending, supercilious, and could never resist calling his opponent's spade a dirty shovel. Small wonder that except for Roosevelt and Root, most of his colleagues of both parties disliked him, and many distrusted him. * * *
Emigra?ia belarus?, caucazian?, rus? ?i ucrainean? ?n timpul celui de al Doilea
¥61.83
Povestea scriitoarei britanice care ?i-a g?sit fericirea ?n inima Transilvaniei Arabella McIntyre-Brown a ?nceput s? scrie o carte sincer? ?i antrenant?, plin? de umor, despre aventura mut?rii dintr-un mare ora? britanic ?ntr-un sat din Carpa?i, ?i a sf?r?it prin a compune o veritabil? scrisoare de dragoste pentru Rom?nia. A?a cum magia Transilvaniei rurale a fermecat-o profund pe autoare, volumul ?Din Liverpool ?n Carpa?i” va cuceri, f?r? ?ndoial?, inimile tuturor cititorilor rom?ni. ?n ultimii ani, mai mult de 200.000 de rom?ni au plecat s? locuiasc? ?n Marea Britanie, iar din Anglia au venit ?n Rom?nia doar c?teva mii de britanici doritori s? se stabileasc? aici. Cei mai mul?i au ales Bucure?tiul sau alte ora?e mari; numai c??iva au descoperit atmosfera deosebit? a mediului rural. Scriitoarea ?i jurnalista Arabella McIntyre-Brown este una dintre ei. A luat aceast? hot?r?re ?n urma unor decese ?n familie, dar adev?rul din spatele plec?rii din Anglia ??i are r?d?cinile ?ntr-o copil?rie dificil?. La v?rsta de 50 de ani, tocmai c?nd ?ncepuse s? se bucure de un oarecare succes ca editor de carte ?i autor, ?i-a v?ndut casa din Liverpool, abandon?ndu-?i via?a citadin?, de om ocupat, ?i s-a aruncat ?n acest labirint care este Europa de Est. A p?r?sit tot ce-i era familiar ?i s-a mutat ?n Rom?nia, pentru a-?i tr?i via?a ?n solitudine. Astfel, din 2010, Arabella McIntyre-Brown nume?te ?acas?” aceast? parte a lumii m?rginit? la sud de Mun?ii Carpa?i, pe care prietenii r?ma?i ?n Anglia o puteau vedea pe Google Maps doar ca pe o p?tur? verde, difuz?. Decizia de se muta dintr-un ora? britanic animat ?ntr-o caban? construit? doar pe jum?tate, aflat? pe un pov?rni? al mun?ilor, ar fi putut fi un dezastru. Autoarea are peste 50 de ani, nu are un venit stabil, nici pensie sau un plan de rezerv?. ?n ciuda fapului c? toate indiciile sugerau c? avea s? e?ueze lamentabil, ast?zi poate afirma f?r? rezerve c? a descoperit secretul fericirii. Pentru ea, paradisul este satul transilv?nean M?gura, aflat cam la altitudinea la care se afl? cele mai ?nalte piscuri muntoase din Marea Britanie. ?... un fel de ghid pentru propriile c?l?torii c?tre sine – dac? ve?i avea curajul s? v? aventura?i pe un astfel de drum.” – Sir Ranulph Fiennes
Paradoxul obezit??ii. Kilogramele ?n plus. Avantaje ?i dezavantaje
¥73.49
Am adunat n aceast carte momente din viaa public, ncercnd s refac, din ceea ce a selectat memoria, traseul profesional care m-a adus de la catedra de fizic la ipostaza de candidat pentru preedinie. Am inclus n ea i lucruri personale, dar nu am fcut-o neaprat pentru a rspunde curiozitii celorlali. Am recuperat acele ntmplri, ntlniri sau detalii care au spus ceva despre felul n care m-am format, despre valorile pe care le-am preuit. Identitatea mea personal a umplut, prin intermediul faptelor, dar i prin aceste principii n care am crezut, rolul de persoan public pe care l-am ocupat mai bine de paisprezece ani. Momentele n care am descoperit un adevr, intervalele n care am nvat lucruri importante, despre mine sau despre oamenii din jurul meu, i-au adus de fiecare dat ceva i profilului meu public. Tot ceea ce am dobndit i tot ceea ce am neles de-a lungul unei viei cu destul de multe mpliniri a lucrat n sprijinul profesionistului care am vrut s ajung. Viaa mea privat a fost, pentru cei mai muli, invizibil. De fapt, ca orice om, mi-am folosit n public tot ceea ce am descoperit ca fiind valoros n viaa simpl, de zi cu zi: calmul, discreia, nelegerea. Au fost bunuri preioase, pe care am vrut s le protejez ca s le pot cultiva n continuare. Nu cred c, dezvluindu-le sursa, le pun n pericol.“ Klaus Iohannis
Cazul Orlov. Dosare KGB. Cea mai mare ?n?el?torie din istoria serviciilor secret
¥57.96
Suntem pe deplin convini c Nietzsche i Marea Amiaz sau aceast absolut original, curajoas Religie a Viului se vor nscrie nu numai printre exegezele importante, necesare n acest moment literaturii contemporane, ci va propune i un alt stil al interpretrii, repetm nc o dat, extrem de curajos, al autoarei, deoarece se aplic, vine n urma unor mari hermeneui, exersndu-se pe texte despre care nu se mai poate spune nimic!, ar exclama orice neofit. Acest curaj, credem noi, nc o dat, i este druit literalmente Aurei Christi, cci ea nu ezit s se scufunde n ntregime n baia fierbinte sau insuportabil de rece, de glacial, a unor texte, care, dei scrise i publicate cu un secol sau dou nainte, ne apar mereu n fa.“ (Nicolae Breban) Aura Christi construiete un religios redimensionat spre mit: ca i cum, trecnd istmul ontologic dintre pioenie i exuberan, Iisus devine Dionysos, ntr-un palimpsest cultural care pe muli i exaspereaz. Interpretarea operei brebaniene ca propunere mitic face parte din acelai registru, tot aa cum marginea diafan a mitului reapare obsesiv n numeroase alte eseuri, transformnd ntreaga carte ntr-o tulburtoare i foarte vie mitoconstrucie personal.“ (tefan Borbély)http://aurachristi.ro/
Gr?dini austere
¥54.10
Recapitulm altdat spusele lui Rainer Maria Rilke referitoare la generaii cu un amestec de uimire i spaima; astfel, autorul Elegiilor duineze – scrise, e tiut, pe ntinderea a mai bine de un deceniu – susine c se succed mereu trei generaii:1) cea care l-a gsit pe Dumnezeu;2) cea care construiete temple;3) cea care smulge pietre din templele nlate pentru a ridica colibe.Acum ns, depind uimirea, spaima, susin aceleai lucruri emise i odinioar, lucruri de care sunt aproape sigura mai ales atunci cnd sunt eu nsmi: nu tiu dac l-am gsit pe Dumnezeu; cnd mi se pare ca l simt aproape, n mine, l pierd, l pun la ndoial, m cert“ cu el, imaginez psalmi n rspr; mi-a dori/vreau s cred. Nu sunt sigur c voi avea fora s construiesc n continuare templul meu din cuvinte. Dar tiu ca nu voi smulge pietre din temple strine pentru a construi colibe. Aceasta siguran, chiar dac fragil, chiar dac se susine, se construiete din mers, poate fi semnul unui nceput.Am adunat – la ndemnul editorului meu – aceste dialoguri, selectate din nu puine altele, realizate n timp, ntr-o carte, ntruct ele constituie semnele unei treceri, semnele efortului susinut de a construi un destin; unul literar, desigur. Nu tiu dac aceste dialoguri, constituite n exerciii de destin, fcute n siajul lui Ignaiu de Loyola, pe urmele Sfntului Augustin, sunt convingtoare; pentru mine ele rmn a fi circumscrise foamei (pn la un punct, unamunoiene) de a fi. Ceea ce probabil nu este deloc puin. E limpede ns c timpul, critica, lectorii urmeaz s judece dac aceste exerciii rezist, dac, n adevr, sunt semnele unui destin literar.“ (Aura Christi)O istorie a mentalitilor predominante n perioada post-decembrist.
Veneticii
¥108.27
Demontarea mecanismelor secrete ale universului real se face ?n aceste texte cu mult? economie a mijloacelor stilistice, folosite adecvat ?i riguros, cu o precizie aproape geometric?. Demonstra?ia recurge adeseori la artificiul visului, al vedeniei puse ?n contrast cu vederea – de unde ?i titlul volumului – dar f?r? a ceda tenta?iei surrealiste sau onirice, a absurdului gratuit sau a fantaz?rii de dragul fantaz?rii. Descrierea minu?ioas? a realit??ii, dublat? nu o dat? de un discret fior poetic, nu se consum? ?ns? nici ea ca scop ?n sine, ci serve?te drept certificat de autenticitate, confer? coeren?? ideilor c?rora ?ntreaga arhitectura le este subordonat?. Este o proz? dens?, care se cite?te totu?i cu u?urin??, destinat? unui public ?nclinat s? mai r?m?n? pe g?nduri ?i dup? ce a ?nchis o carte.
Cerbul din p?durea pierzaniei
¥57.14
O simfonie nevrotic? ?n transe poetice nu s-a mai scris. S-a f?cut ?ns? apel la aceast? formul? neconven?ional?, pentru a se ?ncerca o radiografiere a imaginarului poetic, a st?rilor ?i obsesiilor celui condamnat de societate s? se retrag? ?i s? tr?iasc? ?ntr-un turn. Poate este pentru prima dat? c?nd se ajunge ?n Groapa Marianelor a poeziei. Scardanelli, o carte parc? scris? cu g?ndul la marii damna?i, la H?lderlin, Kleist ?i Trakl. George Mor?rel s-a n?scut la data de 22 octombrie 1948, ?n ora?ul Turnu Severin. A absolvit ?coala primar? ?i liceul ?n Turnu-Severin, ?n anul 1966. ?n perioada 1992-1993 este translator de german? pentru firma de construc?ii Betina, ?n Germania. Este, apoi, ?ef de sec?ie ?i director al Arhivei multimedia din cadrul Televiziunii Rom?ne, de unde demisioneaz?, plec?nd la Paris. Urmeaz? cursurile de limba german? ale Facult??ii Sorbona din Paris. ?n perioada 2001-2002 e redactor la Biblioteca Na?ional? a Fran?ei din Paris, neput?nd s?-?i prelungeasc? contractul pe o durat? determinat?. Traduce din francez? pentru Editura Curtea Veche. Iar din 2007 exercit? func?ia de redactor la Editura Curtea Veche. C?r?i: Agen?i ?i supra-agen?i ?n comunism, critic? (2000); Capul poetic, poeme (2004).
H. K. Andersena PASAKAS
¥18.80
Am c?utat timp s? citesc cartea ta cu aten?ie, de?i unele dintre fragmente mi-erau cunoscute. Te exprim? foarte bine: este polemic?, are energia de care am mai zis ?i pe care ai contestat-o, este o asumare sincer? ?i urmând chemarea ta, felul t?u de a vedea lucrurile, de a fi al?turi de „oamenii mari” ?i de a duce împreun? lupta pentru valorile în care crezi. Este vital? ?i, ca la Marino, repeti?ia este motivat? de (?i exprim?) intensitate. A o citi în afara caracterului ei polemic ?i a sensului de afirmare a solidarit??ii cu comunitatea de care te sim?i ata?at? înseamn? a o rata. Cred c? a fost foarte bine s? începi cu cazul Marino, c?ci este exponen?ial, dar ?i mai clar decât altele. (Gabriel Andreescu) Concluzia central? care ascunde chiar miza întregii c?r?i: „Nu cred c? fenomenul globaliz?rii, r?spândit pe mapamond, a cl?tinat identitatea francezilor, a nem?ilor, spaniolilor sau r?d?cinile altor na?iuni. Oricât de straniu ori deplasat ar suna pentru urechile unor comentatori români, adep?i ai politicii corecte, voi spune un adev?r familiar na?iunilor mari ale lumii. Exist? lucruri ce nu pot fi negociate. Între acestea sunt ?ara, familia, limba, identitatea ?i neamul”. Or, în România aceste dimensiuni ale fiin??rii noastre se „negociaz?” de peste dou? decenii, în condi?ii mistificatorii de intimidare, amenin?are c? nu po?i fi „în rândul lumii”, „european” ?i globalist, dac? nu renun?i la propria identitate, la propriile resurse umane, naturale, spirituale. Or, scriitorul român, de la cronicari la ?coala Ardelean?, pa?opti?ti, marii clasici, genera?ia Marii Uniri, cea interbelic? au fost p?zitori ai fiin?ei române?ti prin for?a crea?iei ?i a ethosului lor, cu întrerupere în deceniul proletcultist, pentru a se revigora cu genera?iile lui Nicolae Labi?, a lui Nichita St?nescu, a lui Nicolae Breban, Ioan Alexandru, a lui Cezar Iv?nescu ?i a Aurei Christi, de îndat? ce o parte dintre optzeci?ti s-a trezit din torpoarea simulacrelor postmoderniste. Sintagma din expresia tr?darea scriitorului are, acum, o dubl? trimitere: scriitorul român a fost tr?dat de elitele politice postdecembriste, dup? cum scriitorul, la rându-i, ?i-a uitat menirea de p?zitor al fiin?ei na?ionale. Solu?ia, crede Aura Christi, este, pe de o parte, heideggeriana p?zire a fiin?ei de c?tre poe?i, pe de alta, întoarcerea la vechea tabl? a valorilor europene ?i române?ti, toate abandonate de mentalitatea postmodernist?. (Theodor Codreanu) Ce sunt aceste polemice? O seam? de arabescuri excesive, radiografia patetic? ?i lucid? a unei sfâ?ieri, o serie de tentative de a în?elege, e?uate în neîn?elegere, reportajul unor revolte aneantizate în albia dezn?dejdii ?i a refuzului de a accepta s? asi?ti – redus la mu?enie, deci, vinovat din start – la comercializarea, trivializarea infernului comunist. Proces culminat, incredibil, cu un masacru al inocen?ilor regizat într?un stil de extrac?ie neostalinist?. Cum s? califici altfel vân?toarea de oameni mari, prin care s?a perpetuat europenitatea culturii române în anii dictaturii stalinisto?dejiste? Vân?toare organizat? sub ochii no?tri, în s?rmana noastr? democra?ie. Ce sunt aceste polemice? Poate, un semn al speran?ei c? nu e vândut chiar totul. Nu e terfelit chiar totul. Nu e pierdut chiar totul. (Aura Christi)

购物车
个人中心

