O simfonie nevrotic? ?n transe poetice nu s-a mai scris. S-a f?cut ?ns? apel la aceast? formul? neconven?ional?, pentru a se ?ncerca o radiografiere a imaginarului poetic, a st?rilor ?i obsesiilor celui condamnat de societate s? se retrag? ?i s? tr?iasc? ?ntr-un turn. Poate este pentru prima dat? c?nd se ajunge ?n Groapa Marianelor a poeziei. Scardanelli, o carte parc? scris? cu g?ndul la marii damna?i, la H?lderlin, Kleist ?i Trakl. George Mor?rel s-a n?scut la data de 22 octombrie 1948, ?n ora?ul Turnu Severin. A absolvit ?coala primar? ?i liceul ?n Turnu-Severin, ?n anul 1966. ?n perioada 1992-1993 este translator de german? pentru firma de construc?ii Betina, ?n Germania. Este, apoi, ?ef de sec?ie ?i director al Arhivei multimedia din cadrul Televiziunii Rom?ne, de unde demisioneaz?, plec?nd la Paris. Urmeaz? cursurile de limba german? ale Facult??ii Sorbona din Paris. ?n perioada 2001-2002 e redactor la Biblioteca Na?ional? a Fran?ei din Paris, neput?nd s?-?i prelungeasc? contractul pe o durat? determinat?. Traduce din francez? pentru Editura Curtea Veche. Iar din 2007 exercit? func?ia de redactor la Editura Curtea Veche. C?r?i: Agen?i ?i supra-agen?i ?n comunism, critic? (2000); Capul poetic, poeme (2004).

Am c?utat timp s? citesc cartea ta cu aten?ie, de?i unele dintre fragmente mi-erau cunoscute. Te exprim? foarte bine: este polemic?, are energia de care am mai zis ?i pe care ai contestat-o, este o asumare sincer? ?i urmând chemarea ta, felul t?u de a vedea lucrurile, de a fi al?turi de „oamenii mari” ?i de a duce împreun? lupta pentru valorile în care crezi. Este vital? ?i, ca la Marino, repeti?ia este motivat? de (?i exprim?) intensitate. A o citi în afara caracterului ei polemic ?i a sensului de afirmare a solidarit??ii cu comunitatea de care te sim?i ata?at? înseamn? a o rata. Cred c? a fost foarte bine s? începi cu cazul Marino, c?ci este exponen?ial, dar ?i mai clar decât altele. (Gabriel Andreescu) Concluzia central? care ascunde chiar miza întregii c?r?i: „Nu cred c? fenomenul globaliz?rii, r?spândit pe mapamond, a cl?tinat identitatea francezilor, a nem?ilor, spaniolilor sau r?d?cinile altor na?iuni. Oricât de straniu ori deplasat ar suna pentru urechile unor comentatori români, adep?i ai politicii corecte, voi spune un adev?r familiar na?iunilor mari ale lumii. Exist? lucruri ce nu pot fi negociate. Între acestea sunt ?ara, familia, limba, identitatea ?i neamul”. Or, în România aceste dimensiuni ale fiin??rii noastre se „negociaz?” de peste dou? decenii, în condi?ii mistificatorii de intimidare, amenin?are c? nu po?i fi „în rândul lumii”, „european” ?i globalist, dac? nu renun?i la propria identitate, la propriile resurse umane, naturale, spirituale. Or, scriitorul român, de la cronicari la ?coala Ardelean?, pa?opti?ti, marii clasici, genera?ia Marii Uniri, cea interbelic? au fost p?zitori ai fiin?ei române?ti prin for?a crea?iei ?i a ethosului lor, cu întrerupere în deceniul proletcultist, pentru a se revigora cu genera?iile lui Nicolae Labi?, a lui Nichita St?nescu, a lui Nicolae Breban, Ioan Alexandru, a lui Cezar Iv?nescu ?i a Aurei Christi, de îndat? ce o parte dintre optzeci?ti s-a trezit din torpoarea simulacrelor postmoderniste. Sintagma din expresia tr?darea scriitorului are, acum, o dubl? trimitere: scriitorul român a fost tr?dat de elitele politice postdecembriste, dup? cum scriitorul, la rându-i, ?i-a uitat menirea de p?zitor al fiin?ei na?ionale. Solu?ia, crede Aura Christi, este, pe de o parte, heideggeriana p?zire a fiin?ei de c?tre poe?i, pe de alta, întoarcerea la vechea tabl? a valorilor europene ?i române?ti, toate abandonate de mentalitatea postmodernist?. (Theodor Codreanu) Ce sunt aceste polemice? O seam? de arabescuri excesive, radiografia patetic? ?i lucid? a unei sfâ?ieri, o serie de tentative de a în?elege, e?uate în neîn?elegere, reportajul unor revolte aneantizate în albia dezn?dejdii ?i a refuzului de a accepta s? asi?ti – redus la mu?enie, deci, vinovat din start – la comercializarea, trivializarea infernului comunist. Proces culminat, incredibil, cu un masacru al inocen?ilor regizat într?un stil de extrac?ie neostalinist?. Cum s? califici altfel vân?toarea de oameni mari, prin care s?a perpetuat europenitatea culturii române în anii dictaturii stalinisto?dejiste? Vân?toare organizat? sub ochii no?tri, în s?rmana noastr? democra?ie. Ce sunt aceste polemice? Poate, un semn al speran?ei c? nu e vândut chiar totul. Nu e terfelit chiar totul. Nu e pierdut chiar totul. (Aura Christi)

Este Leopardi un poet pesimist, aa cum l-a clasat tradiia Nu. Din perspectiva zilei de azi, el apare mai degrab ca un poet tragic, ca un exponent al categoriilor existeniale fundamentale. Nu moartea ca atare l sperie pe Leopardi, ci murirea, adic manifestarea ei procesual. Tot astfel viaa leopardian este vieuire. Desfurarea acestora e inversat: trirea vieii (vieuirea) e retrospectiv, iar trirea morii (murirea) e perspectiv. Inversiunea ontologic este temeiul mitopo(i)eticii leopardiene. Cartea ne propune un Leopardi modern i postmodern, un spirit intercultural i multicultural n siajul integrrii europene. Nu lipsete, bineneles, odiseea receptrii lui n spaiul cultural romnesc, ca pattern al lirismului arhetipal, alturi de Eminescu.” (Mihai Cimpoi)Un studiu incitant despre unul dintre cei mai mari poei ai lumii.

Adevrata putere, scrie tnrul erudit Balot, se afl n puterea fr glorie, n puterea ascuns, n fecunditatea tinuit. Nimic manifest, smna este ngropat adnc. n somnul seminei e puterea fr glorie. nsi pasivitatea ei e rodnic. Seceriul, gloria trzie a seminei dincolo de orizontul ei. Smna e puternic n timpul agoniei sale subterane”. Aceste note – ce pot fi considerate un manifest indirect – sunt scrise n ianuarie 1955 […] E captivant incursiunea efectuat n ’91-’98 n sumbrul an ’54-’55; ochiul lucid al eruditului Balot l privete” pe junele de atunci, l judec, l trateaz cu iubire, cu nelegere, cu ranchiun de crturar. Se obine astfel un efect al stranietii; e ca i cum ai nainta printr-un labirint al timpului, labirint ce are n loc de ziduri – oglinzi. n timp ce vezi diferite chipuri reale n oglind, asiti la descrierea lor luxuriant, memorabil, iar numai peste cteva clipe ai ansa s vezi aceleai chipuri vii, descrise de acelai spirit... ce a acumulat o experien – de la primul jurnal, de la primul segment de timp – de patruzeci de ani aproape. Cuceritoare, asprimea unui guru ntoars mpotriva sa, asprime ce denot faptul c rzboiul subteran, nceput acum cteva decenii, e n toi; Maestrul i este fidel siei, se nfrupt imperial din mizeria oricrei autodepiri (Nietzsche). Atingnd o dat un ideal – kantian vorbind, un lucru individual, determinabil sau chiar determinat numai prin idee” –, Nicolae Balot, l depete exemplar, inventnd idealuri ce dau largi fiori de sfnt mister. (Lucian Blaga)” (Aura Christi) Caietul albastru – un fragment memorabil din istoria mentalitilor autohtone – apare pentru prima dat n Colecia Ediii definitive.

Se poate comunica i e necesar sǎ se comunice cu valorile literaturii universale, pǎstrandu-se o perspectivǎ istoricǎ, citindu-l pe Sofocle ca pe contemporanul lui Pericle. Dar, am nceput sǎ nelegem, spre deosebire de secolul trecut, istoricist, cǎ tot att de necesarǎ, ba poate chiar mai fecundǎ, e o comunicare cu trecutul, adoptndu-se o perspectivǎ actualizatoare, citindu-l pe Sofocle ca pe contemporanul nostru. Dincolo de aceastǎ perspectivǎ care, n cele din urmǎ, e i ea oarecum istoricistǎ, doar cǎ istoria e localizatǎ n actualitate, se deschide o perspectivǎ a sincroniei literare care dispune sǎ-l citim pe Sofocle ca pe contemporanul nimǎnui ori al tuturor, ca pe un martor al esenialitǎii umane i nu numai al unei existene istoric cantonate. ncercare ambiioasǎ, ce nǎzuiete sǎ derelativizeze valorile literar-artistice, pǎstrnd totodatǎ contiina unei relativitǎi a formelor i figurilor pe care o hermeneuticǎ a textelor se cuvine sǎ o punǎ n luminǎ. Relativitate impusǎ chiar de prezena autorului, a cititorului interpret, a scriitorului i hermeneutului n comentariile sale. n cartea aceasta a attor cǎri, scribul interpret apare n textele sale ca i pictorul ce se zugrǎvete pictnd n propriile sale tablouri. Sǎ-i fie iertatǎ aceastǎ ultimǎ deertǎciune.” (Nicolae Balot)

A?k?n ve Hayat?n ??inden Damlalarla Merhaba ?? ?A?k?n; hafiften yüre?e dokunu?uyla, i?imizdeki tutkular?n dizginlenemez halde damla damla ak???d?r belki s?zcüklerde canlanan… Belki de sonsuz renk dans?n?n büyüsünde kaybolmakt?r bir anda hissedilen. Yeni bir y?l?n geli?iyle bir ba?ka rüzg?r?n ak???nda kendini bulmakt?r belki de hayal edilen… Bir de bakm??s?n hayaller i?inde hayat yolundaki serüvenin i?inde buluvermi?sin kendini… ?ocuklar?m?z ayr? bir yer tutarken, gidenlerin ac?s? da derin bir iz b?rakarak bizlerin ya?am?nda yerini al?r ya?ad?klar?mla birlikte. ?? K?r?lma noktam?z olur bazen hayat?n i?inden yüre?e dü?en ac? damlalar, bazen de sevgiliye d?nü?en bir ???l?k olur son s?zü vasiyet gibi yaz?lan ya da hayat ?etelesinde dola??rken, ayk?r? dü?üncelerle beyninin sol yan?yla sa? yan? ?at???r bulursun hayat yolunda… Bazen de s?yleyecek s?z bulamazs?n ve sessiz bir ???l?k g?nderirsin annene; ?aresizli?inin i?inde ?are arayarak… ? Hayat?n sorgularla, sevgilerle dolu ge?erken, gün gelir d??a kapal? dü?ünce kap?lar?n? k?rmak istersin. Kirlenmi?liklerle, ya?arken ?ürüyenlerle, kapanmayan yaralarla, maddiyatla maneviyat? yok etmeye ?al??anlarla ya?arken i?inden gelen bir sesle a?k?n ve hayat?n i?inden dü?en damlalar?n harf harf dizili?iyle ?rülü bir anlat? serüvenidir sayfalara yans?yan. ??yle bir an gelir ki seslenirsin; elveda son sayfam?n, son tümcesinin, son noktas?…?

“Love thy God, and love Him only,And thy breast will ne’er be lonely.In that One Great Spirit meetAll things mighty, grave, and sweet.Vainly strives the soul to mingleWith a being of our kind;Vainly hearts with hearts are twined:For the deepest still is single.An impalpable resistanceHolds like natures still at distance.Mortal: love that Holy One,Or dwell for aye alone.”De Vere In no province of the vast Roman empire, as it existed in the middle of the third century, did Nature wear a richer or a more joyous garb than she displayed in Proconsular Africa, a territory of which Carthage was the metropolis, and Sicca might be considered the centre. The latter city, which was the seat of a Roman colony, lay upon a precipitous or steep bank, which led up along a chain of hills to a mountainous track in the direction of the north and east. In striking contrast with this wild and barren region was the view presented by the west and south, where for many miles stretched a smiling champaign, exuberantly wooded, and varied with a thousand hues, till it was terminated at length by the successive tiers of the Atlas, and the dim and fantastic forms of the Numidian mountains. The immediate neighbourhood of the city was occupied by gardens, vineyards, corn-fields, and meadows, crossed or encircled here by noble avenues of trees or the re-mains of primeval forests, there by the clustering groves which wealth and luxury had created. This spacious plain, though level when compared with the northern heights by which the city was backed, and the peaks and crags which skirted the southern and western horizon, was discovered, as light and shadow travelled with the sun, to be diversified with hill and dale, upland and hollow; while orange gardens, orchards, olive and palm plantations held their appropriate sites on the slopes or the bottoms. Through the mass of green, which extended still more thickly from the west round to the north, might be seen at intervals two solid causeways tracking their persevering course to the Mediterranean coast, the one to the ancient rival of Rome, the other to Hippo Regius in Numidia. Tourists might have complained of the absence of water from the scene; but the native peasant would have explained to them that the eye alone had reason to be discontented, and that the thick foliage and the uneven surface did but conceal what mother earth with no niggard bounty supplied. The Bagradas, issuing from the spurs of the Atlas, made up in depth what it wanted in breadth of bed, and ploughed the rich and yielding mould with its rapid stream, till, after passing Sicca in its way, it fell into the sea near Carthage. It was but the largest of a multitude of others, most of them tributaries to it, deepening as much as they increased it. While channels had been cut from the larger rills for the irrigation of the open land, brooks, which sprang up in the gravel which lay against the hills, had been artificially banked with cut stones or paved with pebbles; and where neither springs nor rivulets were to be found, wells had been dug, sometimes to the vast depth of as much as 200 fathoms, with such effect that the spurting column of water had in some instances drowned the zealous workmen who had been the first to reach it. And, while such were the resources of less favoured localities or seasons, profuse rains descended over the whole region for one half of the year, and the thick summer dews compensated by night for the daily tribute extorted by an African sun.

Emmanuel Macron, c??tig?torul alegerilor preziden?iale din Fran?a ?i omul nou al politicii europene, ??i spune pentru prima dat? povestea, vorbind despre ideile care ?l inspir?, despre viziunea sa legat? de stat, cet??eni, Uniunea European?, ?ntr-o lume care se confrunt? cu probleme comune – imigra?ia, locurile de munc?, terorismul –, dar pe care trebuie s? le rezolv?m ?mpreun?.?Revolu?ia lui Macron, alternativa electoral? a Fran?ei la na?ionalismul lui Marine Le Pen, a cucerit imediat opinia public? de pe tot continentul european: o provocare deschis? la adresa populi?tilor ?i a acelora care nu mai cred ?n institu?ii, o revolu?ie f?r? promisiuni de?arte, care ar putea schimba pentru totdeauna modul de a face politic? ?n Europa. O carte puternic?, singular?, care pune bazele unei societ??i cu totul noi.?Sunt absolut convins c? secolul XXI, ?n care ?n sf?r?it am intrat, este ?n egal? m?sur? plin de promisiuni ?i de schimb?ri care ne pot face mai ferici?i. ?i asta v? ?i propun.Aceasta va fi lupta noastr? pentru Fran?a ?i nu ?tiu nimic mai frumos de at?t." –?Emmanuel Macron

Volumul, prefa?at de ASR Principele Radu al Rom?niei, con?ine texte ce abordeaz? aspecte privind istoria Casei Regale din Rom?nia, precum ?i rolul pe care aceasta l-a avut de-a lungul timpului ?n via?a social? ?i politic? rom?neasc?. Din punct de vedere publicistic, cartea deschide Anul Regal, c?nd se ?mpline?te un secol ?i jum?tate de la fondarea Casei Regale ?i a statului rom?n modern, anul care marcheaz? ?ntemeierea Dinastiei Regale ?i instituirea primei Constitu?ii moderne a statului rom?n.

P?n? la biografia scris? de ?pek ?al??lar ?i v?ndut? ?n Turcia ?n peste o jum?tate de milion de exemplare, s-au ?tiut destul de pu?ine lucruri despre Latife Han?m, singura so?ie a generalul Mustafa Kemal Atatürk, ?ntemeietorul Republicii Turce care a r?mas ?n istorie ca unul dintre cei mai charismatici lideri politici din primele decenii ale secolului al XX-lea. ?ntr-o epoc? ?n care educarea femeilor era considerat? inutil? ?i chiar primejdioas?, Latife era o t?n?r? intelectual? care studiase dreptul la Sorbona, vorbea fluent opt limbi str?ine ?i era extrem de ?nzestrat? pentru arte, literatur? ?i muzic?. ?nc? dinainte de a se c?s?tori, a fost o militant? pasionat? pentru drepturile femeilor turce ?i visa ridicarea acestora la acela?i nivel de progres social ?i cultural ca al surorilor lor europene. Hot?r?t? s? pun? cap?t tradi?iilor care ?nrobiser? femeile timp de secole, doamna Atatürk a devenit simbolul noilor femei turce ?n eliberarea de restric?iile musulmane ale haremului ?i v?lului. ?O carte bogat?, surprinz?toare ?i profund?.“ Orhan Pamuk

Winner of the first Pulitzer Prize for poetry, the American poet Sara Teasdale composed short, personal lyrics, noted for their classical simplicity and quiet intensity. In 1918 she won the Columbia University Poetry Society prize (forerunner of the Pulitzer Prize for poetry) and the annual prize of the Poetry Society of America for her pioneering collection of verse, ‘Love Songs’. The Delphi Poets Series offers readers the works of literature's finest poets, with superior formatting. This volume presents Teasdale’s collected poetical works, with related illustrations and the usual Delphi bonus material. (Version 1) * Beautifully illustrated with images relating to Teasdale's life and works* Concise introduction to Teasdale’s life and poetry* Include all the poems available in the US public domain* Images of how the poetry books were first printed, giving your eReader a taste of the original texts* Excellent formatting of the poems* Special chronological and alphabetical contents tables for the poetry* Easily locate the poems you want to read* Scholarly ordering of texts into chronological order and literary genres Please visit www.delphiclassics.com to see our wide range of poet titles CONTENTS: The Life and Poetry of Sara TeasdaleBrief Introduction: Sara TeasdaleSonnets to Duse and Other Poems, 1907Helen of Troy and Other Poems, 1911Rivers to the Sea, 1915Love Songs, 1917Flame and Shadow, 1920 The PoemsList of Poems in Chronological OrderList of Poems in Alphabetical Order Please visit www.delphiclassics.com to browse through our range of poetry titles or buy the entire Delphi Poets Series as a Super Set

"The Duchess of York wished to have the portraits of the most beautiful women at Court," Anthony Hamilton wrote in the Memoirs of Count Grammont. "Lely painted them, and employed all his art in the execution. He could not have had more alluring sitters. Every portrait is a masterpiece." The original set of "Beauties" painted by Lely were, as we find from James II's catalogue, eleven in number, their names being Barbara, Duchess of Cleveland (ne'e Villiers); Frances, Duchess of Richmond and Lennox (ne'e Stuart); Mrs. Jane Myddleton (ne'e Needham); Elizabeth, Countess of Northumberland (ne'e Wriothesley); Elizabeth, Countess of Falmouth (ne'e Bagot); Elizabeth, Lady Denham (ne'e Brooke); Frances, Lady Whitmore (ne'e Brooke); Henrietta, Countess of Rochester (ne'e Boyle); Elizabeth, Countess de Grammont (ne'e Hamilton); and Madame d'Orleans. It will be seen that in this list of "Beauties" Anne Hyde, Duchess of York, does not figure; but since she was responsible for the collection, it would be peculiarly ungracious to omit her from a volume that treats of it. Also, she deserves inclusion for her supreme courage in selecting the sitters--for what must the ladies who were not chosen have said and thought of her? Nor in the series are Nell Gwyn, Louise de Ke'roualle, and the Duchess Mazarin; but no account of the social life of the Court of Charles II can possibly omit mention of them, and therefore something has been said about each of these ladies. The new Revised Edition restores Melville's masterpiece of the intricate relationships and day-by-day account of court life in the reign of Charles II of England. This edition also adds a new glossary, bibliography, and extended footnotes for the lay history reader. Also included are first-ever translations of French language poems, letters, and epitaphs completed by Coby Fletcher. More information at www.VictorianHeritage.com

International Journal on Multicultural Literature (IJML) Volume 7 Number 2 (July 2017) ISSN 2231-6248. Highlights include ·Solutions to Religious Communalism as Projected in Mahesh Dattani's Final Solutions: An Analysis by S. Chelliah ·K.V. Dominic's Winged Reason: A Portrait of Social Realism by D.C. Chambial ·Tracing Political Bricoleurs in Winston Churchill's Thoughts and Adventures and Khushwant Singh's The End of India by Sreedevi R. & Raichel M. Sylus ·Play/Games as Sublimation of Juvenile Delinquency: An Exploration into the World of Children's Literature by Sijo Varghese ·Intrinsic Journey into the Epic, Savitri: A Symbolic Exploration by Santanu Basak ·Feminine or Feminist: Ambiguous Women in The Moor's Last Sigh by Sharmila Bhattacharjee ·Element of Grotesque in Carson McCullers' The Ballad of the Sad Cafe by Sarika Tiwari ·Alec Derwent Hope on Poet and Art of Poetry by Amodini Sreedharan ·Women as Victims: A Study of Nalini Sharma's Strange Equations by S. Barathi ·Mahesh Dattani's Final Solutions: Deconstruction of Communalism - Nidhish Kumar Singh ·Authenticity of Rural Life in the Novels of Chinua Achebe, Kamala Markandaya and Ramesh K. Srivastava by Smita Das ·Lives on Pyre: A Socio-realistic Portrayal in D.C. Chambial's The Cargoes of the Bleeding Hearts by Parthajit Ghosh & Madhu Kamra ·An Evolution of His Demography: A Socio-cultural Flow in the Fictional World of Manoj Das by Suresh Bera & Somali Gupta ·Maya Angelou's Shaker, Why Don't You Sing?: a Paroxysm of Confession by Ishita Pramanik & Shukla Banerjee ·Fruits of Delight in the Fields of Despair in Manas Bakshi's Dance of Satan and Other Poems by T.V. Reddy IJML is a peer-reviewed research journal in English literature published from Thodupuzha, Kerala, India. The publisher and editor is Prof. Dr. K. V. Dominic, renowned English language poet, critic, short story writer and editor who has to his credit 27 books. He is also the secretary of Guild of Indian English Writers, Editors and Critics (GIEWEC). Since 2010, IJML is a biannual journal published in January and July. The articles are sent first to the referees by the editor and only if they accept, the papers will be published. Although based in India, each issue includes worldwide contributors. Although IJML concentrates on multiculturalism, it also encompasses other literature. Each issue also includes poems, short stories, review articles, book reviews, interviews, general essays etc. under separate sections. IJML is available in paperback, Kindle, ePub, and PDF editions. Distributed by Modern History Press Learn more at www.profKVDominc.com

Come, take a peek Behind the Smile; a world you’ve never known before awaits your pleasures for a while … there’s wonderment for you in store. ? From Free Verse poetry to Sonnets, Ballads, and many more poetic forms and styles, this incomparably amazing collection of 145 selected poems by master poet Richard W. Jenkins is not your everyday smattering of poetic jargon. They will captivate and embrace your senses, taking you on a metaphorical journey of inner exploration and sheer enthrallment that will entice you irresistibly back into their pages—time and again. Aficionados will appreciate the author’s breakdowns of the poems’ 52 forms, including some of his widely used originals. This treasure belongs within easy reach of every poetry lover. ? Whom could who feels what all we do not yearn a deeper bite, when each delicious taste we take flavors our world just right?

Vd n Aura Christi scriitoarea romnc exponenial la nivel nalt pentru era globalismului (mondialismului), pentru europenismul multinaional, ntruct, asemenea unui arbore simbolic, axial, are rdcinile n Basarabia (fost component a Uniunii Sovietice, actual Republica Moldova) i coroana n Romnia, ar membr a Uniunii Europene din 2007.Scrisul su integral devine n mod constant o expresie a unui dramatic destin personal i colectiv. Prin identitatea sa creatoare, acest scris dobndete o inconfundabil expresivitate literar. El poart marca cert a anvergurii canonice.“ (Marian Victor Buciu) Aura Christi a gsit limbajul n care s toarne experiene ce preau s se afle dincolo de posibilitatea articulrii discursive: prbuirea umanitii pn la nivelul la care cineva ucide cu aprobarea deplin a contiinei n numele unei idei, procesul de nlocuire a omului din om printr-un monstru. Nu statistica crimei, impresionant aa cum e ea, o intereseaz pe Aura Christi. Ea l toarn pe Dostoievski n Nietzsche pentru a face anatomia rului absolut. Rul din inima omului. Titlurile crilor sale sunt gritoare n privina geografiei lor morale: Casa din ntuneric, Sfera frigului, Cercul slbatic. n Vest, filosoful Nietzsche a fost cel care a influenat epistemologia postmodern prin deconstrucia logocentrismului. n Romnia, Nietzsche al moralei demistificate e cel care a influenat dou mini strlucite ale literaturii contemporane: Nicolae Breban i Aura Christi. Romancierul Nicolae Breban l-a ales pe un Nietzsche masculin, al voinei de putere i al sufletelor de stpni. Aura Christi a fost atras de Nietzsche al aporiilor, cel care, n Ecce homo, i suprapune pe Christ i Dionisos. Dup cum spune Aura Christi, blndeea sfrind n gheare“. Ea este o scriitoare a unui Est czut, care i mai include pe Ismail Kundera, Bashkim Shehu, sau pe Fraii Strugatski, deoarece la toi o realitate comaresc e redat prin frnturi de suflet omenesc.“ (Maria-Ana Tupan)

n noaptea dinaintea zilei n care mplinea 40 de ani, Rich Roll a avut revelaia nspimnttoare a viitorului su. Cntrind cu aproape 25 de kilograme mai mult dect normalul i incapabil s urce cteva scri fr s gfie, a putut s vad care era rezultatul stilului su de via complet sedentar – i ce fel de schimbare trebuie s adopte pentru a obine rezultate reale. Adoptnd o nou rutin care punea pe primul loc nutriia din plante si antrenamentele zilnice, Rich s-a transformat – n doar cteva luni – dintr-un brbat total ieit din form, ntr-o adevrat mainrie“ destinat sportului de anduran. Omul ultra relateaz cltoria remarcabil a lui Rich spre linia de start a competiiei de elit Ultraman, care i supune pe cei mai n form oameni din lume la un calvar de peste 500 de kilometri strbtui not, pe biciclet i n alergare. i, dup acest test, Rich a trecut cu succes de unul chiar mai dificil: EPIC5 – cinci triatloane pe distana folosit la competiia Ironman, fiecare dintre ele pe o insul diferit din arhipelagul Hawaii, toate finalizate n mai puin de o sptmn. Omul ultra este un portret minunat despre ceea ce poate realiza puterea voinei. Ne provoac pe toi s ne gndim din nou la ce suntem capabili s realizm i ne ndeamn, implicit i explicit, s trecem la treab“.

Volumul este c??tig?torul Concursului de Debut organizat de Editura Adenium, sec?iunea ?Teatru“, ?i con?ine dou? piese ce readuc ?n prim-plan vechi personaje mitologice (Dionysos, Medeea, Electra, Antigona, Penteu) ?i literare (Don Quijote, Dulcinea, Arlechino, Pulcinella, Trufaldino), dintr-o perspectiv? liric?, dar ?i umoristic?.

Volumul De unde stau eu pot vedea cerul este c??tig?torul Concursului de Debut, sec?iunea Poezie, organizat de Editura Adenium ?n anul 2014.Volumul cuprinde trei sec?inui ?n care poemele se ?n?iruie ca o poveste intim? care merit? citit? pe ner?suflate. Poezia Ioanei Du?? este una feminin?, confesiv?, cald?, liric?, direct?, cu accente ironice. Cititorul este plasat ?n microuniversul autoarei, tensiunea creat? de aceasta fiind conving?toare.

Un volum de istorie, teorie ?i critic? literar?, strict necesar, ?ntruc?t se refer? la unul dintre cele mai interesante grupuri din istoria literaturii rom?ne, ?i anume Cercul de la Sibiu, care a dat culturii nume de r?sunet ca, de pilda, ?tefan Aug. Doina?, Nicolae Balota, Ion Negoi?escu s.a.Scris? ?ntr-un stil inconfundabil, alert, de o suple?e unica, cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Identitatea ?i alteritatea abordate ?n opera unor importan?i autori, ca, de pild?, Eminescu, Blaga, Ionescu ?i Cioran – un subiect pe c?t de dificil, pe at?t de interesant nu numai din punct de vedere al istoriei, teoriei ?i criticii literare.

Cititorul va avea surpriza de a descoperi aici un nou Stendhal, un Stendhal al istoriei politice. El a fcut aceste, din pcate, neterminate nsemnri despre Napoleon, n doua etape, la un interval de aproape douzeci de ani ntre ele. Tot ce a scris n cursul acestor dou tentative a fost adunat sub titlul general de Napoleon n aceste dou volume dintre care primul: Viaa lui Napoleon, a fost scris la Milano, n 1817-1818; cel de-al doilea: Mrturii despre Napoleon, la Paris, n 1836-1837. N-ar trebui totui s se cread ca Beyle (nsoindu-l ca ofiter pe Napoleon n campania din Germania, Henri Beyle i-a ales pseudonimul de la micul ora Stendhal, unde fusese o vreme ncartiruit – n.t.) a luat pana n mna numai sub impulsul evenimentelor, animat de entuziasmul admiraiei fa de Napoleon i indignat totodat de a vedea n Frana o att de mare lips de recunotin fa de un brbat att de mare. Nu, dorina lui de a fi istoric, n-a spune chiar vocaia lui, dateaz de mai nainte. La nti frimaire an XI (22 noiembrie 1802), n toiul pasiunii poetice a vrstei, el i nota n carnet proiectul de a ntreprinde trei lucrri n proz: Istoria lui Bonaparte, Istoria Revoluiei i Istoria marilor oameni care au trit n timpul Revoluiei Franceze. i cu mare nelepciune el adaug: a se ncepe aceste trei lucrri la treizeci i cinci ani, adic peste cincisprezece ani. […]Stendhal este deopotriv unul din primii istorici care au scos n eviden principiul moral care susinea faada oficial a regimului, i cum primul Imperiu era ajutat de aceast emulaie care tindea ctre aceleai satisfacii, ctre aceeai nevoie de a strluci, de a se remarca, de se distinge cu orice pre. Pasiune colectiv pentru ilustrarea creaia el ne-a dat exemple gritoare. Imperiul fcea s se nasc toate aceste porniri i sentimente nu numai la francezi, ci deopotriva la toate popoarele unde Napoleon i ducea armatele. Reaciile Italiei, n mod cu totul special, n-au fost nicicnd analizate cu mai mult rafinament dect a fcut-o el.“ (Henri Martineau)