Dragostea ?i via?a sunt eterne?Cartea de fa?? prezint? dovezi care ar putea zgudui din temelii bazele ?nv???turilor ?tiin?ifice. Dr. Gary E. Schwartz ?i partenera sa de cercetare, dr. Linda G. Russek, au avut curajul s?-?i ri?te reputa?ia interna?ional? ?i le-au cerut unora dintre cele mai cunoscute mediumuri din America, printre care John Edward, Suzane Northrop ?i George Anderson, s? participe la o serie de experimente extraordinare pentru a confirma sau infirma existen?a vie?ii de dup? moarte.Cititorul este pus ?n fa?a unor dovezi ?tiin?ifice uluitoare, care atest? contactul cu lumea de dincolo ?n condi?ii controlate de laborator. ?n cadrul unor experimente monitorizate cu cea mai mare stricte?e, mediumurile au ?ncercat s? contacteze prietenii ?i rudele subiec?ilor care nu ?i-au dezv?luit identitatea ?i au p?strat t?cerea pe parcursul experimentelor. Mesajele transmise i-au surprins at?t pe subiec?i, c?t ?i pe cercet?tori. Datele pozitive cov?r?itoare l-au convins pe autor s? renun?e la pozi?ia lui de sceptic ?i s? ??i prezinte concluziile ?n aceast? carte captivant?.

A modern ember tragédiája, hogy rohamosan távolodik attól az optimális életmódtól, amelyre az evolúció ?tervezte”. E folyamat egyik lényeges velejárója, hogy házakba és légkondicionált irodákba bújtunk a nap el?l. Márpedig napozás és fény nélkül D-vitamin sem termel?dik az emberi szervezetben, holott erre a speciális hormonra szervezetünk minden sejtjének nagy szüksége volna. SZENDI G?BOR új k?nyvében rámutat: a civilizált világ nagyvárosokba koncentrálódott népessége folyamatos D-vitamin-hiányban szenved, és ez az egyik f? oka a rák, az autoimmun betegségek, a légúti és idegrendszeri megbetegedések, valamint számos más civilizációs betegség rohamos terjedésének. Szendi ?sszefoglalja mindazt, amit a haladó szellem? tudomány eddig megismert a napfény, a D-vitamin és a civilizációs betegségek kapcsolatáról. Rámutat arra, hogy az ember az evolúció során évmilliókig a napon élt, ezért szervezete igen magas D-vitamin-szinthez alkalmazkodott. A szerz? állítja: az egészség megfelel? életmód, nem pedig megfelel? orvosi kezelés kérdése. A nyugati orvoslás csak árral szemben úszik, amikor arra t?rekszik, hogy némileg javítson a népesség egyre romló egészségi állapotán, mik?zben – tudomást sem véve a kutatás utóbbi harminc évének eredményeir?l – a D-vitamin túladagolásával riogat, és óva int a napozástól. Ne feledjük azonban: vitaminhiányt csak vitaminbevitellel lehet megszüntetni. Az egészség bármennyit megér – szokták mondani. Ehhez képest a napfény ingyen van, a D-vitamin pedig filléres tétel. ?m amíg erre nem ébred rá a hivatalos orvoslás, addig nem tehetünk mást, mint hogy a saját kezünkbe vesszük egészségünk védelmét. Ebben segít Szendi Gábor legújabb k?nyve, amely forradalmian új információkat nyújt minden egészségtudatos és gyógyulni vágyó embernek, leend? gyermeke egészségéért aggódó anyának.

Vajon mennyire meghatározóak nemi szerepeink a mindennapi érintkezések során? Mik a kiegyensúlyozott és ?r?mteli párkapcsolatok kialakulásának alapk?vei? Mit?l tud hatékonyan m?k?dni a kommunikáció két ember k?z?tt? Napjainkban az emberi kapcsolatok – amelyek talán a legfontosabb er?forrást jelentik az életünkben – mind gyakrabban mondanak cs?d?t… A válások száma folyamatosan n?, és a hosszú távú párkapcsolatok m?k?dtetésébe is sokan buknak bele. BELS? N?RA k?nyve alaposan, ugyanakkor kell? érzékenységgel járja k?rül a témát, és rámutat: a legt?bb embernek az érzelmi kapcsolatok kezelése jelenti a f? problémát. Férfiak és n?k élnek egymás mellett, gyermekeik vannak, dolgoznak, pénzt keresnek – de nem képesek egymásra odafigyelni, nem érzik és nem értik egymást. A rossz kérdések rossz válaszokat szülnek, és ezt gyakran már ?k maguk sem veszik észre. A szerz? kérdésfelvetései, gondolatai, pszichiátriai praxisából hozott, vagy épp személyes, bens?séges t?rténetei, illetve a hétk?znapi társas helyzeteket elemz? sorai új megvilágításba helyezik a generációkon átível? problémákat, és mindenkinek segítenek eligazodni a párkapcsolati érintkezés útveszt?iben.

Un fascinant dialog ?ntre un laureat Nobel ?i o psihoterapeut? despre nevoia uman? de a imagina pove?ti. Lucr?nd de unul singur, scriitorul este singurul responsabil pentru povestea pe care o spune. Pe de alt? parte, terapeutul colaboreaz? cu pacientul, ajut?ndu-l s?-?i spun? povestea vie?ii. Ce fel de adev?r ?ncearc? s? reveleze pove?tile create de pacient ?i terapeut: adev?rul obiectiv sau cel subiectiv ?i schimb?tor al amintirilor explorate ?i retr?ite ?n siguran?a oferit? de rela?ia terapeutic?? Plec?nd de la operele unor mari scriitori ca Dostoievski sau Cervantes sau de la importan?i psihanali?ti precum Freud sau Melanie Klein, dialogul pe care ?l poart? J.M. Coetzee ?i Arabella Kurtz ne ofer? o ?n?elegere profund? asupra pove?tilor pe care le spunem despre vie?ile noastre.

n practica psihoterapeutic actual metafora joac un rol important, avnd rolul de a scurtcircuita“ resorturile psihice care-l menin pe client captiv n problema sa. Fie c este vorba de depresie, de anxietate, de atacuri de panic, de doliu, de reducerea durerii fizice sau de mpcarea cu o maladie irecuperabil, pentru aduli i pentru copii, metafora este un vehicul al schimbrii. n cartea sa, Burns reunete cazuri povestite de unii dintre cei mai buni psihoterapeui contemporani din diverse orientri, cazuri n care metafora a reprezentat ingredientul ce a fcut diferena ntre vindecare i adncirea n simptom. Valoroas att prin diversitatea situaiilor prezentate ct i prin stilul su comprehensibil, aproape didactic, lucrarea de fa este un instrument util n practica oricrui psihoterapeut.

Tot mai multe cupluri apeleaz? ast?zi la tehnici de reproducere artificial?. Ritmul stresant al vie?ii ?i decizia am?nat? de a avea copii conduc la diminuarea ?anselor de fecundare natural?. Psihologia ?i psihanaliza ne-au demonstrat ?ns? c? ?ntre minte ?i corp exist? influen?e reciproce, astfel c? unele situa?ii de via?? insuficient ?n?elese pot l?sa urme ad?nci la nivel mental ?i somatic. Ce se ?nt?mpl? ?n psihicul protagoni?tilor ?n tot acest proces de aducere pe lume a unei noi vie?i? Cum afecteaz? tr?irile lor pe cele ale copilului? Cel mic e bine oare s?-i cunoasc? pe donorii care au contribuit la conceperea sa? Printre subiectele abordate ?n prezenta carte se num?r?: trauma psihic? a infertilit??ii, compulsia de a recurge, ?n mod repetat ?i f?r? succes, la reproducerea asistat?, anxietatea legat? de maternitate, vie?ile copiilor proveni?i din fecundare artificial?. O noutate pe pia?a rom?neasc? de profil, cartea se adreseaz? publicului larg, dar ?i medicilor ?i psihologilor. ?n perioada de ?nceput a terapiei, Paula declarase c? ??i dore?te s? fie mam?. C?nd devenise tot mai clar c? rela?ia ei cu Frank era din ce ?n ce mai serioas?, a ?nceput s? simt? o oarecare ezitare. Va r?m?ne Frank al?turi de ea? Va continua ea s? ?l iubeasc? sau va deveni cineva ca mama ei, care n-ar fi putut aprecia ?darul “iubirii lui Frank? De vreme ce p?rerea comun? a femeilor din familia ei era c? un copil ruineaz? rela?ia dintre p?rin?i, se va ?nt?mpla acest lucru ?i ?n cazul rela?iei ei cu Frank? (...) ?ase luni mai t?rziu, Paula era preg?tit? s? ?nceap? s? caute o donoare.Terese Schulman, autoare inclus? ?n prezentul volum colectiv Aceast? carte con?ine elemente de sociologie (de ce femeile am?n? decizia de a concepe), insighturi psihanalitice (privind rela?ia mamei cu propria-i mam?, precum ?i fantasmele copilului referitoare la p?rintele necunoscut), dar se refer? uneori ?i la efectul traumatic pe care e?ecul conceperii ?l are asupra viitoarei evolu?ii a cuplului.Axel Hoffer, psihanalist ?i profesor de psihiatrie la Harvard Medical School

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

De?i ?n ultimele zeci de ani progresul tehnologiei a devenit tot mai rapid, modific?nd condi?iile de via?? nu numai de la o genera?ie la alta, ci chiar ?n cadrul aceleia?i genera?ii, rela?iile dintre oameni au continuat s? se conduc? dup? acelea?i reguli vechi de secole. Avem a?tept?ri de la noi ?n?ine ?i de la ceilal?i bazate pe acelea?i principii de via?? vetuste, iar c?nd suntem dezam?gi?i arunc?m vina ?ntr-o parte ?i-n alta, inclusiv asupra propriei persoane, f?r? s? observ?m c? ?ncerc?m, de fapt, s? ?mbr?c?m un adult cu hainele unui copil. Ce face Meg Barker ?n aceast? carte remarcabil de atractiv scris? este s? pun? sub semnul ?ntreb?rii regulile actuale din cadrul rela?iilor intime ?i de prietenie. Ea ne propune s? reflect?m asupra lor ?i s? ?n?elegem de ce nu mai pot func?iona, suger?ndu-ne rescrierea lor ?ntr-o manier? flexibil?, adaptat? fiec?ruia ?n parte. Este o carte ce deschide perspective, oferind argumente pro ?i contra bazate pe cercetare, f?r? s? impun?, f?r? s? fac? judec??i de valoare. ? Rescrierea regulilor este un ghid prietenos ce ne poart? printre complicatele – ?i, adesea, contradictoriile – reguli ale iubirii: sunt oferite sfaturi cu privire la atrac?ie ?i sex, monogamie ?i conflict, identitate de gen ?i angajament. Aceast? carte trece ?n revist? modul ?n care regulile sunt ?rescrise“ ?n diferite feluri, d?ndu-i cititorului puterea s? g?seasc? abordarea care se potrive?te cel mai bine cu situa?ia lui. – Meg Barker ? “Tr?im ?ntr-o perioad? de mare incertitudine ?n ceea ce prive?te rela?iile. C?ut?m Alesul, dar ne trezim c? r?m?nem singuri pentru c? nimeni nu se ridic? la nivelul a?tept?rilor. T?njim dup? un final fericit, dar o desp?r?ire dup? alta ne las? r?ni?i ?i confuzi. G?sim un partener, dar realitatea rela?iilor noastre nu este cea la care ne a?teptam ?i devine greu s? p?str?m echilibrul ?ntre acestea ?i toate celelalte lucruri pe care le vrem de la via??. C?s?toria se dovede?te a fi o industrie ?rezistent? la recesiun“ ?i, ?n acela?i timp, rata divor?urilor ?i a desp?r?irilor se ridic? la cele mai ?nalte cote.“ – Meg Barker

Cine ne urm?re?te din umbr?? Din zorii omenirii, dorin?a de a controla g?ndurile, comportamentele ?i ac?iunile altora a fost foarte r?sp?ndit?. De la folosirea persuasiunii coercitive de c?tre egiptenii din Antichitate ?i cavalerii templieri p?n? la afirma?iile actuale privind h?r?uirea electronic? ?i ?bombardamentul“ cu microunde, am fost mereu la mila celor dornici s? ne reprogrameze g?ndirea ?i s? ne remodeleze convingerile. ?n R?zboaiele PSI g?sim relat?ri fascinante despre: ?ncerc?rile str?vechi de control al min?ii folosind vr?ji, po?iuni ?i ritualuri; sectele ?i folosirea reprogram?rii mentale; tehnici de control mental moderne, de la hipnoz?, droguri ?i electro?ocuri la radia?ie ?i control mediumnic; povestea secret? a c?ut?rii adev?ratului Candidat Manciurian – MKUltra ?i conexiunea CIA; ?minunata lume nou?“ a metodelor ingenioase de h?r?uire electronic? ?i de supraveghere agresiv?.

Te mit tennél, ha kiderülne, hogy már csak másfél éved van hátra? Magadba roskadva jajveszékelnél, és hagynád, hogy pocsékba menjen minden napod, vagy ?sszeszednéd tartalék er?idet, amit arra használnál, hogy tartalmasan éld hátralév? napjaidat? Nos, én az utóbbit választottam. ?gy d?nt?ttem, belevágok e k?nyv megírásába, hátha okul a hibáimból valaki. Akárki. Vajon beválik az a kísérleti gyógyszer, amely talán visszafordíthatja a betegségemet, vagy ez a k?nyv lesz minden, amit ?r?kül hagyhatok az utókornak? ...és vajon képes vagyok megbocsátani annak, aki t?nkretette az életemet – vagyis magamnak?

O lectur esenial pentru toi cei interesai s-i activeze genele sntii, fericirii i longevitii!“ – Dr. Mark Hyman, autorul crii The Blood Sugar SolutionAutorii bestsellerului Supercreierul prezint o nou i ndrznea nelegere a genelor umane i a modului n care modificri simple ale stilului de via ne pot schimba sntatea general. Saltul ctre starea de bine radical" este o promisiune ce ateapt s fie mplinit.Vreme de decenii, s-a crezut c genele ne determin destinul biologic. Acum, noua genetic ne nva c genele sunt dinamice i rspund la tot ceea ce gndim, spunem i facem. Dintr-odat, au devenit aliaii notri cei mai puternici n ncercarea de nnoire personal. Putem optimiza comportamentul i expresia genelor, pentru a ajunge la o stare de sntate i mplinire la care nici nu visam cu puin timp n urm. Impactul asupra prevenirii bolilor, imunitii, mbtrnirii i bolilor cronice este fr precedent.

Nebunia fascineaz? ?i ?ngroze?te ?n aceea?i m?sur?, oferindu-ne imaginea unui celuilalt complet diferit de noi. Dar ce marcheaz? diferen?a dintre omul s?n?tos ?i omul nebun? Poate deveni vreodat? un om s?n?tos, nebun?C?ut?nd s? p?trund? dincolo de suprafa??, dincolo de aparentele bizarerii de comportament ale nebunului, Darian Leader ofer? simptomelor o nou? semnifica?ie, capabil? s? zguduie din temelii paradigma contemporan? asupra bolii psihice. Teoria sa, prezentat? ?ntr-un limbaj accesibil cititorului profan, este exemplificat? prin reinterpretarea unor celebre cazuri clinice sau judiciare, precum Omul cu lupi. Ce este nebunia? se adreseaz? deopotriv? speciali?tilor ?i publicului larg, reu?ind s? dea r?spunsuri dar ?i s? lanseze ?ntreb?ri.Ce ne facem cu insul care-?i vede lini?tit de via?? ?i de familie, ani de-a r?ndul, p?n? ?ntr-o bun? zi c?nd se duce la slujb?, ??i face impecabil datoria, dup? care iese ?ntr-un loc public, scoate o arm? ?i ?mpu?c? un personaj cunoscut de toat? lumea? ?n comportamentul lui nu se poate observa nimic anormal, p?n? ?n clipa tragediei. Se prea poate s? fi fost chiar un cet??ean-model, responsabil, respectabil ?i cu un comportament lini?tit. Dar, ?n clipele dinaintea actului s?u criminal, chiar se poate spune c? n-ar fi fost nebun? – Darian Leader... nebunia nu va fi niciodat? reductibil? la simptome exterioare, care atrag aten?ia. G?ndirea nu este v?zut? aici ca tulburat?, ci urm?nd un gen de rigoare care, de fapt ?i de drept, s-ar putea s? nu fie de g?sit la individul ?s?n?tos". Diagnosticul nu se poate pune pe baza unei clasific?ri a comportamentului exterior, ci numai ascult?nd ce are de spus persoana ?n cauz? despre ce s-a ?nt?mplat ?n via?a ei, lu?nd ?n serios pozi?ia pe care o adopt? ?n propriul discurs, logica pe care ?i-a construit-o singur?. - Darian Leader

Inteligen?a nu e ce crezi ?n primul r?nd, trebuie s? ?tii c? intelectualitatea nu e inteligen??. A fi intelectual ?nseamn? a fi fals; intelectualitatea este inteligen?? simulat?. Ea nu este real? din cauz? c? nu e a ta, e ?mprumutat?. Inteligen?a este dezvoltarea con?tiin?ei interne. Ea nu are nici o leg?tur? cu cuno?tin?ele, are leg?tur? cu medita?ia. Un om inteligent nu ac?ioneaz? pe baza experien?ei trecute; el ac?ioneaz? ?n prezent, ?n func?ie de condi?iile prezente. El nu reac?ioneaz?, ci r?spunde. De aceea, este ?ntotdeauna imprevizibil; niciodat? nu po?i fi sigur ce urmeaz? s? fac?.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cum s? trece?i cu bine (am?ndoi) prin urm?toarele 9 luni Cartea ?l ?nva?? pe viitorul t?tic cum s? se concentreze pe ceea ce poate s? fac? pentru a-i fi de ajutor mamei copilului s?u, nu pe transform?rile prin care trece ea ?n timpul sarcinii. Exist? cel pu?in 3.712 modalit??i ?n care viitorul t?tic poate da gre? ?n timp ce partenera sa este ?ns?rcinat?. Din fericire, explica?iile ?i sfaturile lui John Pfeiffer ?l pot ajuta s? le evite (aproape) pe toate. Pornind de la propria experien??, autorul aduce ?n discu?ie numeroasele evenimente care se petrec de la primul test pozitiv de sarcin? p?n? la apari?ia noului membru al familiei. Sfaturile oferite de Pfeiffer, adresate pe un ton prietenos, marcate de umor ?i bun?-dispozi?ie, vor face ca aceast? perioad? s? treac? u?or, consolid?nd rela?ia dintre proaspe?ii p?rin?i. ?n plus, t?ticul prime?te garan?ia c? nu va fi l?sat pe dinafar? la apari?ia juniorului. Cartea cuprinde: - 10 capitole despre sarcin? ?i na?tere, ?ncep?nd cu episodul concep?iei ?i termin?nd cu momentul triumf?tor al aducerii bebelu?ului acas? - Informa?ii despre gre?urile matinale ?i vizitele la doctor, sfaturi pentru amenajarea camerei copilului, preg?tirea bagajului pentru spital, alegerea unui nume pentru bebelu?, alegerea doctorului ?i a spitalului ?n care va avea loc na?terea - O sec?iune special? pentru viitoarele m?mici, cu m?rturisiri pe care t?ticii evit? uneori s? le comunice direct partenerelor ?ns?rcinate - O agend? cu povestea unei na?teri reale

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

In Group Psychology and the Analysis of the Ego, (1922), Sigmund Freud based his preliminary description of group psychology on Le Bon's work, but went on to develop his own, original theory, related to what he had begun to elaborate in Totem and Taboo. Theodor Adorno reprised Freud's essay in 1951 with his Freudian Theory and the Pattern of Fascist Propaganda, and said that "It is not an overstatement if we say that Freud, though he was hardly interested in the political phase of the problem, clearly foresaw the rise and nature of fascist mass movements in purely psychological categories. Group Dynamics refers to a system of behaviors and psychological processes occurring within a social group (intragroup dynamics), or between social groups (intergroup dynamics). The study of group dynamics can be useful in understanding decision-making behavior, tracking the spread of diseases in society, creating effective therapy techniques, and following the emergence and popularity of new ideas and technologies. Group dynamics are at the core of understanding racism, sexism, and other forms of social prejudice and discrimination. These applications of the field are studied in psychology, sociology, anthropology, political science, epidemiology, education, social work, business, and communication studies. Within the context of psychology, Social Psychology is the scientific study of how people's thoughts, feelings, and behaviors are influenced by the actual, imagined, or implied presence of others. By this definition, scientific refers to the empirical method of investigation. The terms thoughts, feelings, and behaviors include all psychological variables that are measurable in a human being. The statement that others' presence may be imagined or implied suggests that we are prone to social influence even when no other people are present, such as when watching television, or following internalized cultural norms. Social psychologists typically explain human behavior as a result of the interaction of mental states and immediate social situations. In general, social psychologists have a preference for laboratory-based, empirical findings. Social psychology theories tend to be specific and focused, rather than global and general.Social psychologists therefore deal with the factors that lead us to behave in a given way in the presence of others, and look at the conditions under which certain behavior/actions and feelings occur. Social psychology is concerned with the way these feelings, thoughts, beliefs, intentions and goals are constructed and how such psychological factors, in turn, influence our interactions with others. Social psychology is an interdisciplinary domain that bridges the gap between psychology and sociology. During the years immediately following World War II, there was frequent collaboration between psychologists and sociologists. However, the two disciplines have become increasingly specialized and isolated from each other in recent years, with sociologists focusing on "macro variables" (e.g., social structure) to a much greater extent. Nevertheless, sociological approaches to social psychology remain an important counterpart to psychological research in this area. In addition to the split between psychology and sociology, there has been a somewhat less pronounced difference in emphasis between American social psychologists and European social psychologists. As a broad generalization, American researchers traditionally have focused more on the individual, whereas Europeans have paid more attention to group level phenomena.. About Author: Sigmund Freud (Born Sigismund Schlomo Freud; 6 May 1856 – 23 September 1939) was an Austrian neurologist who became known as the founding father of psychoanalysis. Freud qualified as a doctor of medicine at the University of Vienna in 1881, and then carried out research into cerebral palsy, aphasia and microscopic neuroanatomy at the Vienna General Hospital. He was appointed a university lecturer in neuropathology in 1885 and became a professor in 1902. In creating psychoanalysis, a clinical method for treating psychopathology through dialogue between a patient and a psychoanalyst, Freud developed therapeutic techniques such as the use of free association (in which patients report their thoughts without reservation and in whichever order they spontaneously occur) and discovered transference (the process in which patients displace on to their analysts feelings derived from their childhood attachments), establishing its central role in the analytic process. Freud’s redefinition of sexuality to include its infantile forms led him to formulate the Oedipus complex as the central tenet of psychoanalytical theory. His analysis of his own and his patients' dreams as wish-fulfillments provided him with models for the clinical analysis of symptom formation and the mechanisms of repression as well as for elaboration of his theory of the unconscious as an agency disruptive of con

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

C?nd ne compar?m prea des cu ceilal?i, c?nd suntem ?nseta?i de posesii ?i faim?, ?n?ep?tura invidiei sau mu?c?tura geloziei ne va ?ncerca inevitabil. ?i, cum tinde s? neg?m sau s? proiect?m asupra altora aceste sentimente, ele nu vor disp?rea, ci ne vor "roade" pe din?untru, diminu?ndu-ne stima de sine. Reputata psihoterapeut? jungian? Verena Kast demonstreaz? ?n ce fel, atunci c?nd ne min?im ?i refuz?m s? admitem aceste sentimente negative, pierdem ?ansa dezvolt?rii personale ?i ne cufund?m ?n ranchiun? sau ?n false ra?ionaliz?ri ale neputin?elor noastre. Devenind, ?n schimb, con?tien?i de invidia ?i gelozia ce ne pot b?ntui uneori, vom g?si c?ile spre a st?p?ni aceste sentimente: fie ne vom angaja ?ntr-o competi?ie constructiv?, fie ne vom asuma anumite limite ?i ne vom descoperi noi poten?ialit??i, prin care s? ne diferen?iem de ceilal?i. Odat? elibera?i de sindromul "caprei vecinului", ni se va deschide calea s?n?toas? spre noi rela?ii, spre solidaritate, spre "a fi" ?n loc de "a avea".