Miért vannak nemek? Miért hal ki tízmillió év múlva a férfi? Mi a n?i szépség és mit vár a n? a férfit?l? Mire jó az orgazmus? Jó-e medd?ség ellen az orális szex? Mir?l árulkodik mutató- és gy?r?sujj-arányunk? Szendi Gábor A n? felemelkedése és tünd?klése cím? k?nyvében ehhez hasonló kérdésekre keresi a választ, mik?zben az evolúciós pszichológia néz?pontjából vizsgálja N? és Férfi kapcsolatát. Lebilincsel?en izgalmas gondolatmenetei bizonyítják, hogy ebben a férfik?zpontúnak hitt világban valójában a N? a titkos mozgató! A N? a szervez?je és egyben a f?díja annak a férfiak k?zt dúló, vérre men? viadalnak, amely érte folyik. Mik?zben a N? gyengének t?nik, az Er? vele van, ? az evolúció titkos favoritja!

Bir psikanalist olmas? sebebiyle Fromm, dü?ünce te-mellerini ?nemli derecede Freud dü?üncesi üzerine oturtmu?tur. Ancak Freud’un ortaya koydu?u klasik psikanalizi kendine g?re yorumlam??, analizlerinde kültürel ve sosyal fakt?rleri, etkin bi?imde kullanm??t?r. Freud’un temel kavramlar?, Fromm dü?üncesinde de ?nemli bir yer i?gal etmi?tir. O, bu kavramlar? aynen kullanmakla birlikte, Freud’un eksik b?rakt??? y?nlerini, analitik bir ?ekilde ortaya koymaya ?al??m??t?r.     ???NDEK?LER  Eric Fromm'un Ki?ilik Kuram? FROMM’a G?RE E??TL?K. ??güdüler ve ?nsan Tutkular? PS?KANAL?Z?N BUNALIMI.SEVG? KURAMISEVG? NESNELER? SEVG? VE ?A?DA? BATI TOPLUMUNDA SEVG?N?N ??K???.SEVG?N?N UYGULANMASI   ?nsan sevmeyi ??renerek yeniden di?er insanlarla birle?ir ya da toplumun otoritesine uyarak güven kazanabilir. ?nsan?n ?eli?kisi; hem do?an?n bir par?as? olmas? hem de ondan kopuk olmas?; hem insan hem de hayvan olmas?ndan kaynaklan?r. Hayvan olarak doyurulmas? gereken fizyolojik ?zellikleri vard?r. ?nsan olaraksa ak?l yürütebilir, benli?inin bilincindedir. ?nsan?n psi?esini anlaman?n yolu onun var olu?undan kaynaklanan gereksinimlerini ??zümleyebilmeye dayal?d?r  ?nsan?n var olu?undan kaynaklanan gereksinimler: 1. ?li?ki Gereksinimi; ?nsan, insan olma u?runa do?adan kopmu?tur. ?yleyse do?a ile olan birincil beraberli?inden kopmu?tur. Hayvan do?a ile ba? edebilecek güce sahiptir. Oysa insan imgeleme ve dü?ünce gücüne sahip olup do?a ile yak?n ve ba??ml?l??a dayanan ili?kisini yitirmi?tir. ?nsan?n kendi ili?kilerini kurabilmesi i?in büyük bir ?aba harcamas? gerekir. Doyum sa?layabilmesi i?in de üremeye y?nelik bir sevgiye ihtiyac? vard?r. Bu tür bir sevgi ise kar??l?kl? sorumluluk, sayg?, ?zen ve anlay?? gerektirir.  2. A?k?n Olma Gereksinimi; ?nsan a?k?n olmaya zorlan?r ?ünkü hayvans? do?as?n?n üstüne ??kmak, herhangi bir varl?k olmak yerine yarat?c? bir varl?k olmak gereksinimindedir. ?nsan?n yarat?c? dürtüleri engellendi?i zaman y?k?c? olur. Sevgi ve nefret kar??t dürtüler de?ildir. ?kisi de insan?n hayvan do?as?n? a?abilme ?abas?ndan kaynaklan?r. Hayvan ne sevebilir ne de nefret edebilir. Oysa insan hem sevebilir em de nefret edebilir.  3. ?nsan do?al k?kenini arar; ?nsan dünyan?n tamamlay?c? bir par?as? oldu?unu ve bir yere ait oldu?unu hissetmek ister. ?ocukken anne-babas?na ait hisseder. Ancak geli?tik?e bu duygunun ortadan kalkmas? gerekir. (Yoksa tehlikeli sonu?lar do?urabilir. ) ?nsan kendisine en fazla doyum sa?layan ve en sa?l?kl? ait olma duygular?n? di?er insanlarla dost?a duygular ya?ayarak sa?lar.  4. Ki?isel bir kimli?e sahip olmak ister; Bazen birey yarat?c? gücünü kullanarak amac?na ula?amaz. O zaman bir grup ya da bir ba?kas? ile ?zde?le?erek farkl?l?k kazanabilir. B?yle durumlarda kimlik duygusu birisi olmaktan de?il, birine it olmaktan kaynaklan?r.  5. Her birey bir ba?vuru ?er?evesine ihtiya? duyar; Asl?nda bireyin i?inde ya?ad??? dünyay? tutarl? bir bi?imde alg?layabilmesini sa?lar. ?er?eve mant?kl? ya da mant?ks?z olabilir. ?lk ba?vuru ?er?evesi, ailesidir.   Fromm’a g?re bu gereksinimler insana ?zgüdür, hayvanlarda bulunmaz. Ayr?ca bu gereksinimler insanlar?n belirtmeleri g?zlenerek anla??lmaz. Asl?nda bu gereksinimler insan?n evrimi boyunca insan?n do?as?nda olu?mu?tur. Bu gereksinimlerin belirtilmesi, insan?n i?sel yetilerini tan?ma yollar? bireyin i?inde ya?ad??? toplumun düzenlemeleri taraf?ndan belirlenir.   

Partenerul este asemenea unei oglinzi, iar ?n oglind? ni se reveleaz? solu?ia. ?ntr-o rela?ie nu se petrece nimic ?nt?mpl?tor, deoarece fiin?a pe care ai atras-o ?n via?a ta face parte din planul vie?ii tale. Ceea ce spune sau nu, ceea ce g?nde?te sau simte, modul ?n care se comport? ??i oglindesc for?ele energetice l?untrice care ??i ghideaz? via?a ?i rela?ia. Prin intermediul principiului oglinzii vei fi capabil s? descifrezi tiparele incon?tiente. Dac? ?n?elegi ce a ac?ionat p?n? acum ?n fundal, vei atrage transform?ri benefice ?n via?a ta.? Blocajele suflete?ti vor disp?rea, iar ?n fi nal se poate petrece ceea ce dou? fiin?e umane privesc drept cea mai ?nalt? fericire comun?: o iubire eliberat? ?i profund ?mplinitoare, pentru fiin?a iubit? ?i pentru tine ?nsu?i. Cartea de fa?? este asemenea unui program practic, menit s? vindece blocajele rela?ionale, s? aduc? o profund? cunoa?tere de sine ?i s? ofere posibilitatea dob?ndirii unei reale eliber?ri interioare. ??n rela?ii nu exist? noroc sau ghinion. Exist? doar iubire ?i tipare ascunse. Iar dincolo de tipare te a?teapt? ?mplinire ?i libertate.”

Serie v?ndut? ?n peste 60 de milioane de exemplare. Con?ine ?apte capitole cu sfaturi practice, dovedite, de la profesioni?ti de top.Po?i ?nv??a ?ntr-o s?pt?m?n? tot ce ?nva?? exper?ii ?ntr-o via?? Duminic?: Exploreaz? factorii de influen??, at?t pozitivi, c?t ?i negativi Luni: ?n?elege stereotipurile, puterea congruen?ei ?i importan?a prezent?rii Mar?i: Dezvolt?-?i o voce cu autoritate cu ?puterea lui trei” ?i tehnicile propozi?iilor asertive Miercuri: Descoper? cele trei elemente de comunicare ?i cum s? le folose?ti pentru a stabili un raport rapid ?i eficient Joi: ?nva?? s? recuno?ti filtrele interne ?i s? le utilizezi ?n modelele de persuasiune Vineri: Folose?te modele de programare neuro-lingvistic? pentru a influen?a la un nivel incon?tient S?mb?t?: ?nva?? cum s? folose?ti tehnici dovedite de persuasiune, precum TAB ?i AIDA, legile reciprocit??ii, ale pu?inului ?i al?i declan?atori emo?ionali

Atunci c?nd discu?i cu adul?ii despre educa?ia sexual? pe care au primit o ?n copil?rie ?i adolescen??, ei vor spune, ?n general, c? a fost complet nepotrivit? ?i c? ?i ar dori ceva mai bun pentru copiii lor. ?i copiii ??i doresc un dialog cu p?rin?ii lor. Toat? lumea este con?tient? de necesitatea de a discuta despre sex cu un adolescent. Adolescen?ii ?i sexul este o carte instrument care ne ajut? s? umplem un gol de comunicare. Cum s? discut?m despre schimb?rile fizice ?i psihice de la pubertate, locul de unde se pot aduna informa?ii despre sexualitate, nevoia de intimitate, rela?iile adolescen?ilor cu adul?ii ?i cu cei de aceea?i v?rst?, impactul sexualit??ii adolescen?ilor asupra vie?ii de familie, precum ?i comportamentul riscant, orientarea sexual? a tinerilor ?i rolul p?rin?ilor – toate aceste teme importante ?i, uneori, st?njenitoare sunt abordate ?i discutate concret, cartea oferind informa?ii clare ?i sfaturi practice p?rin?ilor care vor s? ?i sprijine copiii ?n dificilul proces al maturiz?rii.

De ce devii psihiatru/psiholog/psihoterapeut? De ce s? vrei s? aju?i oamenii s? dep??easc? problemele vie?ii ?i s? se cunoasc? pe sine? Ce se ?nt?mpl? ?n mintea celui chemat s? te asculte ?i s? te accepte necondi?ionat? Rolurile se inverseaz? acum ?i ascult?torul este invitat s? se dest?inuie. Pe parcursul a 22 de confesiuni reunite ?n acest volum de cunoscutul psihiatru Christophe André, medicii ?i psihologii ??i ?mp?rt??esc experien?e personale ?i profesionale ce i-au adus sau i-au f?cut s? persiste pe acest drum, o cale, printre altele, de reg?sire de sine ?i de autod?ruire. Confesiunile ?nc?nt? prin stilul propriu al fiec?rui autor, prin anecdotica antrenant?, prin posibilitatea rar? de a p?trunde "?n culise", acolo unde fiecare ??i preg?te?te ?nt?lnirea mereu singular? cu pacientul din fa?a sa. Cartea se dore?te a fi o inspira?ie pentru cei afla?i ?n c?utarea echilibrului interior sau ?naintea unei alegeri profesionale, fiind totodat? o lectur? pl?cut? ?i incitant?.

La ce v?rst? pot s?-i d?ruiesc celui mic o tablet?? Peste c??i ani va avea nevoie de un telefon mobil? Jocurile video ?l agit? ?i-l fac oare "dependent" pe b?iatul meu? Ce fel de fotografii poate afi?a pe internet fiica mea adolescent? ?i cu cine se poate "?mprieteni" pe Facebook? Specializat? ?n psihiatria copilului ?i mam? a trei b?ie?i, Jodi Gold puncteaz?, pe un ton echilibrat, at?t beneficiile educa?ionale ?i cognitive ale tehnologiilor digitale, c?t ?i numeroasele capcane. Astfel, p?rin?ii noii genera?ii de "copii digitali" vor afla ce aplica?ii ?i jocuri ?ncurajeaz? creativitatea ?i inteligen?a copilului sau adolescentului, dar ?i ce limite trebuie impuse (ca durat?, dar ?i la nivel de con?inut), pentru a evita h?r?uirea online, refugierea nes?n?toas? ?n lumea vitual? ori dezinteresul pentru ?coal? ?i rela?iile sociale din real?.

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Manualul de psihiatrie social? ?i psihoterapiereprezint? o ini?iativ? singular? ?n peisajul publica?iilor de specialitate din Rom?nia, de tratare exhaustiv? a unui domeniu pu?in explorat. Inten?ia declarat? a autorilor este introducerea unui limbaj obiectiv, dar totodat? accesibil, pe ?n?elesul tuturor, care s? deschid? calea unei comunic?ri reale ?ntre profesioni?ti ?i cei afecta?i de boala psihic?. Folosind termeni mai pu?in uzuali ?n limbajul de specialitate – confruntare, peisaj, atitudine fundamental? –, cartea introduce cititorului rom?n no?iunea de psihiatrie social?, ?n care ?cel?lalt“, a?a cum este denumit ?n carte cel suferind de o boal? psihic?, este considerat egalul celui s?n?tos ?i tratat ca atare.Manualul vine ?n ?nt?mpinarea cititorului care studiaz? pentru examenul de psihiatrie sau psihoterapie, indiferent de specializarea aleas? (asistent medical, medic, psiholog, nutri?ionist, ergoterapeut, kinetoterapeut). Totodat?, el se adreseaz? lucr?torilor ?n psihiatrie, precum ?i tuturor celor care au avut experien?e psihiatrice, fie ca pacien?i, fie ca apar?in?tori.??n psihiatria social?, accentul se pune pe confruntarea uman? cu omul bolnav psihic, adic? ?cel?lalt?, a?a cum este numit at?t de des ?n carte. Eu pot recunoa?te ?n cel?lalt un egal. El este, ?n pofida alterit??ii, un om deosebit de normal, la fel ca mine. Pot recunoa?te ?ns? ?i caracterul diferit, str?in, pe care abia dac? ?l ?n?eleg sau nu ?l ?n?eleg deloc, ?i care ?mi indic? ?n mod clar o diferen?? fa?? de cel?lalt. ?n psihiatria social? este ?ntotdeauna vorba despre proiectarea acestei rela?ii complexe, despre completitudinea percep?iei mele ?n ceea ce ?l prive?te pe cel?lalt, despre aten?ia fa?? de el ?i despre propria-mi disponibilitate pentru nou, pentru nea?teptat. Ideea este de a ?nv??a continuu.“

ase din zece angajai romni sunt nefericii la locul de munc, dezvluie un recent Eurobarometru. Tu ct de satisfcut eti de slujba pe care o ai Te simi motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoad pentru care strngi din dini Un sfert din via l petreci la munc“, aa c merit s faci tot ce e cu putin pentru a regsi bucuria de a lucra Plecnd de la noi cercetri despre cauzele nemulumirilor angajailor, cartea de fa ofer o serie de explicaii i sugestii practice pentru cei ce vor s-i regseasc pofta de a munci. Volumul include chestionare de autoevaluare, tehnici pentru creterea satisfaciei la serviciu, dar i ndrumri legate de momentul cnd e cazul s schimbi jobul sau s-i remaniezi stilul de a gndi, dac vrei s fii mai eficient i s te nelegi mai bine cu efii i colegii. Utiliznd o serie de instrumente i teorii din psihologia organizaional, cartea se adreseaz inclusiv specialitilor n resurse umane.

Ai ?ntreb?ri pe care ai vrut mereu s? i le pui medicului t?u? Nu ai sim?it niciodat? c? e momentul oportun? Medic generalist, cercet?tor medical ?i redactor al ziaruluiGuardian, dr. Tom Smith se inspir? din experien?a sa medical? pentru a r?spunde ?ntreb?rilor pentru care doctorii obi?nui?i par a nu avea timp.? Exist? vreo dovad? c? vaccinul antigripal actual e bun de ceva?? E adev?rat c?, dac? fumezi canabis, e?ti mai pu?in expus riscurilor dec?t dac? ai fuma tutun sau ai bea alcool?? Sunt deprimat?, dar nu vreau s? iau antidepresive. Care sunt alternativele?? Usturoiul face ?ntr-adev?r bine la inim?? Dac? da, de ce?? C?t de cur?nd dup? opera?ie pot s? c?l?toresc cu avionul?? Jenant?, ?nsp?im?nt?toare sau neobi?nuit?, oricum ar fi ?ntrebarea, sunt ?anse mari ca dr. Tom s? cunoasc? r?spunsul!

Ce ne determin? s? alegem un anumit b?rbat, o anumit? femeie? Exist? oare o alegere potrivit? sau totul e hazard? Si oare cum eroii unor romane at?t de ?ndr?gite, precum?Amantul doamnei Chatterley?sau?M?n?stirea din Parma, au ajuns s?-?i ?eas? pove?tile de dragoste?S? ne imagin?m rela?ia noastr? de iubire ca pe o cas?. ?i, construind-o, avem libertatea de a ?ncepe de oriunde dorim: de la funda?ia s?pat? ad?nc ?n p?m?nt, de la acoperi? sau de la parterul confortabil, trec?nd apoi la alte etaje, mai mult sau mai pu?in atr?g?toare ini?ial. ?n arhitectura unui cuplu, aceste planuri au o semnifica?ie proprie ?i spun c?te ceva despre cei care le cl?desc. Chestionarele ?i testele pe care le ve?i g?si ?n acest volum v? vor ajuta s? v? evalua?i compatibilitatea cu cel?lalt ?ntr-o rela?ie incipient? ?i s? v? cunoa?te?i mai bine "casa" propriului cuplu, pentru a v? putea bucura ?mpreun? de ea c?t mai deplin. E o carte pentru oameni singuri, ce ?nc? ??i caut? perechea, dar ?i pentru cuplurile deschise spre autoexplorare.?

De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Atunci c?nd adolescentul sufer? din dragoste, p?rin?ii lui se gr?besc s?-l aline cu replici de genul ?Nu merit? s? te nec?je?ti pentru at?ta lucru!" sau ?O s? ?nt?lne?ti persoane mult mai bune ?i mai dr?gu?e dec?t fosta ta iubire". ?n ciuda dorin?ei bine inten?ionate a p?rin?ilor de a-?i proteja adolescen?ii de orice fel de suferin?e, sindromul ?inimii fr?nte" trebuie v?zut ca un proces c?t se poate de util pentru o bun? maturizare a adolescentului, sus?ine psihopedagogul belgian Bruno Humbeeck. Suferin?a din dragoste nu e o boal? ?i nici un motiv de ru?ine. Din contr?, este un prilej pentru a ?nv??a s? iube?ti, s?-l respec?i pe cel?lalt ?i s?-?i redefine?ti identitatea. Misiunea esen?ial? a p?rin?ilor va fi aceea de a oferi un mediu sigur ?i empatic ?n care copilul s? poat? da un sens nefericirii sale, s?-?i poat? asuma ?i integra suferin?a ?n scenariul propriei cre?teri afective. L?muririle psihologice viz?nd ata?amentul, pasiunea fuzional?, a?tept?rile ?i necesitatea revizuirii propriei imagini asupra lumii pot fi extrem de folositoare ?i ?n gestionarea dramelor pasionale din cuplurile adulte.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

O stare de s?n?tate bun? este asociat? cu un sistem imunitar ce func?ioneaz? corespunz?tor. Dar aceast? func?ionare este independent? de via?a psihic?, organismul nostru se protejeaz? automat? Acest volum ofer? at?t o introducere bine documentat? ?n imunologie, c?t ?i o perspectiv? de ansamblu asupra rela?iilor dintre comportamentul uman, procesele neurologice ?i endocrine ?i func?ia imunitar? bazat? pe cercet?ri recente din domeniu. Sunt abordate diferite subiecte importante precum: modul ?n care stresul influen?eaz? func?ia imunitar?, modific?rile func?iei imunitare induse psihosocial, influen?a puternic? a depresiei asupra bolilor cardiovasculare ?i autoimune, rolul precum ?i efectele benefice ale ?n?elegerii ?i exprim?rii emo?iilor asupra func?ion?rii sistemului imunitar. De asemenea, un loc important ?n acest volum ?l ocup? prezentarea unor modele explicative ale rolului benefic al interven?iilor comportamentale ?i al diferitelor forme de psihoterapie asupra func?ion?rii sistemului imunitar. Cartea se adreseaz? medicilor, psihologilor ?i tuturor celor interesa?i de interac?iunea minte–corp.

Cum se face c? atât de mul?i dintre cei care ?in diete nu reu?esc s? sl?beasc?? Ba din contr?, tind chiar s? dep??easc? greutatea avut? ini?ial. Ce-i deosebe?te pe oamenii care totu?i reu?esc, de ceilal?i? Dar pe cei gra?i de cei slabi? În cartea sa bazat? pe cuno?tin?e din diverse domenii de specialitate ?i pe studii ?tiin?ifice, Sara Gilbert demonteaz? mituri, ar?tând c? succesul pe termen lung al unei diete nu ?ine de voin??, ci de factori personali precum a?tept?ri ?i încredere în sine, sau de circumstan?e sociale ?i familiale. Cititorului i se ofer? strategii de monitorizare a dietei, astfel încât s? fie preg?tit dintru început pentru dificult??ile inevitabile ap?rute atunci când se încearc? schimbarea unor vechi obiceiuri. Este înv??at cum s? recunoasc? emo?iile ?i situa?iile care stau la baza unui comportament alimentar nedorit sau chiar periculos pentru propria s?n?tate ?i s? utilizeze tehnici cognitive ?i comportamentale de gestionare a acestora. Cartea Sarei Gilbert nu propune diete miracol, fiind în schimb un instrument cât se poate de util pentru to?i cei care doresc s? ating? ?i s? p?streze o greutate ideal?.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

Psihologii, formatorii ?i educatorii au acum la ?ndem?n? 103 instrumente pentru diversele activit??i de grup – fie c? este vorba despre terapii de grup, despre ?ntruniri de formare profesional?, fie c? vorbim despre ateliere psihoeducative ?i ?edin?e de dezvoltare personal?. Av?nd 30 de ani de experien?? clinic?, autoarea a str?ns ?n acest volum cele mai eficiente tehnici ?i exerci?ii pentru ?mbun?t??irea abilit??ilor adaptative, asertive ?i de comunicare ale participan?ilor la experien?a de grup. Printre obiectivele urm?rite de cele 103 activit??i se num?r?: adaptarea la stres, autodescoperirea prin jocurile de rol, relaxarea prin medita?ie (mindfulness), ?mbun?t??irea stimei de sine, cre?terea personal?, con?tientizarea imaginii corporale, rezilien?a ?i flexi-bilitatea empatic?.

John Holt - Promotorul educa?iei la domiciliu - homeschooling ?Tot ce spun eu ?n cartea acesta poate afi rezumat ?n patru cuvinte: Ave?i ?ncredere ?n copii!“ – John Holt Copiii ?nva?? cel mai bine ?nainte de a merge la ?coal?, c?nd ??nv??atul este precum respiratul“, atrage aten?ia celebrul reformator educa?ional John Holt. Odat? intra?i ?n sistemul clasic de ?nv???m?nt, micii ?colari ajung repede s? fie umili?i, speria?i ?i descuraja?i. V?duvi?i de dorin?a fireasc? de a explora, ei se vor sim?i cople?i?i de cerin?e f?r? noim? ?i de test?ri care ignor? punctele lor forte. Vor c?uta strategii de a p?c?li profesorii sau se vor limita la a ?nv??a strict ?pentru examene“. Plec?nd de la observarea procesului natural ?i fascinant ?n care copiii mici ?nva?? pe cont propriu s? mearg?, s? vorbeasc? sau s? rezolve jocuri complicate, autorul ?ndeamn? p?rin?ii ?i educatorii s? creeze un mediu de ?nv??are bazat pe ?ncredere ?i deschidere, care s? ?ncurajeze nu doar achizi?ia unor fragmente din diverse teorii, dar ?i dezvoltarea ?ncrederii, r?bd?rii ?i autonomiei elevilor afla?i la v?rste fragede. Miza c?r?ii const? ?n transformarea ?colii (dar ?i a c?minului familial) ?ntr-un loc unde copiii s?-?i poat? ?mbun?t??i stilul natural de g?ndire ?i ?nv??are.

Care sunt r?d?cinile agresivit??ii umane? Cum putem explica resorturile r?zboaielor sau ale regimurilor opresive? Pornirile noastre violente ?in de animalitatea noastr? ori constituie, mai cur?nd, o determinant? cultural?? ?ncerc?nd s?-?i croiasc? o cale dincolo de instinctualismul lui Konrad Lorenz ?i al neodarwini?tilor ?i dincolo de behaviorismul lui Skinner (pentru care violen?a este o condi?ionare strict social?), Fromm distinge ?ntre dou? chipuri fundamental diferite ale agresivit??ii. Dac?, pe de o parte, se poate vorbi despre o agresivitate ?defensiv? “sau de supravie?uire, mo?tenit? pe linie biologic?, pe de cealalt? parte descoperim agresivitatea ?malign?", pura distructivitate, care incit? la violen?? din motive ce rezid? ?n caracterul uman. Consider?nd-o ca pe o deformare a personalit??ii, ?i nu ca pe un dat inevitabil al naturii umane, Fromm descrie patima distructivit??ii trec?nd prin visele pacien?ilor lui Freud, prin sadismul birocratic al lui Stalin ?i ?ncheind cu ?necrofilia “lui Hitler. Prezenta carte constituie cea mai ?nchegat? construc?ie teoretic? a lui Erich Fromm, combin?nd date din neurofiziologie, antropologie, preistorie, etologie ?i, mai ales, psihanaliz?. Este un volum de referin?? pentru ?tiin?ele sociale, dar ?i un r?spuns ?n cheie critic-umanist? la pesimismul lumii de azi.