万本电子书0元读

万本电子书0元读

The Lost World
The Lost World
Arthur Conan Doyle
¥8.82
The Lost World is a novel released in 1912 by Arthur Conan Doyle concerning an expedition to a plateau in South America where prehistoric animals (dinosaurs and other extinct creatures) still survive. The character of Professor Challenger was introduced in this book. Interestingly, for a seminal work of dinosaur-related fiction, the animals only occupy a small portion of the narrative. Much more time is devoted to a war between early human hominids and a vicious tribe of ape-like creatures.
Cum s? scapi de anxietate
Cum s? scapi de anxietate
Alice Boyes
¥51.50
De peste 160 de ani, impozanta Cavendon Hall este re?edin?a a dou? familii ale c?ror destine s-au ?ntrep?truns inexorabil: aristocra?ii Ingham ?i slujitorii lor loiali, membrii familiei Swann Charles Ingham, al ?aselea conte de Mowbray, locuie?te aici cu so?ia lui Felicity ?i cu cei ?ase copii. Lady Daphne, cea mai frumoas? dintre cele patru fiice ale contelui, se preg?te?te s?-?i fac? debutul ?n ?nalta societate, iar acest eveniment capteaz? aten?ia ?ntregii familii. ?ns? cineva ?i-a pus ?n g?nd s? distrug? totul ? ?i a ales cel mai crud mod cu putin??. Consecin?ele pot fi dezastruoase at?t pentru via?a ?i reputa?ia frumoasei tinere, c?t ?i pentru ?ntreaga familie ?i pentru numele de Ingham. Re?ntoarcerea lui Hugo Ingham Stanton, v?rul primar al contelui, alungat de la Cavendon Hall cu ?aisprezece ani ?n urm? de c?tre propria mam?, va fi pentru Lady Daphne nu numai o salvare providen?ial?, ci ?i g?sirea unei iubiri pentru o via??. Sub amenin?area Primului R?zboi Mondial, familiile Ingham ?i Swann vor fi supuse unor ?ncerc?ri pe care nu le-ar fi crezut niciodat? posibile – loialit??i vor fi puse sub semnul ?ntreb?rii, secrete vor fi dezv?luite ?i iubiri vor fi tr?date. ?n acele vremuri pline de incertitudini, un singur lucru este sigur: pentru cele dou? familii, via?a nu va mai fi niciodat? la fel. Roman a c?rui ac?iune se desf??oar? pe o perioad? de ?aisprezece ani, ?ntre 1913 ?i 1929, Cavendon Hall nu-i va dezam?gi pe cititorii Barbarei Taylor Bradford. ?Fani Downton Abbey, preg?ti?i-v?! Ac?iunea urm?torului bestseller al Barbarei Taylor Bradford se petrece ?n Anglia edwardian?, unde membrii familiei Swann i-au slujit cu credin?? pe aristocra?ii Ingham vreme de secole. Dar, odat? cu Primul R?zboi Mondial, totul se schimb?…” Library Journal ?Barbara Taylor Bradford scrie o saga clasic? despre loialit??i, secrete, pasiuni ?i intrigi. O carte pentru fanii Downton Abbey.” Mail Online ?n cele aproape patru decenii de carier?, Barbara Taylor Bradford a scris 35 de bestselleruri, v?ndute ?n 92 de milioane de exemplare, ?n 90 de ??ri ?i traduse ?n 40 de limbi. Zece dintre romanele sale au fost ecranizate, bucur?ndu-se, ca ?i c?r?ile, de un succes remarcabil.
The Sign of the Four
The Sign of the Four
Arthur Conan Doyle
¥8.82
First published in 1890, The Sign of Four is Sir Arthur Conan Doyle's second book starring legendary detective Sherlock Holmes. The story is complex, involving a secret between four ex-cons from India and a hidden treasure. More complex than the first Holmes novel, The Sign of Four also introduces the detective's drug habit and leaves breadcrumbs for the reader that lead toward the final resolution.
The Orange Fairy Book
The Orange Fairy Book
Andrew Lang
¥8.82
Andrew Lang's Fairy Books — also known as Andrew Lang's "Coloured" Fairy Books or Andrew Lang's Fairy Books of Many Colors — are a series of twelve collections of fairy tales, published between 1889 and 1910.
Imaginea Rom?niei prin turism, t?rguri ?i expozi?ii universale, ?n perioada inte
Imaginea Rom?niei prin turism, t?rguri ?i expozi?ii universale, ?n perioada inte
Claudiu Alexandru Vitanos
¥147.07
Anna Benz aminte?te de Karenina, combin?nd ?n plus senzualitatea periculoas? din 50 de umbre ale lui Grey ?i disperarea Doamnei Bovary.Anna Benz, o americanc? ?n v?rst? de aproape 40 de ani, locuie?te cu so?ul s?u elve?ian, Bruno – care este bancher – ?i cei trei copii mici ai lor ?ntr-un or??el lini?tit de l?ng? Zürich. De?i duce o via?? prosper? ?i a?ezat?, Anna simte c? e ?n pragul unui colaps mental. ?n deriv? ?i incapabil? s? comunice cu so?ul ei ?i s?-?i ?n?eleag? propriile g?nduri ?i sentimente, Anna ?ncearc? s?-?i reg?seasc? entuziasmul cu ajutorul unor experien?e noi: cursuri de german?, analiz? jungian? ?i o serie de aventuri sexuale ?n care intr? cu o non?alan?? ce o uime?te p?n? ?i pe ea.Dar situa?ia devine tot mai ap?s?toare ?i v?rtejul de minciuni ?i scap? de sub control.Pentru c? a trecut dincolo de limitele moralei, Anna va descoperi c? nu mai exist? ?ntoarcere.“Un roman de debut despre Anna, o casnic? plictisit? care, asemenea eroinei cu acela?i nume din romanul lui Tolstoi, se arunc? ?ntr-o aventur? psihologic? ?i sexual? a autocunoa?terii.“ - The Oprah MaMagazine“Senzual ?i profund, acest roman extraordinar de bine scris dezv?luie sufletul sf??iat al unei femei.“ - People“Cartea lui Essbaum e construit? impecabil, meticulos, iar alternan?a trecut-prezent e redat? cu mare virtuozitate.“ - Chicago Tribune“?n copil?rie visam s? ajung o romancier? faimoas?. Scriam pove?ti care erau minunate, a?a cum sunt inven?iile copil?riei, dar sunau ?ngrozitor. Mai t?rziu mi-am dat seama c? m? pricep la jocul poeziei, apoi versurile au devenit paragrafe…“ - Jill Alexanander Essbaum
Helen of Troy
Helen of Troy
Andrew Lang
¥8.82
In Greek mythology, Helen, better known as Helen of Sparta or Helen of Troy, was daughter of Zeus and Leda, wife of king Menelaus of Sparta and sister of Castor, Polydeuces and Clytemnestra. Her abduction by Paris brought about the Trojan War. Helen was described as having the face that launched a thousand ships. Helen or Helene is probably derived from the Greek word meaning "torch" or "corposant" or might be related to "selene" meaning "moon".
Despre servitute
Despre servitute
de La Boétie Étienne
¥16.27
Robert R. Provine p??e?te f?r? team? pe c?r?ri rareori b?tute de al?i oameni de ?tiin?? – ?n c?utarea sughi?urilor, tusei, c?scatului, str?nuturilor ?i a altor comportamente umane, aparent nedemne ?i de joas? spe??. De?i multe dintre activit??ile prezentate ?n Comportamente bizare sunt contagioase, ?n aceast? privin??, niciunul dintre ele nu ?ntrece c?scatul – p?n? ?i simpla citire a cuv?ntului ne poate face s?-i c?dem prad?. Chiar dac?, adesea, ?l privim ca pe un semn de somnolen?? sau plictiseal?, c?scatul ne ofer? indicii despre devoltarea socialit??ii ?i capacit??ii noastre de a empatiza cu ceilal?i. Implacabilul s?u mecanism de transmitere ne reaminte?te c?, uneori, suntem programa?i neurologic s? ne comport?m ca ni?te simple animale de turm? incon?tiente. ?Deschide?i cartea aceasta, care se bazeaz? pe cercet?ri serioase, dar care se cite?te ca un roman poli?ist, ?i descoperi?i lucruri pe care nici nu vi le-a?i fi imaginat vreodat? despre aceste comportamente.“ Frans de Waal, profesor la Universitatea Emory ?i autor al lucr?rii The Age of Empathy(2009)
Ortopedie ?i traumatologie pentru asisten?i medicali
Ortopedie ?i traumatologie pentru asisten?i medicali
Niculescu Marius, Moldoveanu Monica
¥57.14
Lucrarea inedit? a lui Nathan Belofsky se concentreaz? asupra ideilor ?i practicilor medicale acceptate de-a lungul veacurilor, pe scar? larg?, ale doctorilor reali, nu ale vracilor ?i aproape to?i doctorii men?iona?i erau figuri medicale importante ale acelor vremuri. Autorul prezint? c?teva dintre cele mai r?sp?ndite practici ?ocante sau ?ndoielnice din fiecare epoc?, ?ncep?nd cu Antichitatea ?i continu?nd cu Evul Mediu, Rena?terea, perioada modern? ?i secolul al XX-lea. Cartea se afl? sub semnul insolitului ?i readuce la via?a, ?ntr-o manier? narativ? ?i deseori umoristic?, momente mai pu?in cunoscute din istoria medicinei. ,,Cartea este o comoar? de fapte uluitoare.“Los Angeles Examiner
The Rustlers of Pecos County
The Rustlers of Pecos County
Zane Grey
¥8.98
Texas was a huge wide place full of frontiersmen, ranchers, farmers, cowpokes, shiftless no-accounts, shootists, rascals, and politicians -- all of them blended together into a single state. The Rangers -- lawmen, Texas Rangers -- were outnumbered a thousand to one, and in one county -- Pecos county -- the law was all but helpless. Until Ranger Vaughn Steel went to Pecos, looking for revenge. . . .
Genera?ia mea
Genera?ia mea
Nacu Augustin
¥24.44
...A ine jurnal, a nu fi singur sub canonad. A duce n crc trupul cu multe rni al unui camarad, toate sngernde... El mai tria n momentul cnd l-ai aburcat n spate, dar nu mai prea n simiri. naintezi prin viscolul de gloane i schije, dintre care unele adorm scurt n carnea lui dens. Cel puin aa crezi, cel puin aa ndjduieti – c loviturile nu s-au oprit n tine. Dar poi fi sigur Prin canonad nainte, sau cine mai tie ncotro, snge a curs i se mai prelinge nc din trupul prietenului, sau i dintr-al tu Greutatea lui te deznoad, i simi cldura... Mai triete oare ntrebarea nu are nevoie de rspuns, oricum n-ai s te debarasezi de strvul lui: te-a aprat i o s te mai apere de lovitura mortal. (El, camaradul, el, jurnalul.) i de vzut cine dintre noi mai supravieuiete, vom vedea la urm, i spui.“ – Ion Lazu
Hamburger cu m?m?liga
Hamburger cu m?m?liga
Secui Marcel
¥81.67
La attea pricini care-mi ntresc convingerea c avem de-a face cu un poet remarcabil, a aduga i pe acela, deloc secundar, c n ciuda unui anumit nomadism al strilor de spirit ale poetului, el gsete mijloace foarte variate de a pune n scen sentimentul su, ceea ce face ca poemele s capete individualitate.“ – Cornel Regman
Con?tientizarea. Cheia pentru a tr?i ?n armonie
Con?tientizarea. Cheia pentru a tr?i ?n armonie
Osho
¥49.62
Da-da, ?i noi, martorii fl?m?nzi de auto-construc?ie, ridicoli ?i glorio?i pasageri ai ?nceputului de mileniu precoce ?mb?tr?nit, precoce obosit de existen??!, fl?m?nzi – ?ntr-un mod dizgra?ios, strident, dep??it – de idealuri – oho!, ce cuv?nt cu miros de alt secol cultural! –, a?tept?m, vis?nd, Povestea, spus? cu o jum?tate de gur?, ?n ritmuri lente, neb?nuit de ?ncete, cu digresiuni multiple, savant-priceput inserate ?n corpul ei masiv ?i cumva greoi, aparent greoi, cu ac?iune – nu foarte mult?, totu?i! –, cu eroi care au aerul de – ?i, deci, sunt de fapt, ?ntr-o m?sur? mai mare – antieroi, cu personaje problematice, cu dialoguri lungi-lungi ?n perimetrul generos-calculat al c?rora personajele se livreaz?, gr?bite s? se consume, definitiv, se precipit?, se nelini?tesc, prinse de un etern neast?mp?r rapace, de pofta – ca s? nu zicem setea – de a spune totul-totul, ?ncol?i?i de spaima venirii bru?te a unei Apocalipse.
Poemul de diminea??
Poemul de diminea??
Lazu Ion
¥24.44
Sonete n-ai s? sco?i b?t?nd pe taste?i complet?nd trei strofe ?i jumateCu vorbe-plevi, cu furca adunatePe aria rom?nei limbi prea vaste;Nu-?i ies nici cu ?epu?a pus?-n coaste,Nici cu-nghiontiri ?n prip?, pe la spate,Cum nu aduni senten?e, pe-nserateDin tigva celor ce-au tr?it la Oaste...C? ies din taste doar voroave proasteS?-mproa?te broa?te din b?ltoace-opace,Cum in?i peltici ?i babe prost?nace?ngaim? t?lcuri, cum c? via?a iaste...Nu ies sonetele lovind ?n clape.Sub ele Inefabilul nu-ncape.
Destin, libertate ?i suflet. Care este semnifica?ia vie?ii?
Destin, libertate ?i suflet. Care este semnifica?ia vie?ii?
Osho
¥51.50
Discursul acesta ?ndr?gostit este structurat din termeni care apar?in filosofiei sau esteticii, fiind grefat pe structura de discurs a celui mai prestigios mit al poeziei: mitul lui Orfeu ?i Euridice. Acest mit reprezint? cadrul unei fenomenologii a c?ut?rii ?i cunoa?terii Fiin?ei, care arunc? o lumin? ?n ad?ncul fenomenologiei Operei. Autorul porne?te de la premiza c? sensul unei opere nu poate fi c?utat ?i cunoscut dec?t ?n orizontul Fiin?ei. Poezia liric? la care se restr?nge demersul teoretic ?i critic al lucr?rii poate vorbi nu numai despre prezen??, ci ?i despre absen?a Fiin?ei, altfel spus, at?t despre ce este, c?t ?i despre ce nu este Fiin?a. Orice fenomenologie devine, ?n cele din urm?, ontologie. Periplurile hermeneutice sunt f?cute prin opera unor poe?i ca, bun?oar?, Eminescu, Barbu, Arghezi, Nichita.
Sl?bim f?r? diete ?i suplimente alimentare
Sl?bim f?r? diete ?i suplimente alimentare
Masalov Aleksandr
¥48.97
Conservatorismul pragmatic, conservatorismul lui David Hume, Edmund Burke i, n secolul XX, al lui Michael Oakeshott, se deosebete profund de reacionarism i de ultraconservatorismul virulent. Un conservator pragmatic este un om care gndete fr mituri caluzitoare i fr adevruri absolute, ce confisc i paralizeaz inteligena; este un adversar, i nu un adept, al utopiilor inverse, care aspir la restaurarea trecutului. El este un adept al moderaiei i al gradualismului – nu pentru ca ar avea oroare de schimbrile profunde, ci pentru ca tie c nimic important, nrdcinat ntr-o form de via omeneasc, nu poate fi schimbat brusc. Se comite adesea o confuzie ntre conservatorismul pragmatic i radicalismul de dreapta. Dar este vorba de o eroare de neiertat, cci cele doua forme ale Dreptei se opun diametral: Ostilitatea fa de radicalism, ostilitatea nencetat, implacabil, este definiia esenial a conservatorismului (Robert Cecil, Marchiz de Salisbury). Au existat i n Romania figuri celebre apropiate conservatorismului pragmatic, spre exemplu P. P. Carp. ns, din pcate, tradiia autohton este dominat de radicalismul de dreapta, ilustrat (virulent) de Eminescu i (seren) de Maiorescu, iar ulterior de generaia rtcit: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Cioran i Noica.“ (Adrian-Paul Iliescu)
Scrum
Scrum
Nacu Augustin
¥48.97
Romanul Condamnat s? ucid? este o ?ncercare de a reda realit??ile ?epocii de aur“, dar ?i cele din perioada impunerii de c?tre ru?i a comunismului ?n Rom?nia. Personajul central, arhitectul Tudor Gur?u, s?tul de lipsa de perspectiv? a meseriei sale, ca proiectant de garduri de prefabricate, cote?e de porci ?i blocuri de garsoniere pentru nefamili?ti, realizeaz? c? locul s?u nu este ?ntr-un institut de proiect?ri f?r? perspective. Se ?ntreab? dac? nu a venit momentul s? fug? peste grani??, sper?nd c? ?n Apus ??i poate valorifica aptitudinile... Trebuie s? dispar? pentru a nu pl?ti cu via?a o crim? pe care n-a ?nf?ptuit-o. Fur? ma?ina celor veni?i la locuin?a lui s?-l aresteze ?i str?bate cu ea jum?tate de ?ar?, apoi cealalt? jum?tate cu bicicleta. Trece, ?n cele din urm?, Dun?rea ?n Iugoslavia.
Istoria ??rii Rom?ne?ti
Istoria ??rii Rom?ne?ti
Cantacuzino Constantin
¥16.35
Mare poet clasic, Co?buc ?i-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creang?, Caragiale, Slavici, prin con?inutul na?ional al operei sale, prin cultivarea ?i frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei ?i claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumuse?e echilibrat?, ?n general prin ?nnoirea limbii poetice. Co?buc este – unanim recunoscut – un mare clasic al versului rom?nesc. Poet al naturii ?i al omului de la ?ar?, al exuberan?ei juvenile, al iubirii, al revoltei ?i luptei, al b?rb??iei, Co?buc ?nscrie una din cele mai pre?ioase experien?e ale literelor rom?ne?ti, ?ntr-un moment de r?scruce, c?nd, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease ?n poezia noastr? o stare deprimant?, maladiv?, din care se p?rea c? nu exist? perspective de ie?ire spre un liman s?n?tos. ?n acest climat de mal de siecle, de Wetschmerz r?sare nea?teptat de viguros ?i nou George Co?buc, redres?nd poezia rom?neasc?, aduc?nd noi orizonturi, noi sensuri, noi valori artistice.
Antimemoriile lui Grobei
Antimemoriile lui Grobei
Pavel Laura
¥38.62
Aceasta nu este o arc? a salv?rii, a speran?ei, a regener?rii suflete?ti, nici locul ?n care personaje-kamikaze arunc? ?n jur ?n timpul sacrificiului lor, bun?tate, generozitate, bl?nde?e, ?n?elepciune, cump?tare. E o arc? simbolic?. Fictiv?, sau e chiar lumea noastr? condamnat? s? pluteasc? ?n deriv? pe un ocean sub care p?nde?te un tzunami apocaliptic? Da, ?ntr-adev?r, Breban nu neglijeaz? nici o specie, sunt toate conservate aici, e destul s? ?nl?turi dificila, fragila ?i totu?i rezistenta perdea ?esut? din mii de pagini de carte, ca s? descoperi o umanitate crud?, pe care mul?i dintre noi, dintre cititori sau autori avem tendin?a de a o evita, tendin?a de a o machia, de a-i face opera?ii estetice… Arca are capaciatatea de a re?nvia din cenu?a ?i de a ne propune o c?l?torie imaginar? spre o alt? dimensiune, ?ncerc?nd s?-i salveze deopotriv? pe credincio?i ?i pe atei, pe puternici ?i pe cei slabi, pe victime ?i pe c?l?i, pe mae?tri ?i pe discipoli, pe slugi ?i pe st?p?ni. Tu alegi de care parte vrei s? te afli, ?n afara arcei, pe arc? sau ?n structura ei intim? fragil? ?i totu?i rezistent?, capabil? s? te duc? spre cele mai insolite teritorii care ?nc? nu au fost inventate ?i pe care doar acul busolei lui Breban le indic? ?i le plaseaz? pe o hart? altfel inaccesibil?.
Bilin? ve Zaman
Bilin? ve Zaman
Yunus İlik
¥9.32
Her ?ey ?evresiyle etkile?imsel bütünlükte anlaml? olmaktad?r. Soral?m yine de; Bütünü par?alar?ndan fazlas? yapan nedenler nelerdir? Evrende neyin ifadesiyiz? Canl?l?k, bilin?, ruh, duygular art?k anla??labilir midir? Canl?l?k h?z farklar?ndan m? olu?maktad?r? H?zl? bile?enimiz olan elektri?in; canl?l???n ve bilincimizin olu?umunda nas?l bir etken olmaktad?r? Bizleri olu?turanlardan beden, duygular, bilin?, ruh diye tan?mlad?klar?m?z aras?nda ba?lant?lar nas?l kurulmaktad?r? Sorular?, günümüzde enerjiler aras? ba?lant?, etkile?im nas?l kurulmaktad?r? Sorusu gibi oldu?u, yani her?ey gibi onlar?nda enerji oldu?u anla??lm??t?r. Ruh olarak tan?mlad?k, zihin-beden aras?nda ba?lant?y? kurmaya, duygular? anlamaya ?al??t?k. Bilincin, alg?n?n tüm bunlarla nas?l bir ili?kisi olabilece?ini sorgulad?k. Genelde ?yle oluyor ya, bütünün ?nce par?alar?n? anlamaya, par?alara ay?r?p anlamaya ?al??man?n sorunlar?n?n izlerini sürüp bütünle olan etkile?imini g?rmeye y?neliyoruz. Zaman?n i?inde zaman ge?irmemize ra?men bilincimizle, canl?l???m?zla nas?l ba?lant?l? oldu?unu g?rmezden geldik. Günümüz dünyas?n?n ula?t??? bilgi, ya?amsal deneyimlerin kaydedilip aktar?lmas?, izledi?imiz filmlerden tutun da, deneyimlerimizin h?zl? etkile?imiyle zaman aral?klar?n? orduk. S?n?r sistemimize benzeyen internet a?lar? olu?turduk. ?nsanl?k olarak yapay zekalar geli?tirdik. Hücre ile beden benzeri; canl?yla tüm canl?l???n, ekosistemin, varl???n etkile?im ?rüntüsü oldu?unu, etkile?imsel ?rüntüde anlam? oldu?unu ??rendik. Belki de olu?turdu?umuz yeni anlamlar gelecekte olu?acaklar?n par?alar?d?r. De?i?im devam ediyor. G?rünen o ki, canl?lar bu evrenin en ileri evrensel enerji alanlar?d?r. Soral?m kendimize; Evrende canl?l?ktan daha anlaml? bir ?ey var m?d?r? Dünya bilinci ?a?lard?r. Biriktirdi?i bilgi ve deneyimlerini, olu?umun ba?lang?c?ndan itibaren nesiller boyu aktarm??, ekosistemiyle bir bütün olarak evrilmi?tir. Ula?t??? bilin? halini ?evresiyle etkile?imsel d?ngü i?inde hep yeniden ?ekillendirmi?tir. D?nü?ümsel etkile?imin hi?bir zaman?n?n ayn? olmay??? temel evrensel durumun etkisiyle de zamanda evrilmi? ve günümüz dünyas?n?n paradigmas?na ula?m??t?r. Evrimsel ?rüntüye paralel geli?en teknolojik entegrasyonla bilgi, zamanda ?ok yo?un etkile?ebilmi?tir. Dünya üzerinde artan s?n?r hücresi say?s? yani artan canl? say?s?n?n olumlu bir yan? ise, bilginin etkile?imini art?rm?? olmas?d?r. Platon’un idealar dünyas?nda var olan?n kendi ba??na var olamayaca??n?, var olan?n ?ncül bir mükemmeli olmal? dü?üncesiyle hareket etti?i g?rülüyor. Bu dü?ünceye bi ele?tiriyle ba?lay?p daha sonra ele?tiriyide ele?tirelim. Diyelim ki bu dü?ünceye evrimin, zaman?n itiraz? var. Buna b?yle devam edersek ba?lang?? i?inde, uzaylar i?inde ba?layan evrenler olsa bile bugünki mant?k yine en ba?a d?nmemizi s?ylüyor. Yani ilk nas?l olu?tu? Bu olu?um ?ncesi uzay diyeyim en mükemmel saf hali olan B?R nas?l olu?tu. 1’de ise hi?bir ?zellik olmamal? yani nas?l olurda idea’lar oradan kaynaklan?r. Demek ki varl?k olu?umu bi süre?, evrim olur gibi. Sondan ba?a d?nsekte bi süre?, ba?tan ba?lam?? olsakta bi süre?. Bu ifadeler B?R d?ngüsü i?inde do?ru olabilir. ?dealar nereden geldi ?ünki sonu? olarak idealar B?R de olmamal? ?ünkü B?R farkl?l?k bar?nd?rm?yor. Asl?nda her ?eyi B?R kapsar, o kaynak potansiyeller alan?d?r. Haliyle her ?eyle ayn? alandad?r. Bi nevi potansiyeller alan?yla varl?k ayn? ?eydir, benzerdir. O halde Platon’un idealar kuram?n?n kayna?? ve kendisi bu evrendedir, bu evrendir. Günümüz bilim dünyas?nda ?oklu evrenler dü?üncesi olduk?a yayg?nd?r. O halde evrenlerin oldu?u daha dev uzaysal kaynaklar, alanlar olmal?d?r. ??te B?R belkide bizimde i?inde evrildi?imiz vede k?smen farkl?la?t???m?z her ?eyin kayna??, alan?d?r. Evren büyük tabii ancak büyüklük hep yan?lt?c? olmaya devam etmi?tir. Belkide hiper bir uzay hatta uzaylar alan?nda olabiliriz. Belki ama e?er do?ru b? dü?ünce ?ekliyse bu ilk soruyu yinede de?i?tirmiyor. ?lk ba?lang?? diye bir ?ey var m??
O inim? de Broscu??. Volumul 3. Valsul stelar al vie?ii
O inim? de Broscu??. Volumul 3. Valsul stelar al vie?ii
Gheorghe Vîrtosu
¥65.32
Un fast spectacol despre feminitate, moarte ?i alte teme eterne, ne ofer? de ast? dat? redutabilul eseist, istoric ?i critic literar Irina Petra?, despre care Marin Mincu scria c? este ?cel mai “b?rbat“ critic al nostru“. ?Demersul constituie o modalitate de a-?i apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa m?ritoare, de a o ?ine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, al?turi, ?n imediata proximitate, pentru a te impulsiona s? fii c?t mai mult, c?t mai decis ?n spirit, pentru a te determina s? te investe?ti ?n toate cu ?ntreaga-?i fiin??, una dintre limitele c?reia e moartea-cea-cotidian?, pentru a te remodela, sim?ind atingerea botului mor?ii, pentru a recurge la travaliul dep??irii de sine prin crea?ie. A nu te obi?nui cu vecin?tatea mor?ii, obi?nuindu-te ?n acela?i timp, a realiza eficienta ei, adun?ndu-te, sporindu-?i eficien?a, a fi, ?n pofida con?tiin?ei tragice a finitudinii umane – iat? o piatr? de ?ncercare, iat? un examen major, la care au c?zut nu pu?ini. Cei ce-au rezistat constituie pentru Irina Petra? un fast obiect de studiu, care, fiind cercetat cu acribia unui colec?ionar, nelipsit de o redutabil? experien?? ?n domeniu, alc?tuiesc o galerie acoperit? cu oglinzi, ?n care, v?z?nd reflectat propriul univers, propriile spaime, frici, angoase, nelini?ti, autorul se supune, el ?nsu?i, din spirit de fair play, dar ?i dintr-un subtil, rafinat amestec de sado-masochism intelectual, unui examen: ?i va rezista co?ul pieptului? va ?ti sa r?spund?? dar s? reziste? Ei, mon?trii sacri… au rezistat, descriind modul ?n care se men?in pe muchia abisului, ?n care ?i-au v?zut propriul chip, contemplat de cineva…“ (Aura Christi)
Dic?ionar de literatur? rom?n?
Dic?ionar de literatur? rom?n?
Popescu Florentin
¥61.83
Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.