Los trabajos de Persiles y Sigismunda es la última obra de Miguel de Cervantes. Pertenece al subgénero de la novela bizantina. El propio autor la consideró su mejor obra; sin embargo la crítica da este título unánimemente a Don Quijote de la Mancha. En ella escribió la dedicatoria al Conde de Lemos el 19 de abril de 1616, cuatro días antes de morir, donde se despide de la vida citando estos versos: Puesto ya el pie en el estribo, con las ansias de la muerte, gran se?or, esta te escribo.

Mai ales inteligena speculativ i iueala fixrii prioritilor n cmpul de idei au facut din Rzvan Voncu un critic de ntmpinare imposibil de ignorat n peisajul literar romnesc.“ (Eugen Negrici)O panoram literar a ultimului deceniu. Istorie literar, evenimente editoriale. Cri de excepie i autori de excepie. Istoria ultimului deceniu de literatur romn semnat de Rzvan Voncu ofer un peisaj exact, descris n cunotin de cauz.

George Gissing est un auteur anglais estimé, dont les livres ont cependant été peu traduits et, souvent, relativement peu vendus, y compris dans sa contrée d'origine. Son ?uvre, comme sa biographie, est restée marginale, comme la plupart des écrivains, dont il a régulièrement décrit l'existence dans ses romans. Pourtant, il entretenait et dans une certaine mesure, en tant que sujet d'études, de recherche, entretient toujours des liens privilégiés avec la France, où il a passé les dernières années de sa vie. Revitrans fait revivre par la traduction en langue fran?aise des auteurs oubliés ou en marge, dont l'oeuvre ne trouve pas sa place dans l'édition classique. Cette brève nouvelle de Gissing, qu'on peut interpréter comme une forme de danse macabre, est sa première expérience, dont les suites dépendront des capacités du traducteur et des éventuelles réactions des lecteurs.

Sunt convins c aceast carte va intra n istoria literaturii, aa cum este ea, minunat. Nu cunosc n literatura romn un mai frumos omagiu adus mamei...“ (Ana Blandiana)Titlul unui roman care ar trebui s intre n manualele de literatur: Veneticii de Ion Lazu. Acest roman nseamn anexarea unui nou domeniu pentru literatura noastr, dar mai nseamn i un pas pentru proza romneasc de dup razboi, n-a spune doar pentru cea de dup ’89. El se detaeaz prin virtui stilistice cu totul remarcabile. Aceast oper literar condenseaz n ea att un proiect autobiografic, ct i o experien extraordinar n domeniul romanescului. Este un roman emblematic pentru secolul XX, cci figura refugiatului este ea nsi emblematic pentru acest secol… Cred c cele mai bune pagini din Veneticii pot concura cu pagini memorabile din Donul linitit, pentru c bntuie peste tot acel suflu de mare proz realist.“ (Radu Voinescu)

ncercarea de a ptrunde n magmele clocotirilor artistice este o ispitire mai veche a mea. Adncimile au n ele murmur de siren. Sigur a fost semea ncercarea mea i, probabil, neinspirat. Germinarea crii de fa mi pare acum un experiment al bucuriei. Doi preoi i doi slujitori ai literei, totodat doi duhovnici fiecare cu ucenicul su, au vrut s cltoreasc pentru o clip n inefabilul chenozelor, al deertrilor de sine. Nu tiu dac are armonie, mi este greu acum s precizez. Atunci prea c rezonm. Depun doar mrturie i gnd mulumitor c a fost o sear unic. (Preot Niculae Constantin)

Tales of Space and Time is a fantasy and science fiction collection of three short stories and two novellas written by the English author H. G. Wells between 1897 and 1898. It was first published by Doubleday & McClure Co. in 1899. All the stories had first been published in various monthly periodicals and this was the first volume to collect these stories. 1. "The Crystal Egg" (short story, The New Review, May 1897) 2. "The Star" (short story, The Graphic, December 1897) 3. "A Story of the Stone Age" (novella, The Idler, May–September 1897) comprising: "Ugh-Lomi and Uya" "The Cave Bear" "The First Horseman" "Uya the Lion" "The Fight in the Lion's Thicket" 4. "A Story of the Days to Come" (novella, The Pall Mall Magazine, June–October 1899) comprising: "The Cure for Love" "The Vacant Country"...

Kilogramele ?n plus: avantaje ?i dezavantaje Descoperi?i ?tiin?a din spatele paradoxului obezit??ii ?i modul ?n care pute?i ob?ine s?n?tatea maxim?, mai degrab? dec?t greutatea minim?! Nu trece nicio zi f?r? s? ne g?ndim la ?gr?sime”. Suntem asalta?i de mesaje care ne avertizeaz? c? tr?im ?ntr-o societate ?n care mai mult de dou? treimi dintre indivizi sunt supraponderali sau obezi. C?r?ile, revistele ?i articolele online ne ?nva?? cum s? sc?p?m de kilogramele ?n plus ca s? ne bucur?m de o s?n?tate mai bun?. Produsele alimentare sunt promovate prin sublinierea con?inutului caloric redus. Nu e de mirare c? cei mai mul?i dintre noi credeau c? longevitatea depinde de men?inerea unui indice de mas? corporal? normal. P?n? la apari?ia acestei lucr?ri revolu?ionare... Cu ajutorul bestsellerului ?Paradoxul obezit??ii” ve?i descoperi c? pute?i fi ?n acela?i timp gras, ?ntr-o form? bun? ?i foarte s?n?tos. Aceast? teorie este sus?inut? de rezultatele uimitoare ale cercet?rilor efectuate ?n ultimii 10 ani: persoanele supraponderale ?i chiar moderat obeze cu anumite boli cronice – boli de inim? sau cancer – tr?iesc adeseori mai mult ?i au o via?? mai bun? dec?t persoanele cu greutate normal? care se confrunt? cu acelea?i afec?iuni. Cardiologul Carl Lavie ne explic? de ce avem nevoie de gr?sime, cum contribuie la procesele vie?ii ?i care este modalitatea prin care ne ofer? combustibil suplimentar ?n lupta cu boala. Ne sunt dezv?luite ?i motivele pentru care unele persoane care par slabe ?i cu un fizic de invidiat pot suferi totu?i de afec?iuni metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 – a?a-numitul ?paradox al suple?ei”. Am ajuns at?t de preocupa?i de obezitate, folosind-o ca argument pentru a ?ncadra problemele de s?n?tate, ?nc?t trecem cu vederea alte cauze posibile ale bolii. Informa?iile inovatoare din aceast? carte le vor schimba viziunea despre gr?sime ?i ce ?nseamn? s? fii s?n?tos at?t celor care ?ncearc? s? nu se ?mboln?veasc?, c?t ?i bolnavilor care tr?iesc cu o afec?iune de durat?. Ea se adreseaz? ?n egal? m?sur? celor tineri ?i supli, ci ?i persoanelor mai ?n v?rst? care se lupt? cu acele ?nc?p???nate kilograme ?n plus. Este o carte pentru oamenii care se consider? ?n form?, dar ?i pentru cei care prefer? un stil de via?? mai sedentar.

This is the record of a trip which the author took with Buffalo Jones, known as the preserver of the American bison, across the Arizona desert and of a hunt in "that wonderful country of deep canons and giant pines."

Two scientists devise a compound that produces enormous plants, animals — and humans! The chilling results are disastrous.

A fantastic tale of the world's beauty and unity after the Great Change occurs.

Edi?ia de fa?? o reproduce ?ntocmai pe cea din 1966 care a v?zut lumina tiparului la Editura pentru literatura ?i este menit? s? repun? – laolalt? cu alte titluri editate de noi – ?n circula?ie numele ?i opera unui mare profesor de filosofie ?i a unui important om de cultur? din perioada interbelice. Edi?ia este structurat? pe c?teva capitole, cum ar fi bun?oar? ?Amintiri din copil?rie ?i tinere?e“, ?Amintiri culturale, didactice ?i politice“, cuprinz?nd, ?ntre altele, ?i coresponden?a cu Titu Maiorescu, conferin?e ?i cursuri ?inute la Viena, Paris, Geneva, Praga, Oslo ?i Bruxelles. ?Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor, b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu in?elesul m?ng?ietor al filosofiei, a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gra?iilor ?i ale z?voarelor trase? Vremurile noi, rascolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camera, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuoase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere.“ (Ionel Necula)

Un fast spectacol despre feminitate, moarte ?i alte teme eterne, ne ofer? de ast? dat? redutabilul eseist, istoric ?i critic literar Irina Petra?, despre care Marin Mincu scria c? este ?cel mai “b?rbat“ critic al nostru“. ?Demersul constituie o modalitate de a-?i apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa m?ritoare, de a o ?ine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, al?turi, ?n imediata proximitate, pentru a te impulsiona s? fii c?t mai mult, c?t mai decis ?n spirit, pentru a te determina s? te investe?ti ?n toate cu ?ntreaga-?i fiin??, una dintre limitele c?reia e moartea-cea-cotidian?, pentru a te remodela, sim?ind atingerea botului mor?ii, pentru a recurge la travaliul dep??irii de sine prin crea?ie. A nu te obi?nui cu vecin?tatea mor?ii, obi?nuindu-te ?n acela?i timp, a realiza eficienta ei, adun?ndu-te, sporindu-?i eficien?a, a fi, ?n pofida con?tiin?ei tragice a finitudinii umane – iat? o piatr? de ?ncercare, iat? un examen major, la care au c?zut nu pu?ini. Cei ce-au rezistat constituie pentru Irina Petra? un fast obiect de studiu, care, fiind cercetat cu acribia unui colec?ionar, nelipsit de o redutabil? experien?? ?n domeniu, alc?tuiesc o galerie acoperit? cu oglinzi, ?n care, v?z?nd reflectat propriul univers, propriile spaime, frici, angoase, nelini?ti, autorul se supune, el ?nsu?i, din spirit de fair play, dar ?i dintr-un subtil, rafinat amestec de sado-masochism intelectual, unui examen: ?i va rezista co?ul pieptului? va ?ti sa r?spund?? dar s? reziste? Ei, mon?trii sacri… au rezistat, descriind modul ?n care se men?in pe muchia abisului, ?n care ?i-au v?zut propriul chip, contemplat de cineva…“ (Aura Christi)

The Canterville Ghost is a popular 1887 novella by Oscar Wilde, widely adapted for the screen and stage. “The Canterville Ghost” is a parody featuring a dramatic spirit named Sir Simon and the United States minister (ambassador) to the Court of St. James's, Hiram B. Otis. Mr. Otis travels to England with his family and moves into a haunted country house. Lord Canterville, the previous owner of the house, warns Mr. Otis that the ghost of Sir Simon de Canterville has haunted it ever since he killed his wife, Eleonore, three centuries before. But Mr. Otis dismisses the ghost story as bunk and disregards Lord Canterville’s warnings. When the Otises learn that the house is indeed haunted, they succeed in victimizing the ghost and in disregarding age-old British traditions. What emerges is a satire of American materialism, a lampoon of traditional British values, and an amusing twist on the traditional gothic horror tale.

Oscar Wilde's story of a fashionable young man who sells his soul for eternal youth and beauty is one of his most popular works. Written in Wilde's characteristically dazzling manner, full of stinging epigrams and shrewd observations, the tale of Dorian Gray's moral disintegration caused something of a scandal when it first appeared in 1890. Wilde was attacked for his decadence and corrupting influence, and a few years later the book and the aesthetic/moral dilemma it presented became issues in the trials occasioned by Wilde's homosexual liaisons, trials that resulted in his imprisonment. Of the book's value as autobiography, Wilde noted in a letter, "Basil Hallward is what I think I am: Lord Henry what the world thinks me: Dorian what I would like to be--in other ages, perhaps."

Lidia Lazu semneaz? o poezie delicat-confesiv?, parcelat? pe momente distincte, cu o structur? de jurnal. De?i termenul structur? e oarecum inadecvat acestei materii de fr?gezimi ce se transcriu ca atare, f?r? grija unei osaturi, a unui tipar ce i-ar st?njeni fluiditatea, evanescent?. Fiin?a respir? neconstr?ns? de nimic, supus? doar clipei, ?nc?nta?iei tranzitoriului. A?tept?rile sale sunt naiv-fabuloase, ?n continuitatea unei copil?rii care nu s-a epuizat, care-?i tr?ie?te intens uimirile, dezvolt?ndu-le fin imaginativ... O atare autoscopie fantezista este rodul unei virtuozit??i a simplit??ii. Coeziunea textului se produce ?n jurul acestei neputin?e de a accepta ordinea pragmatic?, meschin?ria, ?n numele unei candori funciare. La polul opus criticismului luciferic, poeta se d?ruie lumii nu doar prin contempla?ie, ci ?i printr-un soi de automatism existen?ial, l?s?ndu-se ?n voia lui, sublim lipsit? de voin??. Ceea ce e o moral? a extazului. (Gheorghe Grigurcu)

Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

La limita extrem? este un roman de scandal nu numai literar, o capodoper? ?n care se lupt? cu prejudec??ile morale, sexuale, sociale. O carte scris? ?n bun? tradi?ie inaugurat? de D.H. Lawrence ?i Henri Miller. Mihail Ar??ba?ev, romancier, prozator rus, este contemporan cu Nabokov ?i al?i scriitori care se formeaz? ?i se lanseaz? ?la r?scrucea“ secolelor XIX ?i XX. Moare t?n?r. Sanin, capodopera d-sale ap?ruta ?n 1907, i-a adus autorului o celebritate scandaloas?. La ini?iativa Bisericii ortodoxe ruse, lui Ar??ba?ev i s-a intentat un proces, scriitorul fiind ?nvinuit de propagarea pornografiei. ?n consecin??, Sanin ?i alte scrieri ale lui Ar??ba?ev au fost interzise ?n patria autorului r?stimp de decenii.

ngeri, demoni, fantome, mister i pasiune. Harul, primul roman paranormal romance din literatura romn, urmrete transformarea lui Amy dintr-o adolescent timid i marginalizat ntr-una puternic i ndrznea. Aici este momentul cnd viaa ei ia o ntorstur neateptat i cnd convingerile i temerile din trecut pe care credea c le uitase ncep s se adevereasc. Tocmai cnd viaa ei prea c devenise normal, dintr-o simpl dorin totul se schimb. Misterele i secretele se adncesc i sunt la ordinea zilei.Harul, prima parte a trilogiei cu acelai nume, evoc viaa adolescentei Amy de dinainte de dramatica schimbare i pn la consecinele fatale pe care le poate avea contactul permanent cu Lumea de Dincolo. Rmne de vzut dac va reui Amy s triasc la grania subire dintre cele dou lumi...

The Code of Hammurabi (Codex Hammurabi) is a well-preserved ancient law code, created ca. 1790 BC (middle chronology) in ancient Babylon. It was enacted by the sixth Babylonian king, Hammurabi. One nearly complete example of the Code survives today, inscribed on a seven foot, four inch tall basalt stele in the Akkadian language in the cuneiform script. One of the first written codes of law in recorded history. These laws were written on a stone tablet standing over eight feet tall (2.4 meters) that was found in 1901.

Intrus n lumea umbrelor“ este un roman de sertar… care a fost scris ntre 1982-1986 i care a zcut ascuns n beci, ntr-o lad cu nisip pentru ptrunjei i morcovi de iarn, din 1986 pn n 1991. Apoi s-a mutat ntr-un sertar al biroului… pn astzi… Aciunea primului volum, CAPCANA“, se petrece n anii 1982 – 1983. Un scriitor aflat n slujba partidului comunist, un autor care semnase pactul cu diavolul“, pact n general negat, dar existent n realitate, care scria cri la comand“, dezerteaz. Un personaj deopotriv curajos i destul de la nct s fi semnat acest pact blestemat, vicios, drept i cinstit n acelai timp, afemeiat i pctos, ncpnat i realist, vntor i braconier, ducnd o via deanat, trit pe muchie de cuit, o via plin de femei i de infideliti conjugale, chefuri, prieteni la fel de vicioi, curajoi, nelinitii i realiti ca i el. Obosit de contiina care nu-l las sa adoarm, se refugiaz la ar, n nordul extrem al rii, ntre pduri i dealuri, pentru a scpa de oameni i de minciun. i descoper prieteni uitai i rude pe care n ultimii ani le ignorase. Dar, cutnd un adevr de care nc nu era contient, i descoper i dumanii. ntr-o goan parc nebun dup regsirea de sine, i rentlnete iubirile pierdute, femei care l-au iubit i pe care el le prsise cutnd mereu altceva, femei pe care le iubise i care l-au prsit, prieteni i dumani care nu l-au uitat, oameni trectori prin viaa sa. Cu incontiena omului brusc trezit la realitate, se las purtat de valul ntmplrii, aflnd adevruri mereu ntrezrite i bnuite, dar tinuite ntr-o lege a tcerii pe care n-o nelege nc. Tenace din fire i venic gata s rite totul pe o carte dintr-o nevoie aproape bolnvicioas de senzaii tari, ncepe s ntrebe, contient c fr ntrebri, nu exist nici rspunsuri. Iar ntrebrile lui trezesc brusc furia stpnilor si comuniti. Ameninrile acestora i ale securitii care, la ordin, i urmrea fiecare micare, trezete n el i curajul neamului din care se trage i care dormise n el n toi aceti ani. ncpnat i ncrncenat, ncepe s afle adevrul despre colectivizarea din nordul ndeprtat, att de apropiat sufletului su. Pas cu pas afl despre crimele, ororile, minciunile i teroarea ce se aflau n spatele mreelor realizri ale partidului cruia i slujea. Afl despre oameni pe care i cunoscuse i care erau altceva dect crezuse el ca sunt. Obosit de atta minciun, se decide sa spun, n sfrit, adevrul. Realizeaz ns c pe nevzute i negndite, czuse n CAPCANA… pentru ca ce altceva este pn la urma adevrul, dect capcana propriei tale contiine! Cnd te hotrti s spui adevrul, nu te poi ocoli pe tine nsui pentru a-l spune doar despre ceilali! Adevrul este doar unul singur, i te include i pe tine i faptele tale… alturi de ceilali i de faptele lor…

O poveste de dragoste derulat? ?n decorul Saharei.Dintotdeauna, ?ndr?gosti?ii prefer? un loc anume pentru ?nt?lnirile lor. Fie c? este teiul lui Eminescu, Ci?migiul sau – de ce nu? – o veche, aproape uitata epopee, acel loc ?nsufle?e?te ?i coloreaz? aura iubirii. La Eneida este o frumoas? poveste cu zei ?i umbre, o poveste de dragoste derulata ?n decorul Saharei. Cei doi ?ndr?gosti?i, un b?rbat t?n?r ?i o femeie bogat?… ?n amintiri, rescriu pagini din Eneida vergilian?, retr?iesc iubirea dintre Enea, eroul troian, ?i Didona, regina Cartaginei, ad?ug?ndu-i ?ns? dimensiunea tragic? a unor evenimente recente, am?ndoi fiind marca?i, obseda?i, urm?ri?i de umbrele ?i experien?ele ultimelor zile ale Golaniei din iunie 1990.