Despre guvernarea reprezentativ” este o carte plin de surprize i sugestii despre bunele practici ale guvernrii, care nu trebuie s lipseasc din bibliotecile celor preocupai de zona politicii. Volumul de fa a vzut prima dat lumina tiparului n 1861 i reunete principiile la care a lucrat filosoful britanic John Stuart Mill n cea mai mare parte a vieii sale. Aceast lucrare publicat la mijlocul secolului al XIX-lea i pstreaz prospeimea i relevana pn astzi, cnd suntem tot mai aproape de a ncheia a doua decad a secolului XXI. n primul rnd, pentru c imagineaz pn n cele mai mici detalii acel model politic pe care l numim democraia reprezentativ”. Winston Churchill spunea despre acesta c este prost, dar e cel mai bun dintre cele pe care le-a inventat omenirea”. John Stuart Mill i descrie organizarea, detaliaz rolul instituiilor, felul n care sunt alei sau numii demnitarii i explic atribuiile fiecruia. Pune n eviden atu-urile, dar i vulnerabilitile guvernrii reprezentative, comparnd-o cu alte sisteme politice din vremea sa. n final, ajunge la o concluzie foarte asemntoare cu cea a premierului britanic din secolul urmtor. Colecia IN NUCE reunete fragmente venic verzi” din cultura omenirii, mpletind discursuri din art, literatur, tiine sociale i religie. Dincolo de renumele autorilor i de valoarea titlurilor pentru fiecare domeniu n parte, acestea sunt pilde ale nelepciunii universale din toate vremurile. De acelasi autor: Utilitarismul

Geli?mi?li?in ??karsamalar?nda ilk akla gelen ?l?üt, meden? olarak ilerleme kaydetti?ini iddi? eden, d??avurumcu insanlar toplulu?unun bencil yap?la?mas?ndan ge?mektedir. Ara?t?rmalar sonucunda elde edilebilen, g?rsel, i?itsel, yaz?l?, ar?iv v.b tüm veriler do?rultusunda ayd?nlat?lm?? ger?ekler düny?si mevcuttur. Asalak olarak hayata tutunmaya ?al??an, ?z bireyci katmanlar?n en alt?na indirgenmi? insan say?lan varl?klar?n, niteliksel ?zelliklerle ?a?a tutunmas? imk?nsizdir. "En ?ok ben kazanay?m." s?yleminden yola ??karak, rahatl?k ve konforun adresinde bulu?an simbiyoz ya?ant?lar?n; ?a?d??? kalm??, kendi dü?üncesi h?ricindekileri yok sayan, ?ok katmanl? yüzeysel düny?s?nda gezinmenin verdi?i ferahl?k, bir?ok insan? cezbederek, ?ekilsiz ya?ant? portrelerini bilfiil olu?turmu?tur. Dü?ünceleri ve mevc?diyeti ?imento ile kaplanan nesillerin, zenginlik saltanat?na ayak ba?? olmas?ndan korkan erkin, katmerli yapt?r?mlar? bulunmaktad?r. D??s?z kalm?? medeniyetin, ??karsamalarla dolu ??karc? düny?s?nda, kendine en ufak bir yer edinimini ba?ar? sayan birey, ya?ant? düny?sinin ger?ek yüzeyine ula?t??? i?in mutlu olmal? m?d?r? G?rülen ve g?sterilen, verilen, yapt?r?lan tüm edimlerin ve edinimlerin, do?rultusunda, bireyin ??karc? sistem adamlar? ile yapt??? yolculu?a dikkat etmesi gerekir. Ritüel h?line gelmi?, paradoksal d?ngüde her d?im ba?lad??? yerden farkl? bir sona ula?mas? gereken yolculu?u yapan bireyin de, beklentisi bu olan macer?s?nda, üzüntü ve yenilgi verici sonucun, ayn? ?ekilde ikinci, ü?üncü defa ger?ekle?mesi ve ?o?u insan?n, bunun fark?ndal???nda olmay???n?n verdi?i bocalamayla ge?en ?mrünün c?resizli?inde ??rp?nmas? ve bo?ulmas? an meselesidir. Yapt?r?mlar yapt?r?mlar?, bilgisizlik ve c?hillik yeni olu?umlar? tetikleyecektir. ?nemli olan her insan?n asl?nda bir paradoks denkleminde, paradoks yolunda oldu?unu bilmesi ve ba?lad??? noktaya geldi?inde, nas?l bir düzenin i?erisinde ritüel yapt???n?n fark?nda olmas? gerekmektedir. Naz?re davran??lar?, sistem i?erisinde en az?ndan denemek, ayn? dü?üncede bulunan insanlar? bir araya getirmek ?artt?r. Ulusal bilincin her d?im uyan?k tutulmas?, paradokslarla sava??n en mükemmel ?rneklerinden birini olu?turacakt?r. ?nsan?n kat etti?i yol da, bu s?yede dünden kopu?un de?il, yar?n?n güvence alt?na al?nmas?n? tetikleyecektir. Yar?n? güvence alt?na al?nan bireyler de; kof, mesnetsiz, yalan ve riy?karl??a dayal? sistemleri ??kertme ve kendi hastal?kl? sistemlerini dayatmaya ?al??an ?o?unlu?un, katmerli ezici üstünlü?ü alt?nda direni? g?stermenin, mutlak gayreti i?erisinde olacakt?r. ?nsan?n yahut insanl???n bu eylemi ger?ekle?tirmeye ?al??mas?n?, en az?ndan denemesini diliyorum. N??M ONUR TEZMEN, 2013 MUSTAFA VE AY?E Mustafa’ya g?re; canl?lar?n, kompleks ya?am süreci i?erisinde, kabullenebilir davran?? grafi?ini topluma uydurmak ve o uyumu devam ettirme g?revi, bireysel sorumluluk gerektirmekteydi. Toplum i?erisindeki statüsünü belirleyen birtak?m rolleri üstlenen bireyin, davran?? biliminde girece?i rollerin karma?as?na kap?lmadan, gerekli ve ?l?ülü davran??, sosyal bilim do?rulu?u vey? bu do?rulu?a en yak?n olmay? gerektiren tüm birle?imler; bireyin ?zünü, karakterini ve bili?sel zek?sini olu?turmaktayd?. En az?ndan Mustafa'n?n dü?ünceleri ?????nda, akl?n? yordu?u; bilgi, kültür, gelenek ve g?renek birikimi ile a??klamas? buydu. Varolu?unun aksine, ayn? y?nde kürek ?ekmesine ba?l? olan ya?amsal uzamda, kendi do?ruluk pay?n? olu?turmas? ve bu pay?, ?evresindeki insanlara sunmas?, ona zevkli bir hus? veriyordu. Mustafa’ya g?re bilgelik, kazan?lan tecrübelerle birlikte, birikimlerin, paralel vey? ayn? düzlem i?erisinde hareket ettirebilmenin yoluydu. Bundan ??karacak ders de, birine bir do?ruyu empoze etmeden, ikn? k?biliyetini, ki?inin benzer birle?imlerinde ivme kazanan ara?lar gibi haz?rlamak ve var??a ondan ?nce vararak, kendi do?rusunun en yak?n bile?enine, kar??s?ndaki insan? ?ekebilmekti.

Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.

Adam Smith (1723-1790) este p?rintele g?ndirii economice moderne. ?n volumul de fa?? au fost culese c?teva dintre cele mai importante capitole din lucrarea care a marcat ?nceputurile disciplinare ale unui domeniu pentru care ast?zi se acord? Premiul Nobel, dar ?i paragraful care ofer? cititorului o explica?ie sintetic? a conceptului pentru care autorul va r?m?ne ?n istorie: m?na invizibil?. Chiar daca unele concepte-cheie ale teoriei g?nditorului sco?ian par dep??ite, ?n esen?a observa?iile ?i explica?iile sale privitoare la natura economic? a socialului r?m?n c?t se poate de subtile ?i conving?toare.

Jonathan Swift (1667-1745) este cunoscut publicului larg ca autor al C?l?toriilor lui Gulliver. A fost considerat de mul?i un mizantrop des?v?r?it, de?i a f?cut parte din clerul Bisericii Anglicane. Va r?m?ne ?ns? ?n istorie ca primul pamfletar de limba englez?. Povestea unui poloboc este cea mai consistent? lucrare de acest gen, de care ?nsu?i autorul s-a declarat ?ntotdeauna foarte satisf?cut. ?n aceast? ?poveste“ satiristul irlandez ne propune o ingenioas? alegorie, ?n egal? m?sur? un atac la adresa bisericilor occidentale care au pervertit p?n? la desfigurare credin?a mo?tenit? de la biserica primar? ?i la adresa modelor care au infestat at?t operele spiritului, c?t ?i discursul teologic.Pus? la index la vremea apari?iei ei de regina Ana a Angliei din cauza nest?p?nitelor ?arje la adresa papismului ?i a puritanismului britanic, considerat? un text ?reac?ionar“ ?n Rom?nia epocii lui Ceau?escu, aceast? carte nu este, cu siguran??, o lectur? confortabil?, dar r?m?ne una dintre cele mai spumoase ?i mai fine satire scrise vreodat?.

Aceasta este prima lucrare scris? ?n limba rom?n? care se concentreaz? asupra operei lui Thomas Kuhn, probabil cel mai influent filosof al ?tiin?ei din ultima jum?tate a secolului trecut. ?n particular, lucrarea analizeaz? ?n detaliu, ?ntr-o manier? original?, o idee foarte provocatoare a filosofului american, teza incomensurabilit??ii conceptuale, conform c?reia, ?n dezvoltarea cunoa?terii ?tiin?ifice, teoriile noi utilizeaz? un limbaj ireductibil la cel al teoriilor anterioare. Totodat?, lucrarea se apleac? ?ntr-o manier? sistematic? asupra conceptului de paradigm?, introdus de Kuhn, care avea s? fie utilizat ulterior pe scar? larg? ?n filosofie ?i ?tiin?ele sociale.

Volumul de fa?? cuprinde trei eseuri ale autorului francez despre ,,r?sul provocat ?n mod special de c?tre comic“. Acestea au la baz? ideile urm?toare: comicul este uman, r?sul are nevoie de o deta?are emo?ional? fa?? de obiectul/subiectul vizat, r?sul are o func?ie social?. Autorul exploreaz? diferite ipostaze ale comicului ?n art? sau ?n via?a de zi cu zi ?n func?ie de cauza care a produs efectul respectiv. Un om care se ?mpiedic? ?i cade poate st?rni r?sul trec?torilor. ?n aceast? situa?ie comicul survine ca urmare a rigidit??ii mecanice a personajului care a c?zut pentru nu a putut evita un obstacol. ?i o diformitate poate st?rni r?sul, ?nsa una care poate fi imitat? de o persoan? care nu are acea diformitate. Exist? ?i un comic al mi?c?rilor, de exemplu, gesturile unui orator. ?n cel de-al doilea capitol, autorul analizeaz? alt? dou? categorii: comicul de situa?ie ?i pe cel de limbaj. ?n fine, al treilea capitol este consacrat comicului de caracter. Anexa de la sf?r?itul lucr?rii curprinde o scurt? discu?ie despre defini?iile comicului, dar ?i despre metoda utilizat? de autor ?n cele trei capitole. Comicul ?ine de aceast? dimensiune a persoanei prin care se seam?n? cu un lucru, acest aspect al evenimentelor umane care imit? prin rigiditatea sa de un fel cu totul spe-cial, mecanismul pur ?i simplu, automatismul, de fapt mi?carea f?r? via??. El exprim?, a?adar, o imperfec?iune individual? sau colectiv? care necesit? o corec?ie imediat?. R?sul este ?ns??i aceast? corec?ie. R?sul este un anumit tip de gest social care subliniaz? ?i reprim? o distragere special? a oamenilor ?i evenimentelor.

Publicat? ini?ial, ?n trei articole, ?n 1861, o lucrare fundamental?, cu o influen?? de necontestat ?n domeniul ?tiin?elor sociale, Utilitarismul lui J.S.Mill cuprinde o serie de discu?ii despre principiile care stau la baza doctrinei filosofice a utilitarismului. Structura lucr?rii, cu cinci capitole clare ?i concise (Considera?ii generale, Ce este utilitarismul, Despre sanc?iunea fundamental? a principiului utilit??ii, De ce fel de demonstra?ie este susceptibil principiul utilit??ii, Despre leg?tura dintre dreptate ?i utilitate), este elegant? ?i faciliteaz? ?n?elegerea ideilor aprofundate de g?nditorul englez. ?ntr-un sens, Utilitarismul reprezint? o rafinare a ideilor lui Jeremy Bentham despre ceea ce ar trebui s? constituie m?sura binelui ?i a r?ului: exigen?a de a ob?ine cea mai mare fericire pentru un num?r c?t mai mare de oameni. ?ntr-un alt sens, mai larg ?i mai important, cartea de fa?? formuleaz? ?i analizeaz? ?n profunzime toate implica?iile, pentru moral?, ale principiului utilit??ii. John Stuart Mill aduce etica ?n vecin?tatea economiei (maximizarea fericirii, ierarhizarea pl?cerilor ?n func?ie de profit, decizia bazat? pe calcularea utilit??ii alternativelor etc.) ?i ?ncearc? s? rezolve toate dificult??ile rezultate din acest mod de a trata problema drept??ii. Mill ofer? r?spunsuri la c?teva ?ntreb?ri esen?iale precum: ,,?n ce const? fericirea?“, ,,Ce urm?rim, de fapt, atunci c?nd alegem o anumit? conduit??“, ,,Ce pl?ceri sunt preferabile?“, ,,Cum trebuie s? arate legile (?i sanc?iunile inerente) dac? morala se ?ntemeieaz? pe utilitate?“, ,,De ce este preferabil principiul utilit??ii, at?t din perspectiva binelui personal, c?t ?i din aceea a binelui public?“

La acest ?nceput de secol XXI, ?n ?ntreaga lume se intensific? studierea problemelor fundamentale, eterne, ca via?a ?i moartea, rostul vie?ii, originile ?i destina?iile noastre ultime, c?t ?i ?ntrebarea cu privire la existen?a de dup? moarte. Cartea examineaz? filosofia de via?? a budismului Nichiren ?n lumina ideilor de ultim? or? despre via?? ?i moarte, de?i cuprinderea exhaustiv? ?ntr?un singur volum a unei probleme at?t de vaste este imposibil?. Budismul Nichiren ofer? oamenilor mijloacele de a??i transforma destinele prin ?nf?ptuirea propriei revolu?ii umane individuale ?i dezv?luie calea spre pace ?i fericire.

Volumul cuprinde dou? traduceri clasicizate, semnate de Victor Scorade?, Dincolo de bine ?i de r?u, ?i de Janina Iano?i ?i Horia Stanca, Genealogia moralei. Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului german.

„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia

Das Werk, das aus einer Vorrede und drei ?Abhandlungen“ besteht, geh?rt zu den einflussreichsten Schriften Nietzsches. Er legte hier keine Aphorismen vor wie in den meisten anderen seiner Werke, sondern l?ngere, systematische Texte mit durchaus wissenschaftlichem Anspruch: Er stellt darin soziologische, historische und psychologische Thesen auf. Nietzsche wollte anders als klassische Moralphilosophen keine Moral herleiten oder begründen, sondern die geschichtliche Entwicklung und die psychischen Voraussetzungen bestimmter moralischer Wertvorstellungen nachvollziehen. Er fragt also nicht, wie die Menschen handeln sollten, sondern warum Menschen (Einzelne oder Gruppen) glauben, sie sollten auf bestimmte Weise handeln, oder andere dazu bringen wollen, so oder so zu handeln.

　　《论语》是儒家经典著作，古人云的时代已经过去，但古人对话中的内涵却一直对我们有着深刻的影响，如何将知识吸收并且为我所用，首先是要便于理解，《微说论语》通过现实生活的语境对论语加以解读，让传诵千年的儒家经典接了地气。

本书主要收集整理了数位名家对王阳明经典著作《传习录》的评语，遵照隆庆六年初刻版本上中下三卷的结构，对其语录和论学书信逐篇缀评。《传习录》包含了王阳明的主要哲学思想，是研究王阳明思想及心学发展的重要资料。整理名家会评资料，深入浅出地阐释阳明心学心即理、知行合一、致良知的核心理念，旨在让读者轻松领悟阳明心学的智慧精髓，修炼内心强大的自己，开启致良知的正循环，是各级领导干部提升自身修养的读物。

《论语的人生修身课》从文化的视角、用通俗的语言深入浅出地解读了《论语》对现代社会和现实人生的价值意义。根据孔子及其弟子的言行，结合不同历史时期的人和事，形象生动地阐述了如何用儒家的道德思想塑造自己的人格、规范自己的言行、磨砺自己的品质、坚定自己的志向、实现人生的价值。从社会角色的定位出发，诠释了如何孝亲、如何择邻、如何交友、如何尽职、如何处理上下级关系、如何与人为善，如何成就人际和谐、奋发有为的积极人生。

余敦康所*的《易学今昔》对易学史的发展脉络以及现代中国哲学家对易道的探索的梳理，凸显出作为中国古代群经之首的《周易》价值。而对《周易》的思想精髓与价值理想、《周易》与中国文化、政治文化、伦理思想的关系的探讨，以及易学对于现代人的生活智慧、易学的管理思想的精到讨论也使易学本身的日用性得以道破，充分体现出《周易》的现代价值有多重要。

在将近100年前，胡适的同窗问过他一个问题：“小山，你是学哲学的人。像我这样养老婆、喂小孩，就算做了一世的人吗？……”这是我们几乎所有人都曾经思考过的问题，人，为什么活着？怎么活着，才算是有意义的？ 《人生有何意义》是胡适精选文集，汇集了胡适先生浩如烟海的著作中富有闪光点、与人生有何意义主题相关的文章。

《我们所应走的路》是胡适的一本散文集。胡适先生是新文化运动的领袖人物，在批判旧的思想，开创新文化方面有很大的贡献，特别是倡导文学改良、整理国故、民主与人自由、科学与实验精神、新学术新思想等方面有很多创获，至今仍然值得我们学习与思考。本书对现在的我们有极大的教育意义。

中国漆艺术享誉世界，具有很强的民族特性，中国漆画、漆器均采用天然漆制成，工艺精美，有多项技艺被列为“中国非物质文化遗产”，是我国艺术宝库中的瑰宝。本书为中英对照画册，精选数十位中国及海外漆艺家代表作，展示了不同文化背景下漆语时代的视觉生态。画册从不同侧面呈现了这些杰作的全貌和细节，观赏性很强，作品经高清拍摄后结集成书。从“空间”角度呈现，展现了漆艺术中蕴含的物性与心性，颇具艺术价值。

本书收入康德关于美学的全部相关著述，含《判断力批判》、《关于美感和崇高感的考察》等著述和相关著作摘编，书中所收入的著作、文章均由译者增译了《科学院版编者导言》和科学院版编者注，并在必要的地方加了少量的译者注。

本书收入康德政治哲学全部相关著述，含《法权论的形而上学初始根据》、《回答这个问题：什么是启蒙》、《论永久和平》等文章和论著摘编，书中所收入的文章均由译者增译了《科学院版编者导言》和科学院版编者注，并在必要的地方加了少量的译者注。