购物车
个人中心
DonQuijotisme AntropoLexice
￥47.42
Tenta?ia magnific?rii excesive a valorilor autohtone compor?t? nu pu?ine primejdii. Pe cele, mai ales, de a suscita acuza?ii de ?protocronism“, de etnocentrism, de ?localit?“, de p??unism sau ?esprit de clocher“, de ignorare a tabloului mondial al evolu?iilor ?n domeniul vizat, acuza?ii care, e adev?rat, pot fi drepte sau ne?drepte: criteriul r?m?ne legat de o chestiune de relativizare ?i de dozaj, deci de proced?ri ?nzestrate prin excelen?? cu o foarte firav? voca?ie consensual?. Am mai evocat, cu alt prilej – vorbind despre romanele lui D. ?epeneag, pe care nu le socoteam inferioare celor ale nobelizatului Claude Simon – de riscul reedit?rii sindromului ?Notre grand Arghiropoulos“, ironizat (cu simpatie, totu?i!) de E. Lovinescu ?n Aquaforte. Tot c?ut?nd, ?ns?, s? evit?m acest risc, ajungem s? ne expunem altuia: cel de a subaprecia, ?n pofida evi?den?ei, un num?r, deloc mic, de valori certe ale literaturii noastre postbelice. Nicolae B?rna
Tévúton
￥58.29
Tot ce urmeaz? s? sus?in ?n acest eseu nu poate fi de?monstrat cu precizie. ?ntr?un fel, nu fac altceva dec?t s? m? sabotez singur: sunt critic ?i istoric literar, profesor de lite?ratur? la Facultatea de Litere. Am, cum se spune, o ?cari?er? ?tiin?ific?“. Or, tot ce v? voi povesti ?n cele ce urmeaz? se a?az? contra tradi?iei, care la noi porne?te de la Mihail Dragomirescu, a ??tiin?ei literaturii“. C?linescu ironiza de fi?ecare dat? preten?iile pozitiviste ale unor cercet?tori care au impresia c? pot extrage, eventual cu cianuri, ca pe un mine?reu aurifer, adev?rul din textul literar. Literatura nu se las? disecat? cu instrumente ?tiin?ifice. C? analiza, interpreta?rea, hermeneutica literar? folosesc metode riguroase, fac uz sau caz de erudi?ie, e o alt? poveste. Dar nici o interpretare nu va ajunge la Adev?r. Pentru c? ?adev?rul“ literaturii nu e unul singur, ci o sum? de multe adev?ruri. Fiecare dintre ele depinz?nd de cititor, de inteligen?a lui, de cultura lui ?i, nu ?n ultimul and, de sensibilitatea lui. Bogdan Cre?u
Oameni de nic?ieri
￥22.99
Atunci c?nd Iisus le spune ucenicilor, ?n Evanghelia dup? Matei, 5:14, enun??nd ?fericirile“ (?n Cuv?ntarea de pe munte) c? ?voi sunte?i lumina lumii. O cetate situat? pe un munte nu poate s? r?m?n? ascuns?“, accep?iunea e strict metaforic?, la fel cum se ?nt?mpl? ?i ?n foarte cunoscuta scen? a Schimb?rii la fa??, tot ?n Mat. 17:2, unde se spune c? ?El s-a schimbat la fa?? ?naintea lor; fa?a lui a str?lucit ca Soarele ?i hainele i s-au f?cut albe ca lumina“. ?n Evanghelia dup? Marcu, mai aspr? ?i – dup? cum ?tim – mai veche dec?t aceea a lui Matei, lumina are, de asemenea, o accep?iune metaforic?, fiind asociat? cunoa?terii ezoterice pe care, prin credin??, o vor dob?ndi cre?tinii, spre deosebire de celelalte neamuri, c?rora le este rezervat? doar o cunoa?tere exoteric?. ?tefan Borbély
Comparatism ?i germanistic?
￥65.32
Halucina?ii, semne ?i prevestiri, psihoze, scindare ?i panic?, abandon, decrepitudine, demen?? entropic?, suicid – iat? tot at?tea nume ale ?v?milor depresiunii”, ?n care sufletul nostru intrasecular se zbate, crucificat ?i, totu?i, cu speran?a m?ntuirii. Este tabloul crizei omului, profetizate de vizionari ai veacului al XIX-lea – Dostoevski, Kierkegaard, Nietzsche, Kafka – oferit acum ?n versiune milenarist? de naratori rom?ni precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, Florin ?lapac, Radu Aldulescu, Dumitru ?epeneag, Marius Tupan. (Geo Vasile)
Cartea junglei
￥33.03
Celebrul, iubitul ?i controversatul profesor de filozofie Ion Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat p?n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor – b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu ?n?elesul m?ng?ietor al filosofiei (De consolation philosophie), a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce-a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gratiilor ?i-a z?voarelor trase? Vremurile noi, r?scolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camer?, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere. […] Paginile memorialistice reproduse de noi ?n aceast? carte reprezint? doar o diviziune (cap. VIII) dintr-o lucrare mai elaborat? ?i necunoscut?. Nu ?tim unde se g?sesc restul paginilor, dar n?d?jduim c? de?in?torul lor s? g?seasc? o formula de punere ?n circula?ie public? a ?ntregului material pentru a putea reconstitui o perioad? important? din via?a sa ?i, implicit, din istoria acestei ??ri. Dup? c?te putem estima, perioada circumscris? de aceste amintiri sub?ntinde anii cei mai grei din istoria mai recent? a ??rii noastre.
Napoleon
￥116.01
Mitul felin ?n literatura universal? este o lucrare ?n care s-a ?ncercat sintetizarea ?ntr-o form? accesibil?, ?ns? f?r? a fi superficial?, a unei cantit??i impresionante de material, material g?sit at?t ?n publicistica rom?n? c?t ?i cea str?in?. Subiectul lucr?rii a fost o alegere subiectiv?, fiind aproapiat de sufletul autoarei. Fiecare capitol ?n parte trateaz? un aspect al temei dezv?luite ?n titlu, respect?nd ?n acela?i timp o linie cronologic?, acest lucru facilit?nd ?n mod semnificativ ?n?elegerea ?i asimilarea informa?iei. ?ns? ?ntreaga lucrare are ca punct comun permanenta oscilare ?ntre planul real ?i cel fantastic, fabulos, ?ntre documente oficiale (precum cronicile) ?i m?rturiile oferite de supersti?iile populare. ?n primul capitol observam ?ara de origine a pisicii, Egiptul, ?i modul ?n care aceasta era tratat? ca o zeitate cu atribu?ii contradictorii (uneori benefice, alteori sinistre). De?i exportul lor a fost interzis de catre egipteni din motive religioase, acest lucru nu a ?mpiedicat r?sp?ndirea lor ?n toate culturile lumii. Sunt analizate de asemenea ?i diversele legende legate de na?terea pisicii la diferite popoare. Al doilea capitol trateaz? ?n detaliu o tr?s?tur? principal? a mitului felin ?i anume aspectul s?u, parc? implicit, feminin. Feminitatea, tandre?ea, instinctele materne, capriciile, viclenia, elegan?a, independen?a sunt doar c?teva dintre calit??ile comune ale femeii ?i pisicii, calit??i ?nf??i?ate de nenum?ra?i scriitori ?i arti?ti din toate timpurile ?i culturile.Capitolul al treilea ne ?nf??i?eaz? eternele conflicte dintre pisici ?i c?ini (lupt?ndu-se pentru ?ncrederea ?i afec?iunea omului), dintre pisici ?i ?oareci (o ?lupt?“ milenar? ?ntre Bine ?i R?u, unde binele, reprezentat de pisic?, nu ??i poate p?stra mereu puritatea). Aceste ?lupte“ au avut ca rezultat obsesia multor popoare pentru pisici. Dar cu toate acestea, pisicile au fost ?i vor r?m?ne fiin?e independente, niciodat? accept?nd un ?st?p?n“. Nu sunt pu?ini scriitori care ?n operele lor au ?nf??i?at pisicile asemenea unor oameni, capabile de absolut orice: a scrie, a citi, a c?nta, a juca teatru ba chiar ?i a vorbi. Ele au ?i unele dintre calit??ile omului (compasiune, abilitatea de a iubi) dar ?i c?teva dintre defectele acestuia (egoism, violen??, indiferen??). De asemenea li se atribuie puteri supranaturale cum ar fi clarviziunea.
Ora?ul alb
￥69.57
Opera lui N. Steinhardt are ?capacitatea“ de a descuraja tentativele de sistematizare ?i analiz? critic?. Apar?in?nd unui intelectual evreu erudit, spirit febril, avid de limpezire ?i afirmare, aceasta se ramifica at?t ?n planul literaturii, c?t ?i ?n cel al teologiei, al ideologiilor politice sau al dreptului constitu?ional. ?n perioada interbelic?, cea a formarii intelectual-spirituale, N. Steinhardt publica, ?n doar ca?iva ani, o lucrare de drept constitu?ional, dou? studii despre iudaism, un volum de parodii ?i peste o suta de studii literare ?i articole de ideologie liberal-conservatoare. ?n perioada postbelic?, ?ncepand cu finalul anilor '60, el scrie memorialistic? ?i microromane, traduce, re?ncepe o activitate publicistic? sus?inut?, care va dura p?n? ?n 1989, ?i scrie predici ?i eseuri teologice erudite. Volumele de eseuri critice din anii '70 ?i '80 ale lui N. Steinhardt, singurele apari?ii editoriale din perioada comunist?, s-au bucurat de o receptare pozitiv?, ?ns? pozi?ia contestatara a scriitorului fa?? de regim a condus la marginalizarea sa. Abia odat? cu apari?ia postum? a Jurnalului fericirii (1991), a Cuvintelor de credin?? (1992) ?i a Primejdiei m?rturisirii (1993) au fost recunoscute de c?tre publicul larg valoarea intelectual? ?i morala a scriitorului N. Steinhardt ?i particularitatea locului ocupat de acesta ?n deceniile totalitare.Irina Ciobotaru (Suceava, 2 mai 1978), absolvent? a Facult??ii de Litere din cadrul Universit??ii ??tefan cel Mare“ din Suceava, doctor ?n filologie al aceleia?i universit??i, cu o tez? despre opera lui N. Steinhardt, coordonata de Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu. Colaboreaz? la reviste precum ?Contemporanul. Ideea European?“, ?Verso“, ?Tabor“, ?Dacia literar?“, ?Hyperion“, ?Transilvania“, ?Bucovina literar?“. Este profesor de limba ?i literatura rom?n?.
P?nd? ?i seduc?ie
￥108.27
Un roman al c?ut?rii de sine, al c?ut?rii eului, o spectaculoas? excavare ?n ad?ncurile fiin?ei, ne ofer? Irina Boca, revenind ?n aten?ia publicului rom?nesc cu un story fascinant, scris ?ntr-un stil alert, cu fraz? scurt?, ml?dioas?, casant?. O sondare ?n ad?ncurile ?eului profund“ (M. Proust), asupra experien?ei naratoarei l?s?ndu-?i amprenta, ?n chip cert, exilul, ?nstr?inarea, dorin?a vie, ascu?it?, de a se rea?eza ?n matca esen?elor. Aura Christi
Pata tata. ?ah
￥38.62
Demersul interpretativ al Constantinei Buleu pare stimulat (ca sa nu spunem: ??ndr?gostit“...) tocmai de caracterul la limita non-definibil, misterios, ireductibil mitopetic al ?puterii“ ?i al reprezent?rilor sale din secolul al XIX-lea. Fie c? ne prezint? metodologii de obedien?? structuralist?, neomarxist?, jungian?, lacanian?, func?ionalist-simbolic? sau fenomenologic?, autoarea e constant fascinat? de un fenomen care, la un cap?t al s?u, presupune ordine, alegere ra?ional?, logic? instrumental?, iar, la celalalt, revela?ie, intensitate, magnetism, charism?, ?ntr-un cuv?nt: magie. Cartea are darul de a ?nf??isa, mai degraba dec?t o ?paradigma“, o panoram? a spiritului secolului al XIX-lea, ?n rela?ie cu tema puterii. Deschiderea curajoas? c?tre un fenomen de o asemenea amploare aminte?te de aura eroic? a unor faimoase ?ntreprinderi intelectuale (Peter Gay, de pild?), deseori invocate, cu implicita admira?ie ?i pricepere, ?n lucrarea Constantinei Buleu. Curiozitatea intelectual? mereu vie, claritatea g?ndirii, larga deschidere bibliografic? ?i, nu ?n ultimul r?nd, expresivitatea foarte personal? a stilului plaseaz? acest demers ?n categoria lucr?rilor de referin??.
O inim? de Broscu??. Volumul IX. ?arpele de aur
￥43.98
Gina Sebastian este o foarte autentic prozatoare. Chiar rnile, dezamgirile, nemplinirile au lsat urme ce dau sensibilitii care se exprim n scrisul ei, nota lor particular, tonul lor, parfumul lor“.Nicolae BalotUn scriitor profesionist de prim mn… O construcie de carte extraordinar, nemaintlnita n carile altor scriitori“.Alex tefnescuEste o carte de meditaii, meditaii asupra unor teme i asupra unor personaliti. Rareori n lumea noastr, n sensul de lumea contemporan, mai poi gsi un spirit att de echilibrat i cu o asemenea scar de valori morale i culturale“.Ana Blandiana
Pia?a sfatului
￥23.14
Aceast? carte a fost, este ?i va fi o fabuloas? c?l?torie spre centrul fiin?ei mele, chiar ?i la mul?i ani dup? ce voi fi terminat-o. V? mai aminti?i problemele de aritmetic? din clasele primare? Un tren pleac? cu viteza H, Y, Z (?tiind c? viteza este variabil?) din punctul A ?i ajunge ?n punctul B dup? un num?r de ore. Ei bine, povestea care urmeaz? este acea problem? de aritmetic?. Dac? trenul sunt eu, ?nseamn? c? Dumnezeu este o problem? de aritmetic?. Grea. ?i de rezolvat. (Daniela Lungu)
Xerxes la Hellespont
￥23.14
E cu putin?? ca un studiu despre Constantin Noica – unul care se respect? ?i vrea s? fie respectat – s? fie scris de un literat? Noica are la noi statutul filosofului tare (faptul se explic? poate tocmai prin absen?a unei filosofii tari ?n spa?iul cultural rom?nesc) ?i, ?n plus, a cam dezavuat literatura, consider?nd-o cumva frivol?. Poate chiar pe scriitori. Prin urmare, s?nt toate datele ca acest fapt s? par? cel pu?in riscant. Dac? nu o insolen??. Doar c? Dorin Popescu, autorul c?r?ii, de?i absolvent de studii filologice, nu e numai ceea ce se nume?te ?ndeob?te prin literat; pe de alt? parte, din confruntarea cu exerci?iul exegetic nici Constantin Noica nu mai iese la fel de ?ncorsetat ?n tiparele prejudec??ilor. Altfel spus, nici Constantin Noica nu mai este Constantin Noica – a?a cum apare ?n tratatele despre filosofia rom?neasc?. (Mircea A. Diaconu)
Pasakos Hanso Christiano Anderseno
￥18.56
Nici avangardi?tii cei mai radicali n-au putut ignora total tradi?ia, de?i, la modul teoretic, au pretins c? au aruncat-o la co?ul de gunoi. Un Urmuz a valorificat absurdul care nu lipse?te din folclor, dar nici din Caragiale. ?Constructivi?tii” au sim?it tenta?ia s?-l asimileze pe Br?ncu?i la avangard? etc. Iat? ?ns? c? postmoderni?tii au ajuns la ??n?elepciunea” c? lumea contemporan? ?ncepe doar cu d?n?ii. Am auzit voci spun?nd c? Liviu Rebreanu este at?t de ??nvechit”, ?nc?t nu mai are ce c?uta ?n programele de ?nv???m?nt. Nu mai vorbim de Eminescu. Acesta n-ar fi dec?t un scriitor ?istoricizat”, interesant, cel mult, prin c?teva poeme cu tent? parodic-textualist?, cum sus?ine un eminent istoric literar, care consider? c? locul ?n ?canonul literar” rom?nesc trebuie cedat postmodernistului Mircea C?rt?rescu, cu detronarea ?poetului na?ional”, sintagm? complet ?dep??it?”. Captatio benevolentiae din conferin?a Aurei Crhisti ?ncepe cu o astfel de provocare: ?M-am ?ntrebat nu o dat?, pe ?ntinderea ultimilor ani, ce s-ar ?nt?mpla dac?, ?ntr-o bun? zi, ne-am pomeni fa?? ?n fa?? cu Mihai (sau Mihail, cum ?i spunea Nichita St?nescu) Eminescu, cu Lucian Blaga sau Nicolae Iorga, cu George C?linescu sau Liviu Rebreanu, cu Titu Maiorescu sau cu una dintre marile doamne ale literaturii rom?ne, Hortensia Papadat-Bengescu? S-ar sim?i acas?? Aici, printre noi, scriitorii rom?ni… Aceste ?ntreb?ri ar st?rni, f?r? ?ndoial?, ironiile sau comentariile sarcastice ale multor postmoderni?ti, textuali?ti, dou?mii?ti sau post-post-moderni?ti, care ?i-au ?ntocmit, ?ntr-o grab? suspect?, precipitat?, o ?nou? tabl? de valori acceptate?, fiindc? no?iunea de cultur? e... ?suspect? din punct de vedere politic!? Desigur, ace?ti mari scriitori nu s-ar mai sim?i acas?, ci abandona?i, cu patria lor cu tot, ?n numele alteia, obscur?, fudul?, ?n vulgaritatea ei, hibrid? din punct de vedere nu numai cultural, a?a cum o prevedea, alarmat, Mircea Eliade ?n celebra lui conferin?? din 1953, Destinul culturii rom?ne?ti. (Theodor Codreanu)
Ποιητικ? Αυτογνωσ?α
￥42.10
Το συγγραφικ? αυτ? ?ργο ε?ναι απ?σταγμα των ιδια?τερων συναισθηματικ?ν δεσμ?ν του συγγραφ?α με το εσ?τερο κομμ?τι τη? ψυχ?? του και τον αν?τερο φ?λακα ?γγελ? του, ?που ο ?διο? ο ?γγελο? μιλ? με σαφ?νεια και απαρ?μιλλη αγ?πη προ? αυτ?ν, μεταφ?ροντα? την ευλογ?α που συναντ? κανε?? στα κρυμμ?να καταπρ?σινα λιβ?δια του καρδιακο? πεδ?ου, ?που επ?ση? τα ροζ λουλο?δια επικρατο?ν. Ε?ναι πρ?γματι μια προσωπικ? μελ?τη γεμ?τη με πλο?σια συναισθ?ματα, ?που τι? ιερ?? στιγμ?? τη? σιωπ?? αναδ?ονται τα στοιχε?α του πυρ?να τη? ?παρξη? και αυτ? αντιμ?χονται την κ?λπικη προσωπικ?τητα, με νικηφ?ρα πορε?α την υπ?ρμαχο αγ?πη και τη συμπ?νια για κ?θε τι που υπ?ρχει σ?μερα. ?Μπορε? το σ?μερα να νικ?σει την εμμον? στο παρελθ?ν και το φευγι? στο μ?λλον?? ... Μα δεν υπ?ρχει τ?ποτε ?λλο παρ? μ?νο αυτ? η στιγμ? που διαβ?ζει? αυτ? την απλ? φρ?ση!!!... Υπ?ρχει? τ?ρα!!!...
Elon Musk: Moviendo el Mundo con Una Tecnología a la Vez
￥24.44
Deja de lado lo que estás leyendo en la web sobre Elon Musk. Hay una cantidad de información más significativa que no se limita a hablar solo sobre su genio y sus logros. Este libro expone la vida que tuvo antes de llegar a los Estados Unidos y mira al ni?o que se encuentra en su interior, quien se abrió camino por sí solo, y literalmente pasó por los fuegos del infierno antes de obtener las oportunidades que deseaba.No cayó en la riqueza y no trabajó dentro de la escalera corporativa, sino que Elon conformó cada parte de su vida que puedes ver hoy. Algunas de las historias que encontrarás en este libro te sorprenderán, asombrarán y cambiarán la forma en que consideras tus propios desafíos. De llegar a un nuevo país con pocos dólares y no conocer a nadie, trabajar en granjas y limpiar los animales, hasta trabajar en el fuego de un horno tóxico. Lee sobre el hombre que está a punto de hacer que este planeta sea un lugar más seguro para vivir.Elon Musk es una inspiración para una generación porque representa muchos de los valores que definen a los Millennials de hoy y a los de la Generación X. Desde PayPal hasta Tesla, la fuerza impulsora que construyó estos íconos de la imaginación fue el deseo de hacer del mundo un lugar mejor para todos: y nunca se trató sobre el dinero. Este libro te da una mirada y un análisis más profundo de un hombre que desafía el molde tradicional de lo que es ser industrial, emprendedor y triunfador.
Letras al crucificado
￥0.01
En cierta manera, este libro es una extensión natural del trabajo que hacemos en “Se?or Dios, dirígenos”; pues esta es una colección de textos escritos de manera personal, íntima, y honesta acerca de Jesús, el crucificado. Entre quienes escribimos estas letras, hay estudiantes, prestadores de servicio social, graduados, voluntarios, músicos, misioneros, y empleados que tienen la fortuna de poder experimentar la vida de maneras muy distintas los unos de los otros.Algunos pertenecen al área de las ciencias exactas, otros a las ciencias sociales, y hasta de las ciencias de la salud. Además, somos de escuelas públicas, de escuelas privadas, y hasta de escuela en casa; y todavía más, vivimos en diferentes ciudades de México. En esta peque?a obra, podrás encontrar una increíble variedad de perspectivas y experiencias de vida que están siendo transformadas por una misma persona: Jesús, el crucificado. Además, este libro está compuesto por una colección interesante de tipos de textos... poemas, reflexiones, oraciones, canciones, y otros más. Con mucha emoción, cada uno de nosotros y nosotras quisiéramos invitarte, no sólo a encontrarte con el Maestro en las hojas de esta antología, sino a escribir tú mismo… a escribirle letras al crucificado. Soli Deo Gloria.
Félélet
￥32.62
40 éves lettem. Bibliai értelemben – ha egy emberéletet 80 esztend?ben mérünk – eljutottam az élet felére. Ezért a cím: Félélet. 6 k?tet, kisregények sorozata után elgondolkodtam, miért is írok, hogyan jutottam el addig a pontig, amikor tollat vettem a kezembe. Végül ráj?ttem, és magam is meglep?dtem, hogy az els? nyomtatásban megjelent írásom 1996-ból való, ha innen indulok, akkor az életem felében írtam. Mindenfélét: verset, cikket, naplót, t?rténeteket. Ezekb?l állt ?ssze ez, az életem els? felét ?sszegz? k?tet. Nem változtattam a rég leírt szavakon, gondolatokon, akkor és ott jók voltak, ma is megfelelnek. Sokan kísértek az úton. K?sz?net jár mindazoknak, akiket illet, hogy eddig eljutottam. Indulok tovább. 2017. október 13. Csüll?g Ferenc
Epistolar avangardist
￥32.62
Augustin Fr??il? (1953-2010), scriitor ?i cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita St?nescu ?i membru al Cenaclului de Luni. A publicat ?n cele mai importante reviste culturale, iar ?ntre 1991 ?i 2010 a fost redactor-?ef al Editurii ALLFA, departamentul de literatur? al Grupului Editorial ALL. C?r?i publicate: Gramatica mor?ii, poezie, 1995 (premiul USR), El-Roi, poezie, 1996, Plaja nudi?tilor, poezie, 1998. Dintre c?r?ile traduse de Augustin Fr??il? din englez?: Legende franceze, Pove?ti japoneze, 1001 de nop?i, Moby Dick, 100 de minuni ale lumii, 100 de ora?e ale lumii, 100 de muzee ale lumii, Islamul ?i Vestul. A tradus poezie din limbile francez?, italian? ?i spaniol?. C?r?ile sale au fost traduse ?n german?, croat?, greac?, spaniol?, englez?. Ca muzician, a ?nregistrat ?i editat discul O recitare, 1982, muzic? original? pe versurile lui Nichita St?nescu, ?i dou? CD-uri ?n 2005: Mai sunt pentru c? el mai este ?i A?a am tr?it. Al treilea CD, Balad? pentru Transilvania, c?ntece originale pe versurile lui A. Fr??il?, a ap?rut ?n 2007. Voce muzical? ?i poetic? unic? ?n literatura rom?n? contemporan?, el declara ?ntr-un tulbur?tor, ultim interviu publicat ?n revista Luceaf?rul: ?N-am f?cut niciodat? nici cel mai mic efort de a cultiva vreo rela?ie, m-am l?sat doar ?n voia valului – asum?ndu-mi riscurile de rigoare, – am l?sat destinul s? lucreze pentru mine, s?-mi arate dac? trebuia s? fiu acolo ori nu. Asta m-a costat, ?ns?: imagine, notorietate, carier?, via?? de familie, via?? social?... n-a fost zi s? nu pl?tesc pre?ul dezordinii, aventurii mele existen?iale.“
Schi?e ?i nuvele aproape… futuriste
￥32.62
Lumin?, ?ncet este o antologie care reune?te cele mai valoroase poeme scrise de Marian Dr?ghici – un poet atipic, greu de integrat ?ntr-o anume genera?ie, de?i, structural, pare s? r?m?n? afiliat unei ontologii postmoderniste. Marian Dr?ghici scrie o poezie cerebral?, fragmentar?, ironic? ?i autoironic?, din care nu lipsesc ?ns? m?rcile unui vizionarism ?bine temperat“. De?i poezia din Lumin?, ?ncet e mai degrab? geometric?, ?n care, totu?i, abund? artele poetice, se poate remarca aici – cum sus?ine ?i criticul literar Dan Cristea – ??mbinarea dintre religia poeziei ?i poezia religiei“.
Acum, c?nd am ucis totul
￥24.44
Selec?ie de Teodor Dun? ?O parte a criticii a socotit c? Mazilescu este un ?poet de limbaj?, elaborat, rafinat, atras de artificiu, nu cu scopul exacerb?rii retorice a limbajului, ci, din contr?, pentru configurarea unui minimalism poetic, prin distorsiuni sintactice, blancuri, omisiuni, ?ntreruperi etc. ce au rolul de a revela o insolitare suplimentar? a limbajului poetic. Eugen Negrici caracteriza lirica lui Mazilescu prin formula fericit?: ?o stilistic? a eschivei?. Virgil Mazilescu trebuie privit, ?ns?, nu doar ca un poet al limbajului, oric?t de ?ncifrat, ci ?i ca un poet al fiin?ei, cu un discurs liric ce are o miz? clar ontologic?, dispus? chiar ?ntr-un registru neoexpresionist, un discurs ce ?ncorporeaz? ?n sine ‘?marile teme? ale modernit??ii: moartea, nebunia, suferin?a, Poezia cu ?majuscul?? ?i care percepe ?mistica poeziei ca instrument de m?ntuire, gravitatea rostirii? (Mircea C?rt?rescu)’.“ – Iulian Boldea
Scriitorul de vagoane ?i alte povestiri aproape adev?rate
￥24.44
Camil L. A. Camil este un alt nume. Persoana din spatele lui Camil L. A. Camil nu-?i asum? responsabilitatea celor scrise, de?i voi crede?i c? i-ar apar?ine de drept. ?Probabil”, g?nde?te acea persoan?, poeziile scrise de Camil L. A. Camil sunt retu?uri ?n trans?.” Eu nu sunt la?, dar nu mai ?tiu unde ?i c?nd am scris cele ce urmeaz?! S? fie uitarea singurul meu viciu?
