Mai mult dec?t psihoz? este un roman psihologic. Ac?iunea se desf??oar? pe mai multe planuri, plec?nd de la jurnalul eroinei principale, Ynonne Daphne, care, suferind de dou? boli psihice, ?ncearc? s? fac? fa?? neajunsurilor bolii. Fundalul c?r?ii este unul al spitalului, prezent?ndu-se realitatea dur? a bolii. ?n aceast? atmosfer? se desf??oar? ac?iunea real? care se suprapune cu lumile din mintea lui Yvonne. Faptul c? Yvonne cre?te prin spitale o determina s? vad? ?n medicii reali – p?rin?i, dezvolt?nd psihopatii ?i fantasme care o vor urm?ri ?i ?n timpul facult??ii. Traseul psihologic este bine g?ndit ?i analizat de autoare, pun?nd-o pe eroin?, succesiv, ?n mijlocul vie?ii reale c?reia trebuie s?-i fac? fa??. Yvonne este ?ns?, psihologic vorbind, un copil, iar reac?iile ei vor fi de fiecare dat? tulbur?toare, nea?teptate. Scenariul c?r?ii va fi ancorat prin diferite medii, prin spitale, prin universit??i, la conferin?e, printre scriitori, pentru c? Yvonne ajunge scriitoare. Planul real cu cel imaginar se ?mplete?te cu fine?e, aduc?ndu-se ?n planul ?nt?i o discu?ie imaginar? la care particip? principalii scriitori ai lumii, mas? la care va participa ?i Yvonne. Fragilitatea existen?ei umane o va determina pe Yvone s? comit? o tentativ? de suicid c?reia ?i supravie?uie?te. ?n final, cel care o va face s? ?n?eleag? c? ?n lume nimic nu conteaz? mai mult dec?t prietenia, prietenia adev?rat? dintre oameni, este medicul Hermann, pentru mintea lui Yvonne tata Hermann.

Gabriela Crean scrie poezie cu gnoz dedesubt. Faptul a fost remarcat nc de la prima sa carte, iar modul acesta de a construi a rmas nu constant, ci neschimbat, chiar dac unele accente s-au mai mutat. Gnoza, tradus apocrif, nu e ns dect schela unei viziuni de intensitate paroxistic. Important cu adevrat e suflul imaginativ, dezlnuirea spasmatic a imaginaiei i ritmul frenetic n care sublimele se topesc n grotesc sau imnoidele se revrs n apostrofe. Gabriela Crean vede lumea oximoronic, n coincidene stupefiante i radicale, n care gramatica sacrelor nu se mai poate distinge de cea a infernalelor. Modului ei de a traduce juisarea vizionar n sarcasme i febra celest n repulsii violente i s-ar potrivi conceptul de profanare al lui Giorgio Agamben. Asta dac poezia n-ar face altceva dect filosofia; dar cum face, Gabriela Crean scrie cu o exasperare exuberant i cu o arden vitriolat despre cel mai inconfortabil mod de a fi n lume: sub un imperativ atroce.“ – Al. Cistelecan

Florin Logreteanu propune noul su roman intitulat Casa cu iedera. Aciunea lui se desfoar pe fundalul evenimentelor care au premers conflictului balcanic dintre srbi i albanezi din ultimul deceniu al mileniului trecut. L-am citit n manuscris i sunt n msur s spun c e vorba de un excelent romn al psihozei colective, care lumineaz subsolurile contiinei umane.“ – Eugen Negrici

Ore de diminea?? ?ntr-o nou? edi?ie. F?r? ?ndoial? un eveniment. Este cartea care arunc? ?n aer bariera dintre pacostea proletcultist? ?i dreptul elementar de a g?ndi ?i a scrie liber. Cu discre?ie dar f?r? mil? prietenul meu Platon reu?e?te s? p?trund? natura uman? ?i s? simt? r?ul acolo unde nimeni n-ar fi crezut c? se poate ascunde. Ore de diminea?? este o carte despre timpul care i-a fost lui dat. Cartea asta vine din trecut dar apar?ine ?n aceea?i m?sur? prezentului ?i, poate, timpurilor care vor veni. O carte pentru cei ce nu scot din context prezentul pe care nu ei l-au ales. ?n aceia?i m?sur?, un text pentru cei (pu?ini?!) ?n stare s? priceap? c? a trimite ca pe o cer?etoare hoa?? istoria la tribunal este, dac? nu demagogie, atunci o prostie incurabil?. Citi?i Ore de diminea??. Scris? ?i tiparit? ?n anii '70. Este cartea unui autor de seam?. G. B?l?i???

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marii Poezii. (Nicolae Balot?) Aura Christi a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ?ndr?zne?e, abord?nd, ?n c?teva volume, printr-o splendid? frond?, clasicul sonet poetic ?i dovedind o excelent? st?p?nire a limbii, a mijloacelor specifice, ?ntr-o liric? a medita?iei grave, ad?nci, exprimat? ?n metafore, ?n care modernitatea ?i sensibilitatea secolului se confund?, cu vigoare clar?, de o marcat? originalitate, tumultuos ?i muzical aproape, ?ntr-o subtil? rezonan?? eufonic?, cu trimiteri, accente ?i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de ?nalt nivel, de la Rimbaud ?i Baudelaire, la Rilke ?i Blaga. ?i, ?nc? odat?, la ?vetaieva ?i Nichita St?nescu. (Nicolae Breban) M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au ?prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??… (Leon Volovici) Ignor?nd retorica unei poezii postmoderniste intolerante, metonimice – baliz?ndu-se ?n criteriul retoricului, un trop ajunge, iat?, s? impun? un model poetic – Aura Christi continu? s? ofere un osp?? metaforic. Psalmul coexist? cu viziunea aspr?, expresionist?. Universul ?i limbajul au torsiuni tragice, ?n nara?iuni poematice deopotriv? fruste ?i fabuloase, cvasimitice. Moartea e o prezen?? familiar?, ca privirea ?i olfac?ia ?ns??i. Mitul e prezent ca joc automodelator. Calea spre mit ajunge o traversare a suferin?ei. (Marian Victor Buciu) A scrie c?derea apocaliptic? nu e u?or. E un merit al Aurei Christi faptul de a g?si singura solu?ie la aceast? c?dere fatal?, dat? din pornire: cel care o scrie o ?i ?opre?te“, ?incit?nd rigoarea/ celui din urm? frig“. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit? cu greu, con?tient? de destr?marea mitului, poate s? impun? din nou mitul: instituirea ?mai viului“ este cu putin?? doar datorit? mor?ii. ?nvierea nu e posibil? dec?t datorit? ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag?, astfel, paradoxal, prin r?sturnarea negativit??ii generale a sensului. (...) Descoperirea f?cut? de poet? este c? realul ?nsu?i are origine poetic? (nu real?!), prin c?derea ?n ?emisfera cealalt?“, de parc? Dante ?nsu?i ar fi acum reeditat ?n alt? semantic?: ?Ah, calul e fiu al pega?ilor dintotdeauna“. Fiin?ele existente ??i au ob?r?ia ?n himere, iar realitatea ia fiin?? din metafor?. (...) Alt? ?descoperire“ poetic?: ?ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat?, deci, cum se poate recupera mitul ?ntr-o epoc? ?n care toat? lumea postmodern? a visat la demitizare ?i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare. (?tefania Mincu)

Imaginea Romaniei prin turism, targuri si expozitii universale, in perioada interbelica, este titlul unei noi carti extrem de interesante, adresata atat specialistilor cat si publicului larg. Lucrarea elaborata de dr. Claudiu-Alexandru Vitanos reprezinta bilantul unor eforturi sistematice ale autorului de cercetare a modului in care a fost elaborata politica nationala privind dezvoltarea turismului si, totodata, politica de promovare a Romaniei prin intermediul targurilor si expozitiilor universale de-a lungul deceniilor interbelice.

Din Antichitate, c?nd visele erau considerate mesaje transmise de zei, profe?ii sau solu?ii oferite problemelor muritorilor, ?i p?n? ?n ziua de azi, visele au continuat s? fascineze mintea uman?. Oamenii ?i le povestesc unii altora ?i le ofer? ?interpret?ri“ populare, transmise din b?tr?ni. ?ns? odat? cu apari?ia psihanalizei la finele secolului al XIX-lea, visele au ?nceput s? suscite interesul mediului academic. ?Calea regal? spre incon?tient“, a?a cum a numit Freud visul, ne poart? spre profunzimile min?ii noastre, dezv?luindu-ne comori neb?nuite. Dic?ionarul interpret?rii viselor, singurul dic?ionar psihanalitic de vise disponibil pe pia?? ?n acest moment, cuprinde peste o mie de vise, apar?in?nd fie oamenilor simpli, pacien?i ai autorului, fie unor personalit??i precum Napoleon, Henry Miller sau Dali. Alte materiale provin din literatur?, mituri, basme, picturi, ?tiut fiind c? produsele culturii umane pot fi interpretate asemenea viselor. Cartea de fa?? reprezint? o lucrare de referin?? at?t pentru speciali?ti, c?t ?i pentru to?i cei dornici s? cunoasc? mai bine psihicul uman. Interpretarea modern? a viselor ?ncearc? s? aduc? oamenii ?napoi, la simplitatea pe care o aveau str?mo?ii no?tri, ?nainte ca societatea s? fie cotropit? de tehnologie ?i suprapopulare. Visele sunt ele ?nsele un limbaj primitiv. Freud numea limbajul din vise ?proces primar“, iar limba pe care o ?nv???m la ?coal?, ?proces secundar“. Din nefericire, pe m?sur? ce oamenii moderni au devenit mai educa?i ?i mai cultiva?i, ei ?i-au pierdut leg?tura cu procesele primare. Multe dintre bolile omului modern pot fi puse pe seama acestui factor. -- Gerald Schoenewolf

O t?n?r? care ??i pune prietenul s-o ?ncuie ?ntr-o cu?c? ?n propria ei buc?t?rie; un b?rbat locuind singur pe o planet? ?ndep?rtat? dintr-o galaxie necunosct?; un scriitor ?nc?run?it, ?ntr-un pat cu gratii, devenit piesa principal? a arhivei propriei sale opere postume; ?i mai e ?i Lilly, care, ?dup? o zi lung? ?i grea la birou, a constatat c? i-au crescut aripi pe omopla?i: ni?te excrescen?e de piele roz murdar, cu un aspect vulnerabil, care-i d?deau m?nc?rimi ca acelea ale ?n?ep?turilor de ??n?ar“. Sunt doar c?teva dintre personajele stranii ale acestui volum de proz? scurt? al t?n?rului scriitor austriac Clemens J. Setz. La apari?ie, Dragostea ?n vremea Copilului din Mahlstadt a fost o revela?ie pentru critic? ?i public deopotriv?, prin fine?ea ?i rafinamentul limbajului, prin iscusin?a cu care scriitorul ??i pune personajele s? se descurce ?n situa?ii bizare sau de-a dreptul grote?ti, prin inser?iile nea?teptate de fantastic ?i comic ?ntr-un cotidian marcat de banalitatea ?i stresul obliga?iilor sociale.

De la autorul bestsellerului Zi dup? zi. Pentru Rhiannon fiecare zi este la fel. S-a resemnat cu via?a ei, convins? fiind c? ?l merit? pe Justin, iubitul ei distant ?i temperamental. P?n? ?ntr-o diminea?? c?nd totul se schimb?. Pentru prima dat?, Justin pare s? o vad? cu adev?rat, s? fie ?mpreun? cu ea – ?i petrec o zi perfect? – o zi pe care Justin nu ?i-o mai aminte?te ?n diminea?a urm?toare. Trist? ?i confuz?, Rhiannon pune totul la ?ndoial?. Pe nea?teptate, un str?in ?i spune c? acel Justin cu care a petrecut o zi perfect? ?i care a f?cut-o s? se simt? special?... nu e deloc Justin. ?nc? o zi, cartea-pereche a bestsellerului New York Times Zi dup? zi, spune povestea din perspectiva lui Rhiannon, care ?ncearc? s? descopere adev?rul despre dragoste ?i felul cum acest adev?r te poate schimba pentru totdeauna. ?O poveste ce ne face s? p?trundem ad?nc ?n min?ile personajelor. De?i Levithan consider? c? ?nc? o zi e geam?nul romanului s?u precedent, Zi dup? zi, noua sa carte are o identitate separat?, bine definit? ?i poate fi citit? independent.“ – Booklist ?Nu simt nicio ?ntrebare – doar r?spunsuri. Nu simt fric?, ci ?mplinire. ?l s?rut ?i balansul nostru perfect continu?, r?sufl?rile noastre se fac una. ?nchid ochii ?i simt ap?sarea familiar? a buzelor lui, gustul familiar al gurii lui. ?nsa acum ceva e altfel. Nu doar ne s?rut?m cu trupurile noastre ?ntregi, ci ?i cu ceva mai mare dec?t trupurile, cu ceea ce suntem ?i cu ceea ce vom fi.“

Friederich Nietzsche a fost un important filosof german, poet ?i critic al culturii. E celebru datorit? conceptului de ?voin?? de putere“, prin intermediul c?ruia a contestat etica tradi?ional?. N?scut ?n 1844 l?ng? Leipzig, Germania, a inspirat, prin intermediul teoriilor sale, oameni din toate domeniile, de la dansatori ?i poe?i la psihologi ?i revolu?ionari sociali?ti. ?n acest volum veti g?si fragmente din lucr?rile sale cele mai importante. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Continuarea bestsellerului Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit Lara Jean nu se a?tepta s? se ?ndr?gosteasc? de-adev?ratelea de Peter. ?Doar se pref?ceau c? sunt iubi?i, dar apoi lucrurile au devenit serioase. Acum ea nu mai ?tie ce s? cread?. C?nd un b?iat din trecut se ?ntoarce ?n via?a ei, Lara Jean ??i reg?se?te sentimentele pentru el. Oare o fat? poate s? fie ?ndr?gostit? de doi b?ie?i ?n acela?i timp? ?n aceast? continuare sensibil? ?i emo?ionant? a bestsellerului interna?ional Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit (Ed. Trei, 2015) vedem iubirea prin ochii frumoasei Lara Jean. Dragostea nu e niciodat? u?oar?, dar poate c? asta o face at?t de minunat? ?Felul de a fi al Larei Jean – cu capul ?n nori, timid?, capabil? de emo?ii puternice ?i complet naiv? c?nd vine vorba de b?ie?i – spore?te farmecul acestei pove?ti.“ – Publishers Weekly ?O emo?ionant? explorare a iubirii adolescentine.“ – Kirkus Reviews ?Oamenii vin ?i pleac? din via?a ta. Pentru o vreme, ei sunt ?ntregul t?u univers, sunt totul. ?i ?ntr-o zi ?nceteaz? s? mai fie a?a. N-ai de unde s? ?tii c?t timp ?i vei putea avea l?ng? tine.“

Un program revolu?ionar, bogat ?n nutrien?i, pentru o sc?dere ?n greutate rapid? ?i sus?inut?. Sl?bi?i peste 10 kilograme ?n doar 6 s?pt?m?ni.Din cuprins:cazuri de succes care v? vor inspira (?nso?ite de fotografii relevante);m?rturii ale celor care au sc?pat de foarte multe kilograme ?i s-au vindecat de boli care le-au pus via?a ?n pericol;cercet?ri ?tiin?ifice actuale;re?ete noi;idei de preparate ?i multe altele.?O adev?rat? inova?ie medical?… Nu am nicio ?ndoial? c? va func?iona ?i ?n cazul t?u.“ – Dr. Mehmet Oz??n sf?r?it, o carte despre diete care trateaz? riguros ?tiin?a alimenta?iei. Majoritatea c?r?ilor despre diete con?in pu?ine informa?ii de baz? ?n ceea ce prive?te fiziologia. M?n?nc? pentru a tr?i analizeaz? motivele pentru care ne ?ngr???m ?i ne sf?tuie?te cum s? sl?bim ?i s? ne p?str?m silueta toat? via?a, r?m?n?nd totodat? s?n?to?i. Toate afirma?iile sunt sus?inute de date ?tiin?ifice reale.“ – Dr. Thomas Davenport, Spitalul General din MassachusettsM?n?nc? pentru a tr?i ofer? un mod de a sl?bi rapid, foarte eficient ?i demonstrat ?tiin?ific. ?n esen??, planul revolu?ionar pentru ?ase s?pt?m?ni al doctorului Fuhrman este simplu: s?n?tate = nutrien?i / calorii.Dac? raportul dintre nutrien?ii ?i caloriile din alimente este ridicat, sl?bi?i. Cu c?t alimentele pe care le consuma?i au o densitate mai mare a nutrien?ilor, cu at?t pofta de gr?simi, dulciuri ?i alimente bogate ?n calorii este mai redus?. M?n?nc? pentru a tr?i v? va ajuta s? tr?i?i mai mult, s? reduce?i dependen?a de medicamente ?i s? v? ?mbun?t??i?i starea de s?n?tate ?ntr-o m?sur? incredibil de mare. V? va schimba modul ?n care v? alimenta?i.?Cu ajutorul c?r?ii de fa?? ve?i sl?bi mai mult dec?t a?i crezut vreodat? c? este posibil ?i ve?i reu?i s? v? p?stra?i noua greutate.“ – Dr. Joel Fuhrman

O carte pasionant i minuios documentat.“ – Le Figaro Littéraire Dac exist o dinastie care s ntrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg“, scrie Jean des Cars n debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumat a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor ncepe, n cheie minor, n secolul al XI-lea, ntr-o fortrea situat n cantonul elveian Aargau, prinde aripi n 1273, odat cu alegerea, cu totul neateptat, a contelui Rudolf de Habsburg ca mprat al Sfntului Imperiu German, i i ncheie epopeea monarhic la Schnbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cnd Carol al IV-lea semneaz actul de renunare la coroana imperial a Austriei. Vreme de apte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat i a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph i legendara sa soie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cteva dintre figurile emblematice ale acestei familii excepionale, care a marcat istoria. Nendoielnic, dispariia lor semnaleaz prbuirea unei lumi, dar numele lor rmne venic sinonim cu nflorirea artelor, grandoarea politic i identitatea european. Pentru alctuirea acestui volum incitant, n care faptul istoric documentat se ntlnete fericit cu excursul jurnalistic profesionist i bine calibrat, dar i cu o anecdotic ncnttoare, Jean des Cars, talentat raconteur i recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri i a cules mrturiile inedite ale mprtesei Zita i ale arhiducelui Otto de Habsburg. Istoria este plin de maiesti individuale, ns Habsburgii ntruchipeaz maiestatea dinastic. [...] A ajunge s nu mai constitui doar o familie, s nu mai reprezini doar o ar, ci un agregat de naiuni, a stpni jumtate din Europa i o mare parte din America, a purta o coroan mai grea chiar dect coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, n acelai timp, prin Prater, cu o umbrel sub bra, iat un spectacol pe care omenirea nul va mai vedea vreodat.“ – Paul Morand n 1919, prbuirea imperiilor i, apoi, o redivizare geografic arbitrar elimin de la conducere familii vechi i puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii i Habsburgii. Dup veacuri de prestigiu i influen, vechile case domnitoare sunt terse de pe hart, asasinate sau surghiunite. Dar, n timp ce familiile imperiale din Rusia i din Germania au fost nevoite, ulterior, s se mulumeasc, dup caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitri tardive, Habsburgii au luptat mpotriva anihilrii progresive la care erau supui, ripostnd chiar fa de ostracizarea care le era impus. Nu fr eforturi sau adversiti umilitoare, ei au reuit s triasc, s i refac imaginea, s existe din nou, s impun respect fa de numele lor nainte de anii ’40 i s redobndeasc un loc att n memoria vechii Europe, ct i n noua construcie european, ceea ce este un lucru excepional.“ – Jean des Cars

Autorul reconsider contribuia lui Velikovsky la ideile noastre despre sistemul solar i scoate n eviden care dintre prediciile acestuia ar mai putea fi confirmate n viitor.“ – Nexus Magazine, iunie 2012. De ce Lumi n coliziune scris de Immanuel Velikovsky era singura carte deschis pe masa de lucru a lui Albert Einstein, n momentul morii acestuia n anii ‘50, Immanuel Velikovsky, scriitor i psihiatru rus, provoca un adevrat scandal n mediul tiinific prin crile sale. Susinea o teorie a dezastrelor conform creia ciocnirea planetei Venus cu Marte ar fi provocat rcirea brusc a Pmntului n doar cteva clipe, modificnd radical destinul planetei noastre. Cartea de fa propune o reexaminare a controversatelor ipoteze avansate de Velikovsky referitoare la planeta Venus, n lumina noilor descoperiri astronomice i arheologice. Se pare c att recentele misiuni ale sondelor spaiale, ct i traducerile unor vechi documente din China, Coreea i Japonia despre planeta Venus confirm retroactiv viziunile celui care a fost considerat cndva un eretic al tiinei.

Autorul c?r?ii Conversa?ii cu Dumnezeu – Cartea 2 din seria Conversa?ii cu omenirea?98% dintre oameni ??i petrec 98% din timp cu lucruri lipsite de importan??.“ ...a?a ?ncepe cea mai recent? carte a lui Neale Donald Walsch, care ne ?nva?? c? aceast? imens? pierdere de vreme duce la at?tea vie?i pline de triste?e ?i zbucium, ?i lumea ?ns??i pare s? se afle mereu ?n pragul unui dezastru.Nimeni nu este de vin?, spune autorul, pentru aceast? stare de fapt. Pur ?i simplu, nu ne-am spus sau nu ne-am g?ndit la ceea ce conteaz? – sau, dac? la ?ntreb?rile noastre despre ceea ce conteaz? s-a r?spuns, r?spunsurile pe care le-am dat n-au fost potrivite.Acum ?ns?, afirm? Walsch, specia uman? prime?te o invita?ie de la Via?? ?ns??i, sub forma unei schimb?ri energetice palpabile, ce se petrece ?n 2012 ?i dup? aceea, o invita?ie de a pune ?ntrebarea ?ntr-un mod direct – iar oamenii de pretutindeni pot sim?i acest lucru.Walsch ne spune c? vie?ile noastre nu trebuie s? fie o serie de crize de ?ngrijor?ri ?i de dificult??i, implic?nd banii, rela?iile, s?n?tatea sau familia, ?i nici lumea larg? nu trebuie s? fie un loc al unui dezastru permanent.Singurul lucru care conteaz? ne ofer? o formul?, elegant? prin simplitatea sa, ce va ?nnobila de ?ndat? via?a celor ce o ?mbr??i?eaz? – ?i care poate schimba ?ntreaga lume.

Suntem f?cu?i s? fim ferici?i! Programul ?n patru pa?i pentru fericire de lung? durat?Cu to?ii am tr?it, ?ntr-un moment sau altul al vie?ii noastre, un sentiment de fericire extatic?, de euforie provocat? de simpla senza?ie de a fi viu.Te-ai ?ntrebat vreodat? de ce aceast? stare este at?t de rar? ?i de efemer??R?spunsul este c? nu trebuie s? fie a?a!Toate afirma?iile, g?ndirea pozitiv?, terapia prin dialog ?i produsele farmaceutice din lume nu vor fi de ajuns ca s? ne fac? ferici?i a?a cum am fost crea?i s? fim, afirm? renumi?ii psihologi clinicieni dr. George Pratt ?i dr. Peter Lambrou. Asta deoarece abord?rile sus-men?ionate nu reu?esc s? valorifice un al treilea aspect al organismului uman, unul care construie?te o punte peste golul dintre minte ?i corp: bioc?mpul.Combin?nd ?ase decenii de experien?? clinic? ?i cercet?ri de ultim? or?, autorii au dezvoltat un program revolu?ionar cu ajutorul c?ruia ??i vei redescoperi fericirea ?nn?scut? ?n patru pa?i simpli ?i demonstra?i clinic.Programul conceput de Pratt ?i Lambrou a schimbat deja vie?ile a peste 45 000 de clien?i, printre care s-au num?rat sportivi profesioni?ti, conduc?tori ai unor firme de top ?i celebrit??i. Con?in?nd toate instrumentele bazate pe ?tiin?? ?i sfaturile necesare pentru a putea s? devii mai concentrat, mai puternic ?i mai ?mplinit, Codul fericirii ??i va schimba via?a.?Una dintre marile descoperiri ale secolului XX a fost conexiunea intim? dintre corp, minte ?i spirit. Doctorii Pratt ?i Lambrou au f?cut o munc? de pionierat, transform?nd aceast? descoperire ?n tehnici care func?ioneaz?. Dac? vre?i s? ave?i parte de mai mult? fericire ?i ?mplinire, citi?i Codul fericirii. V-ar putea schimba via?a.“ – Dr. Larry dossey, autorul c?r?ilor Puterea premoni?iilor ?i Cuvinte t?m?duitoare (Editura Lifestyle Publishing)

E u?or s? te ba?i cu pumnul ?n piept c? iube?ti Rom?nia. E simplu s?-?i cumperi un fular ?n culorile tricolorului – ro?u, galben ?i albastru – ?i s? ie?i ?n pia?? de 1 Decembrie, la un pahar de vin gratis. E comod s? te cer?i ?n diferite grupuri pe Facebook cu ?nenoroci?ii care nu iubesc trupul patriei mam? ?i-l p?ng?resc“. E la ?ndem?n? s?-?i lipe?ti pe man?et? o etichet? care url? c? ?rom?nii sunt frumo?i“. E confortabil s? te ?mp?unezi cu reu?itele altor rom?ni, al?ii dec?t tine – fie c? vorbim despre filme rom?ne?ti premiate ?n lume, fie c? vorbim despre o echip? de fotbal sau ni?te liceeni olimpici la matematic?. E ideal s? spui, de acas?, din fotoliul t?u, scuip?nd o coaj? de s?m?n?? pe covor: ?E buni, domle, e rom?ni de-ai no?tri!“ Dar, de fiecare dat? c?nd e?ti tentat s? spui asta, pune-?i ?i ?ntrebarea: c?nd am f?cut, cu adev?rat, ceva real ?i personal PENTRU Rom?nia?

A nem túl távoli j?v?ben az emberek látszólag t?kéletes társadalomban élnek. A mindent és mindenkit irányító politikai elit a média, illetve kül?nféle pszichoaktív szerek segítségével mossa át az emberek tudatát. A vezet? elit és a hadsereg k?z?tti ellentét a hatalom birtoklásáért kiélesedik. A konfliktus polgárháborúhoz, majd a rendszer teljes ?sszeomlásához vezet. A hadsereg által kidolgozott terv, az Armageddon-teória, mely az új társadalmi berendezkedést hivatott volna megszervezni, kudarcba fulladt. A harcokban milliók pusztulnak el és visszafordíthatatlan károkat szenved a F?ld is. A túlél?k reménytelensége egyre csak n?, persze tudják, hamarosan az embereknél egy sokkal kegyetlenebb ellenséggel kell szembenézniük... Novák Andor poszt-apokaliptikus t?rténetének els? k?tete a Háborút megel?z? eseményekr?l szól. Egy olyan kegyetlen, nyomasztó világot ábrázol, mely talán már a mi életünkben elj?het. Vagy észre sem vettük, de mi magunk is már ebben a világban élünk?

A Nagy Kaland cím? valóságshow?folytatódik; a F?ldk?zi-tenger partvidékén nem csak a hullámok csapnak ?ssze. Arabella és mindenre elszánt játékostársai már új helyszíneken küzdenek a nyereményért. A m?sor szervez?i úgy d?ntenek: a víz mellett a szárazf?ld?n is meg kell állniuk a helyüket. Az érzelmek felkorbácsolódnak, a játék eldurvul. Arabella és társai küzdelme a végéhez k?zeledik... A nem várt helyzetek nem várt érzelmeket váltanak ki a szerepl?kb?l. Vajon a szerelem vagy az intrika játssza majd a f?szerepet? BORB?S EDINA els? regénye 2013 nyarának meglepetés sikerk?nyve volt, gyorsan sokak kedvence lett. A második részben még t?bb szenvedély, szex és izgalom vár Arabellára és az olvasóra.

Aer ?n iarb? este o poezie a ciclicit??ii. Anotimpuri ?i anotimpuri ale inimii. Toposuri ?i loca?uri ale refugiului ?n bucurii simple. Regenerarea prin elemente g?site ?n col?urile altor inimi. O poezie filmic?. O dinamic? cinematic? a cuvintelor ?i a surprizelor prinse de suflet ?i redate ?n pixelii colora?i ai fericirilor nea?teptate. Aer ?n iarb? este ?i ?n ?note de mare“ ?i ?n ?prim?vara la cheie“ un ciclu care mimeaz? numai aparent dicteul automat. Aer ?n iarb? este momentul c?nd treci pe strad? ?i scapi de lume, este spa?iul gol dintre cuvintele care ??i rostesc via?a ca s? dea propulsie maxim?.?Cu totul remarcabil? este, ?n poemele lui Mihai Vieru, capacitatea autorului de a descoperi, ?n spatele spectacolului cotidian, prezen?a miraculosului, a misterului, c?teodat? feeric, alt?dat? terifiant. Poetul e un spirit fantast, ?nzestrat cu ni?te antene extrem de sensibile la partea de umbr? a existen?ei, ?i un vizionar apt s? surprind? spectacularul banalului ?i s? transforme, a?a cum ??i dorea pe vremuri Rimbaud, o fabric? oarecare ?ntr-o moschee.“ (Octavian Soviany)

Milyen lenne egy regénye, ha Rejt? Jen? napjainkban írná meg? Talán ilyen: Csodálatos dolog egy ?r?kség! F?leg akkor, ha van kinek átadni. De ha nincs, az sem baj. Egy tévútra tévedt magánnyomozó, és egy nyugdíjazás címén félreállított detektív csatasorba áll az ?r?k?s felkutatásával megbízott lelkes ifjú titánnal, hogy végül - egy észbontóan észbontó n?vel kiegészülve - gy?kerestül felforgassák a világ ellen sz?vetkez? b?n?s elemek életét. K?nyvünk h?sei - vérfarkas és vámpír rokonok híján - súlyosan sebezhet?k, legyen szó akár szerelemr?l, akár egyszer? ólomgolyókról, nem laknak koporsóban, és a napvilágnál sem porladnak el hideglel?s sikoltozás k?zepette. Jól bánnak a szavakkal, tudnak kávézaccból jósolni, és kis szerencsével bármit képesek túlélni, ami nem halálos. Figyelem! A k?nyv klasszikusokat is feldolgozó író tollából került ki, ezért nyomokban mondanivalót is tartalmazhat. Kizárólag olvasni tudóknak!