E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

Volumul al treilea din seria N?scu?i ?n cea?? Am?gi?i s? elibereze spiritul r?u N?ruire ?n timp ce ?ncercau s? ?nchid? F?nt?na ?n?l??rii, noul ?mp?rat Elend Venture ?i so?ia lui, asasina Vin, se str?duiesc s? salveze lumea de Inchizitorii uciga?i ai N?ruirii, de ce?urile letale ?i insidioase numite Ad?ncime ?i de c?derile tot mai masive de cenu?? neagr? care amenin?? s? ?ngroape p?m?nturile ?i s?-i ucid? prin ?nfometare pe locuitorii lor. Pe c?nd caut? ultimul depozit secret de atiu al fostului ?mp?rat, sursa celor mai puternice energii ale N?scu?ilor din Cea??, cei doi ?nfrunt? at?t for?ele N?ruirii, c?t ?i mon?tri ?i puteri amintite ?n profe?ii. ?Un apogeu dramatic ?i surprinz?tor… Saga lui Sanderson are personaje complexe ?i o intrig? fascinant?, pun?nd ?ntreb?ri serioase despre loialitate, credin?? ?i responsabilitate."Publishers Weekly Seria N?scu?i din cea?? este o trilogie, la care a fost ad?ugat ulterior un al patrulea volum a c?rui ac?iune se petrece la 300 de ani dup? evenimentele din seria original?.

O carte-eveniment, alc?tuit? din dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ion Iano?i, Gabriela Melinescu, Irina Petra?, Dumitru Radu Popa, Alex ?tef?nescu ?i Ion Vianu. Un manual indirect de istorie, realizat de cunoscuta scriitoare (romanciera, poeta ?i eseista) ?n baza m?rturiilor unor oameni de cultur? de prima m?n?, posibile modele europene, care – ?n falsa tranzi?ie interminabil? – aleg, iar ?i iar, voca?ia, atipica meserie de scriitor, r?m?n?nd – martori impar?iali ?i aten?i – mereu ?n prim plan. O carte extrem de dens?, actual?, un fragment dintr-o posibil? istorie a mentalit??ilor. ?Aceast? carte a ap?rut din nevoia de prietenie; a fost adunat?, treptat-treptat, ?n ritmurile felului meu de a fi, uneori-adeseori, catastrofic de ?ncet. Interlocutorii mi i-am ales, i-am c?utat, am ?ncercat s?-i "tachinez" cu ?ntreb?ri, temele discu?iilor converg?nd, firesc, de fiecare dat?, spre o arie de preocup?ri, care ne unesc mai mult dec?t ne despart. Fie ca dialog?m cu Ion Iano?i, fie cu Nicolae Breban, fie cu Ana Blandiana, fie cu Augustin Buzura, fie cu un alt interlocutor, de fiecare dat?, voiam s? aflu – folosind ca instrument, iar uneori ca arm? (din apanajul retoricii, de buna seam?) ?ntreb?rile; unele dintre acestea, da, naive, st?ngace, ?n schimb vii, mereu vii! – cum a rezistat fiecare dintre ei, cum a reu?it s?-?i construiasc? un destin, cum a izbutit s? fie, sa r?m?n? el ?nsu?i/ea ?ns??i ?i s? nu se pr?bu?easc?, cum a izbutit fiecare s? nu renun?e la lupta pentru sine ?nsu?i, pentru cultura rom?n?? Cu unele dintre personajele acestei c?r?i – dac? acceptam ca fiecare scriitor e un personaj, iar literatura este o singur? carte unic? – vreau s? cred c? m-am ?mprietenit, descoperindu-le, redescoperindu-le de fiecare dat?; ?mi place s? cred c? fiecare, aproape fiecare dintre invita?ii mei – ?ntr-un fel sau altul – m-a marcat, m-a f?cut s? m? reapropii altminteri de literatur?, de lectur?, de carte, s? v?d altminteri c?teva lucruri nelipsite pentru mine de greutate, sau – ?i mai important ! – m-a ajutat (uneori, f?r? s? ?tie!) sa r?m?n aceea?i, adic? s? nu m? schimb. Adesea, c?ut?nd prezen?a scriitorilor, de fapt c?utam o calitate la care ?ntunecat?, ?ntortocheat? de mine ajunge greu, c?teodat?, foarte greu: senin?tatea. Apoi… c?utam oameni de litere vii, scriitori ?n carne ?i oase – cum spuneam ?n adolescen??, ?i, iat?, mai spun ?i la cei circa patruzeci de ani – c?rora nu le este str?in cultul prieteniei, cultul voca?iei, cultul lucrului bine f?cut, al lucrului "rotund", cum afirm? un personaj din unul din romanele mele. Apoi… da, nu ascund, c?utam ceea ce se nume?te "complicitate" ?ntr-o lume cultural? postdecembrist? pestri?-amar?, desp?r?it? ?n grupuri, biserici, pui de catedrale. Marea majoritate a protagoni?tilor acestei c?rti de altminteri sunt mari lupi singuratici; ?i mi-a f?cut pl?cere s?-i ?ndemn s? vorbeasc? despre felul ?n care trateaz? solitudinea, via?a, literatura, contemporaneitatea. (Aura Christi)

Limbajul, ca func?ie psihic? specific uman?, se afl? la confluen?a mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia special?, logopedia. Tulbur?rile sale, fie c? sunt de natur? organic?, func?ional? sau psihologic?, restr?ng capacitatea de comunicare a individului ?i, implicit, via?a lui social?. ?n cartea de fa??, pornind de la modelele explicative ale tulbur?rilor de limbaj ?i prezent?nd metode de evaluare ?i interven?ie a c?ror eficacitate a fost demonstrat? ?tiin?ific, autoarea realizeaz? o deschidere spre tulbur?rile emo?ionale, comportamentale, de ?nv??are ?i nu numai, ?ncadr?ndu-le ?n contextul mai larg al mentalului uman. Propun?nd direc?ii concrete de evaluare ?i interven?ie ?n cazul unor tulbur?ri ale limbajului precum dislalia, b?lb?iala, rinolalia, dizartria, afazia, tulbur?rile de voce, ?nt?rzierea ?n dezvoltarea limbajului, aceast? carte are o important? latur? practic?, ?mbog??ind literatura de specialitate printr-un demers inovator ?i binevenit.

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

A fost odat? o fat?… care avea o umbr?. Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-z?pada.Trupa de teatru a unui liceu de art? pune ?n scen? o versiune modern? a basmului Alb? ca Z?pada, cu Lumikki Andersson ?n rolul principal. Repeti?iile merg bine, iar ?ntre Lumikki ?i b?iatul care-l interpreteaz? pe v?n?tor pare s? existe o chimie palpabil?. Oare Lumikki s-a ?ndr?gostit pentru prima oar??Cu pu?in ?nainte de premier?, lui Lumikki ?i parvine un ?ir de scrisori semnate de un admirator secret, a c?rui pasiune pentru ea se preschimb? rapid ?ntr-o obsesie periculoas?.?ncerc?nd s? afle adev?rata identitate a h?r?uitorului, Lumikki trebuie s? aduc? la lumin? cele mai sumbre secrete din propriul trecut. Iar cum premiera spectacolului se apropie cu repeziciune, Lumikki trebuie s?-l prind? ?n capcan? pe h?r?uitorul s?u, cu sufletul negru ca abanosul.?Motive din basme, intrig? poli?ist?, dileme ale lumii de azi – o lectur? nu tocmai u?oar?, care nu-i menajeaz? nici pe cei mai tineri dintre cititori.“ – Kirkus Reviews?Fanii lui Nesb? ?i ai lui Larsson nu vor fi dezam?gi?i.“ – Publishers WeeklyLumikki Andersson. O fat? din Riihim?ki. Care are o opinie ferm? despre fiecare lucru. Care ia note maxime ?i la fizic?, ?i la filosofie. Care a jucat rolul Ofeliei at?t de bine, ?nc?t vreo doi profesori s-au enervat, iar restul au fost emo?iona?i. Care nu ia parte la niciun eveniment al ?colii. Care mereu m?n?nc? de una singur?, dar nu pare niciodat? singuratic?. Nu e precum ceilal?i. Este exact ca ei.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Un productor neobosit de surprize, n spaiul nostru literar, este Nicolae Breban…“ (Gabriel Dimisianu, Romnia literar“, nr. 42, 2009) Nicolae Breban este stpnit de – i ajunge sa stpneasc el nsui – voina de putere creatoare. Creaia este, dup Fr. Nietzsche, adevrata voina de putere. Ct pot crea – att exist“, iat relaia definitorie i poate chiar sensul vieii, raliat adnc unei ontologii a artei literare. Scriitorul se teme cel mai mult de insuficiena voinei. ntotdeauna a fost ngrozit de un succes de mna a doua. Un succes a fost faptul ca n Frana i-au fost publicate romane dificile“, ntr-un context literar i istoric defavorabil. (…) Breban triete cu luciditate abisal un vis estetic“. Urmeaz, aadar, i nu contrazice autonomia esteticului. Omul i cultura sunt artificioase, nu naturale. El crede c, n esen, literatura nu s-a schimbat niciodat de la Homer ncoace.“ (Marian Victor Buciu) Un romancier pentru o generaie a literaturii. Nici un prozator roman nu a trit, dup 1960, o evoluie att de rapid. Succesul fulgertor al lui Nicolae Breban nu poate i nici nu trebuie s fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generaie de povestitori i de poei avea nevoie de un adevrat romancier pentru a-i consacra, aa cum se cuvine, strlucirea. Nu de un romancier fcut prin aglomerarea povestirilor, strlucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generaia reclama nu un autor care tie sa povesteasc, ci un scriitor nzestrat cu vocaie de romancier: de adevrat constructor.“ (Cornel Ungureanu)

Cartea asta e inteligent. i amuzant. Nu, n-am dreptate. E genial i demenial. Dar avei grij: tocmai cnd o s v prpdii de rs, uluii i ngrozii de sinceritatea dezarmant a lui Alex, va schimba brusc tonul ntr-unul tandru i plin de compasiune.“ – Lawrence Cohen, PhD autorul crilor Reete de jocuri, Arta hrjonelii, Reete mpotriva ngrijorrii (ed. Trei).

Un roman tulbur?tor despre via??, iubire ?i moarte.Unde se afl? via?a noastr? con?tient?? E posibil s? o transfer?m altcuiva? S? o p?str?m intact??Hope, Josh ?i Luke sunt trei studen?i la neuro?tiin?e, lega?i inseparabil printr-o priete?nie necondi?ionat? ?i o idee genial?.C?nd unul dintre ei ajunge pe moarte, hot?r?sc s? ?ncerce imposibilul ?i s?-?i pun? ?n practic? proiectul lor ie?it din comun.Emo?ionant, misterios ?i ?n acela?i timp plin de umor, Orizontul r?sturnat e o poveste de dragoste etern? cu un dez?nod?m?nt uluitor."Cea mai bun? carte a lui Marc Levy! Teribil de captivant?!" - Le Parisien

Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)

Cartea lui Dan Dungaciu se individualizeaza prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenta, o "stiinta de spate", cum ar spune logisticienii, adica o stiinta care serveste marilor incordari colective (ofensive sau defensive) pe o durata anumita. Dan Dungaciu propune, in acest sens, cel putin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci si a unei arii de civilizatie, cea europeana in acest caz: a) "centrele logistice ale gandirii sociale" (care sustin retelele sociologiei); b). "Harta logistica a sociologiei" (romanesti in acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru cateva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice. Modelul lecturii dezvaluie o fata surprinzatoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestari ale sociologiei in secolul XX: sociologia romaneasca interbelica. Istoria logistica a sociologiei romanesti reconstituie astfel una dintre secventele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului romanesc in secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de exceptie.

Classic western. According to Wikipedia: "Emerson Hough (1857-1923) was an American author, best known for writing western stories. Hough was born in Newton, Iowa, and graduated from the University of Iowa with a law degree. He moved to White Oaks, New Mexico, and practiced law there but eventually turned to literary work by taking camping trips and writing about them for publication. He is best known as a novelist, writing The Mississippi Bubble as well as The Covered Wagon, about Oregon Trail pioneers, which later became successful as a movie, running 59 weeks at the Criterion Theater in New York City, passing the record set by Birth of a Nation. Other notable works included Story of the Cowboy, Way of the West, Singing Mouse Stories, and Passing of the Frontier, and writing the "Out-of-Doors" column for the Saturday Evening Post."

According to Wikipedia: "Laura Lee Hope is a pseudonym used by the Stratemeyer Syndicate for the Bobbsey Twins and several other series of children's novels. Actual writers taking up the pen of Laura Lee Hope include Edward Stratemeyer, Howard and Lilian Garis, Elizabeth Ward, Harriet (Stratemeyer) Adams, and Nancy Axelrad. Laura Lee Hope was first used as a pseudonym in 1904 for the debut of the Bobbsey Twins. Series: The Bobbsey Twins (1904-), The Outdoor Girls (23 vols. 1913-1933), The Moving Picture Girls (7 vols. 1914-1916), Bunny Brown (20 vols. 1916-1931), Six Little Bunkers (14 vols. 1918-1930), Make Believe Stories (12 vols. c. 1920-1923), Blythe Girls (12 vols. 1925-1932)."

Classic western. According to Wikipedia: "Emerson Hough (1857-1923) was an American author, best known for writing western stories. Hough was born in Newton, Iowa, and graduated from the University of Iowa with a law degree. He moved to White Oaks, New Mexico, and practiced law there but eventually turned to literary work by taking camping trips and writing about them for publication. He is best known as a novelist, writing The Mississippi Bubble as well as The Covered Wagon, about Oregon Trail pioneers, which later became successful as a movie, running 59 weeks at the Criterion Theater in New York City, passing the record set by Birth of a Nation. Other notable works included Story of the Cowboy, Way of the West, Singing Mouse Stories, and Passing of the Frontier, and writing the "Out-of-Doors" column for the Saturday Evening Post."

Classic western. According to Wikipedia: "Emerson Hough (1857-1923) was an American author, best known for writing western stories. Hough was born in Newton, Iowa, and graduated from the University of Iowa with a law degree. He moved to White Oaks, New Mexico, and practiced law there but eventually turned to literary work by taking camping trips and writing about them for publication. He is best known as a novelist, writing The Mississippi Bubble as well as The Covered Wagon, about Oregon Trail pioneers, which later became successful as a movie, running 59 weeks at the Criterion Theater in New York City, passing the record set by Birth of a Nation. Other notable works included Story of the Cowboy, Way of the West, Singing Mouse Stories, and Passing of the Frontier, and writing the "Out-of-Doors" column for the Saturday Evening Post."

According to Wikipedia: "Lewis Sperry Chafer (February 27, 1871 – August 22, 1952) was the founder and first president of Dallas Theological Seminary, and an influential founding member of modern Christian Dispensationalism.

Classic western. According to Wikipedia: "Frederick Schiller Faust (May 29, 1892 - May 12, 1944) was an American fiction author known primarily for his thoughtful and literary Westerns. Faust wrote mostly under pen names, and today is primarily known by one, Max Brand. Others include George Owen Baxter, Evan Evans, David Manning, John Frederick, Peter Morland, George Challis, and Frederick Frost. ... Faust managed a massive outpouring of fiction, rivaling Edgar Wallace and especially Isaac Asimov as one of the most prolific authors of all time. He wrote more than 500 novels for magazines and almost as many stories of shorter length. His total literary output is estimated to have been between 25,000,000 and 30,000,000 words. Most of his books and stories were turned out at breakneck rate, sometimes as quickly as 12,000 words in the course of a weekend. New books based on magazine serials or unpublished manuscripts or restored versions continue to appear so that he has averaged a new book every four months for seventy-five years. Beyond this, some work by him is newly reprinted every week of every year in one or another format somewhere in the world."

According to Wikipedia: "American Fairy Tales is the title of a collection of twelve fantasy stories by L. Frank Baum, published in 1901.. The stories, as critics have noted, lack the high-fantasy aspect of the best of Baum's work, in Oz or out. With ironic or nonsensical morals attached to their ends, their tone is more satirical, glib, and tongue-in-cheek than is usual in children's stories; the serialization in newspapers for adult readers was appropriate for the materials. "The Magic Bon Bons" was the most popular of the tales, judging by number of reprints. Two of the stories, "The Enchanted Types" and "The Dummy That Lived," employ knooks and ryls, the fairies that Baum would use in The Life and Adventures of Santa Claus the next year, 1902. "The Dummy That Lived" depends upon the idea of a department-store mannequin brought to life, an early expression of an idea that would be re-used by many later writers in television and films."