Su historia es diferente a la de las otras personas exitosas en la historia. Su ética laboral es conocida, pero a la vez diferente. ?Qué hay en él que lo hace un súper triunfador? ?Qué lo hace conducir intensamente hacia sus objetivos? ?Por qué puede convertir una idea en un éxito sorprendente? Léelo, y descúbrelo. La necesidad de comprender a los que triunfan más allá de nuestra propia imaginación es inherente a todos nosotros. El deseo innato es impulsado por nuestra profunda y subyacente necesidad de encontrar mejores formas para lograr nuestros objetivos, comprender nuestros sue?os y elevarnos hasta lograr nuestros desafíos.?Este libro trata sobre los eventos subyacentes de Jeff Bezos y las formas en que influyeron en su vida, además de conocer la forma en que respondió y los usó para su beneficio. El libro no pretende conocer las fibras que componen el contenido de su corazón; ningún hombre puede saberlo. Pero lo que hace es encadenar múltiples eventos y ver las sombras que proyecta.Todo eso es descrito para que usted pueda encontrar los elementos que podrían ser su semilla, logro y grandeza. La historia de Bezos traza el camino desde que fue joven, observa sus acciones y logros, y descifra la existencia de su mayor logro, Amazon, de una manera que refleja su carácter, intelecto y educación.

YAKINDA SIRA G?KY?Z?NE DE GELECEK! ? ?ilahi nizama(Yarat?l?? Yasalar?na) g?re, yeryüzünün hi? bir yeri; hi? bir insana ve zümreye ait de?ildir. ?nsani düzene g?re ise ger?ek tamamen farkl? olup yeryüzü parsel, parsel ya?malanm?? olup nehirler, g?ller, denizler ve hatta k?talar bir avu? az?nl??a ya da zümreye hizmet etmektedir. S?z konusu bu az?nl?klar dünyan?n kaynaklar?n? ?e?itli y?ntemlerle dev?irip s?mürmektedirler. ??S?mürü sadece do?al kaynaklarla s?n?rl? olmay?p dünya üzerinde ya?ayan tüm canl?lar? da kapsamaktad?r. Bundan, tek hücreli organizmalar da nasibini almakta ve efendilerinin ahlaks?z ama?lar?na hizmet etmeye mecbur kalmaktad?r. Bu azg?n küresel s?mürgeciler, insanlar?n beden ve beyin gü?lerini s?mürdükleri yetmezmi? gibi ?imdilerde zihinlerini de ele ge?irmeye y?nelik yo?un bir gayret i?indedirler. ??S?mürgeciler, kaynaklardan dev?irdikleri de?erleri ?nce paraya daha sonra ise parayla birlikte bu kaynaklar? da kullanarak gü? dev?irmekte olup ?bu b?yle katlanarak devam etmektedir. Küresel emperyalistler, s?mürü düzenini hepimizin iyi bildi?i yedi(S) arac?l???yla, yani onlar? de?er dev?irmekte kullanarak ger?ekle?tirir. ? Bunlar s?ras?yla: Su (G?da),Sa?l?k, Seks, Silah, Sanat, Spor ve Siyaset olarak s?ralanabilmektedir. S?ra gü? dev?irmeye gelince bu s?ralamada siyaset birinci s?raya ge?mektedir. Sebebine gelince s?mürgeci en ?ok siyaseti ?veya baz? siyaset?iyi, ?baz? siyaset?iler ise bu sayd?klar?m?z?n tümünü birden kullanmaktad?rlar. ??Birde s?mürgecilerin elinde, onlar?n ?ok sevdikleri bir ba?ka (S) olan ad?na Sava? denilen alt?n (S) vard?r. Sava?lar?n ara?lar? ise sizlerin de ?ok iyi bildi?i gibi temel iki unsura dayanmaktad?r. Bunlar, dindarl?k ve kindarl?k olup toplumlar ayr??t?r?l?p dü?man kamplara b?lüne bilmeleri i?in; ya inan? farkl?l?klar?, ya da tarihin bir d?neminde atalar?n?n birbirlerine yapt?klar? yanl?? davran??lar? k?rükleyerek dü?manl?klar? yaratmaktalar. Sonras?nda da dü?manla?t?r?lan toplumlara gaz verirler, onlar sava??rken bunlar bir yandan silah satarken bir yandan da ya?malar?n?(has?latlar?n?) hazinelerine katarlar? ???nsanlar?, insanl???ndan ??karan, herkesi paran?n pe?inden ko?turan; en ac?s? da para i?in her türlü de?erlerinden vazge?ebilmeyi ba?ar? gibi sunan bu ?arp?k sisteme kar??: Bizler akl?m?z? ba??m?za toplamaz ve s?mürgecilerin de?irmenine su ta??maya devam etmeyi sürdürürsek; ?o zaman g?kyüzüne iyi bakal?m! ?ünkü; korkar?m :Torunlar?m?z g?kyüzünü b?yle mavi olarak bir daha zor g?rebilecekler !!! ?SADEKUL ? Y ? Z L E ? M E ( MAN?FESTO ) ?- G ? R ? ? ?TOPLUMSAL PAST?R?ZASYONLAR VE SAKINCALARI "Sosyolojik Past?rizasyon ve Yeni Bir Düzen ?zerine ?zgün Yakla??m" Hepimizin ?ok iyi?bildi?i gibi; kurals?z ya?ayan insan topluluklar? tarih i?erisinde kurall? ya?ama ge?erek; birer düzen toplumlar? haline gelmi?lerdir ??te: Toplumlar?n egemen oldu?u bu topraklar üzerinde ya?ayan bireylerinin hak ve ?zgürlüklerinin s?n?rlar?n? belirleyen bu tek siyasi erkin ad?na devlet denilmektedir. Bu ?rgütün, en temel g?revi yurtta?lar?n?n i? ve d?? güvenli?ini sa?lamak olmakla birlikte; devlet bu sorumlu?unu yerine getirirken ise her zaman herkese kar?? tarafs?z ve e?itlik?i olmak mecburiyetindedir. ?zellikle de i? güvenli?i sa?larken; hem kendisinden yurtta?lar?n?, hem de yurtta?lar?n? yurtta?lar?ndan korumakla yükümlüdür. Ayr?ca bireylerin beden ve ruh sa?l??? da tamamen bu ?rgütün güvencesinde olup devletler her ko?ulda ki?ilerin beden bütünlü?ü ile zihin sa?l???n? da korumaktan da soruludurlar.

Marieta Rdoi Mihi face parte din acea restrns categorie de poei a cror creaie este lipsit de metafora spectaculoas (glgioas!), beneficiind ns de taina cuvintelor, dnd alturrii acestora acea imprevizibilitate, venind parc dinspre Mallarmé sau, i mai aproape de noi, de la Ion Barbu, acest farmec al imprecisului care asigur autoarei o indiscutabil originalitate i esenializare a acestei poetici.“ – Radu Crneci

Cartea v? propune spre lectur? o sum? de eseuri inedite, inspirate de la chestiuni cvasi-cotidiene sau rezultate din c?ut?ri la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experien?ei de lectur?, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul c?ruia graviteaz? prozele din cuprins), seria de eseuri – fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie – este punctat? (ini?ial, median ?i final) cu câte o proz? fic?ional? din seria interpret?rilor speculativ-antropologice de mituri ?i legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Arge?ului" ?i "Miori?a"), serie de autor început? odat? cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, Bucure?ti, 2014). Volumul de fa?? aduce cititorului un amalgam de provoc?ri pentru minte ?i pentru inim?, într-un melanj pastelat, sus?inut pe tot parcursul de împletitura a trei filoane esen?iale: auto-ironie, umilin?? ?i duio?ie. De altfel, ideea de smerenie – atât cea subiectiv? cât ?i cea extins? la întreaga specie – constituie aici o reiterare definitorie. Parcurgerea c?r?ii se poate dovedi o experien?? deosebit? atât pentru cititorul pasionat de beletristic? cât ?i pentru cel atras de eseistica de idei. Profunzimile ?i perspectivele vor surprinde adesea.

n condiiile unei crize a lucrrilor de sintez, monografia marelui crturar Nicolae Balota despre literatura german, constituie un model de analiz a uneia dintre cele mai majore culturi ale lumii. Cartea apare pentru prima dat n colecia Ediii definitive.

Tenta?ia magnific?rii excesive a valorilor autohtone compor?t? nu pu?ine primejdii. Pe cele, mai ales, de a suscita acuza?ii de ?protocronism“, de etnocentrism, de ?localit?“, de p??unism sau ?esprit de clocher“, de ignorare a tabloului mondial al evolu?iilor ?n domeniul vizat, acuza?ii care, e adev?rat, pot fi drepte sau ne?drepte: criteriul r?m?ne legat de o chestiune de relativizare ?i de dozaj, deci de proced?ri ?nzestrate prin excelen?? cu o foarte firav? voca?ie consensual?. Am mai evocat, cu alt prilej – vorbind despre romanele lui D. ?epeneag, pe care nu le socoteam inferioare celor ale nobelizatului Claude Simon – de riscul reedit?rii sindromului ?Notre grand Arghiropoulos“, ironizat (cu simpatie, totu?i!) de E. Lovinescu ?n Aquaforte. Tot c?ut?nd, ?ns?, s? evit?m acest risc, ajungem s? ne expunem altuia: cel de a subaprecia, ?n pofida evi?den?ei, un num?r, deloc mic, de valori certe ale literaturii noastre postbelice. Nicolae B?rna

Tot ce urmeaz? s? sus?in ?n acest eseu nu poate fi de?monstrat cu precizie. ?ntr?un fel, nu fac altceva dec?t s? m? sabotez singur: sunt critic ?i istoric literar, profesor de lite?ratur? la Facultatea de Litere. Am, cum se spune, o ?cari?er? ?tiin?ific?“. Or, tot ce v? voi povesti ?n cele ce urmeaz? se a?az? contra tradi?iei, care la noi porne?te de la Mihail Dragomirescu, a ??tiin?ei literaturii“. C?linescu ironiza de fi?ecare dat? preten?iile pozitiviste ale unor cercet?tori care au impresia c? pot extrage, eventual cu cianuri, ca pe un mine?reu aurifer, adev?rul din textul literar. Literatura nu se las? disecat? cu instrumente ?tiin?ifice. C? analiza, interpreta?rea, hermeneutica literar? folosesc metode riguroase, fac uz sau caz de erudi?ie, e o alt? poveste. Dar nici o interpretare nu va ajunge la Adev?r. Pentru c? ?adev?rul“ literaturii nu e unul singur, ci o sum? de multe adev?ruri. Fiecare dintre ele depinz?nd de cititor, de inteligen?a lui, de cultura lui ?i, nu ?n ultimul and, de sensibilitatea lui. Bogdan Cre?u

Atunci c?nd Iisus le spune ucenicilor, ?n Evanghelia dup? Matei, 5:14, enun??nd ?fericirile“ (?n Cuv?ntarea de pe munte) c? ?voi sunte?i lumina lumii. O cetate situat? pe un munte nu poate s? r?m?n? ascuns?“, accep?iunea e strict metaforic?, la fel cum se ?nt?mpl? ?i ?n foarte cunoscuta scen? a Schimb?rii la fa??, tot ?n Mat. 17:2, unde se spune c? ?El s-a schimbat la fa?? ?naintea lor; fa?a lui a str?lucit ca Soarele ?i hainele i s-au f?cut albe ca lumina“. ?n Evanghelia dup? Marcu, mai aspr? ?i – dup? cum ?tim – mai veche dec?t aceea a lui Matei, lumina are, de asemenea, o accep?iune metaforic?, fiind asociat? cunoa?terii ezoterice pe care, prin credin??, o vor dob?ndi cre?tinii, spre deosebire de celelalte neamuri, c?rora le este rezervat? doar o cunoa?tere exoteric?. ?tefan Borbély

Halucina?ii, semne ?i prevestiri, psihoze, scindare ?i panic?, abandon, decrepitudine, demen?? entropic?, suicid – iat? tot at?tea nume ale ?v?milor depresiunii”, ?n care sufletul nostru intrasecular se zbate, crucificat ?i, totu?i, cu speran?a m?ntuirii. Este tabloul crizei omului, profetizate de vizionari ai veacului al XIX-lea – Dostoevski, Kierkegaard, Nietzsche, Kafka – oferit acum ?n versiune milenarist? de naratori rom?ni precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, Florin ?lapac, Radu Aldulescu, Dumitru ?epeneag, Marius Tupan. (Geo Vasile)

“Prima edi?ie din Jurnalul lui Lev Tolstoi a ap?rut la Editura Univers, ?n dou? volume (?n anii 1975 ?i 1976 – vol. I: 1847-1895, vol. II: 1896-1910), incluse ?n colec?ia ?Coresponden??, memorii, jurnale“. Traducerea a realizat-o Janina Iano?i; prefa??, tabelul cronologic, notele ?i comentariile – Ion Iano?i. Respectiva edi?ie a reprezentat o selec?ie din textul integral al edi?iei academice ruse?ti Polnoe sobranie socinenii (iubileinoe izdanie), Opere complete (edi?ie jubiliar?). Din volumele 1-90 (Moscova-Leningrad, 1928-1958), am folosit cele treisprezece volume de jurnal, 46-58 (ap?rute ?ntre 1934 ?i 1958). Orientativ, am consultat ?i o edi?ie de Opere ?n dou?zeci de volume (din 1965) – volumele 19 ?i 20. ?n alegerea textelor am urm?rit devenirea ?i dominantele cople?itoarei personalit??i a marelui scriitor, ?in?nd seama ?i de interesele publicului cititor rom?nesc. Edi?ia a II-a i s-a datorat Editurii Elit (tip?rit?, f?r? specificarea datei, ?n 2000). Ea a urmat, cu unele renun??ri ?i c?teva complet?ri, varianta ini?ial?, dar ?i pe baza confrunt?rii textelor cu cele re?inute ?ntr-o selec?ie ruseasc? ulterioar?, ?n dou?zeci ?i dou? de volume, Sobranie socinenii v dvadtati dvux tomah (Moscova, 1985), Opere ?n dou?zeci ?i dou? de volume, volumele 21 ?i 22. Am constatat cu acel prilej coinciden?a ?ntre majoritatea textelor re?inute ini?ial de noi ?i de alc?tuitorul respectivei edi?ii ruse?ti, dar ?i unele deosebiri: sunt acolo prezente fie pasaje ?teoretice“ mai ample, fie altele cu adres? recognoscibil? doar de c?tre cititorii autohtoni familiariza?i cu mediul specific vremii – ?n schimb, sunt omise at?t detalii biografice considerate a fi prea intime (mai ales erotice, ?n genere legate de starea corporal?, de s?n?tate ori boal?), c?t ?i multe accente sociale considerate de editorul rus de atunci ca indezirabile prin ascutisul lor critic (cu deosebire, cele la adresa revolu?iei, marxismului, socialismului). ?n ceea ce ne prive?te, le-am p?strat ?i pe unele, ?i pe celelalte, ?n schimb nu am dorit – cu rare excep?ii – s? ?nc?rcam selec?ia noastr? cu expozeuri lungite, care oricum variaza idei cunoscute. Amintita edi?ie rus? ne-a servit, mai degrab?, pentru suplimentarea acribiei de care am ?ncercat s? d?m dovada ?nc? din anii ?aptezeci ai secolului trecut. Am urmat aceea?i cale ?i la revederea ?i ?mbun?ta?irea textului pentru prezenta edi?ie, a III-a, finalizat?, dup? al?i cinci ani, prin bun?voin?a Editurii Ideea European?.“ (Ion Iano?i)

Un fascinant atelier de crea?ie unde sunt convocate c?r?ile cele mai importante ap?rute ?n perioada postdecembrist?, meritul acestei monografii fiind acela de a aborda un domeniu marginalizat ?n ultimii ani ?i tratat pe nedrept ca o cenu??reas?. Rostul acestui studiu monografic este acela de a informa lectorul asupra poeziei majore scrise ?n Rom?nia, redeschiz?ndu-i apetitul pentru Poezie. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Cartea pe care joac? de la ?nceput D. ?epeneag este aceea a (neo)avangardei. A fost firesc ?i miraculos s? o ?nceap? la Bucure?ti, ?ntr-un moment de straniu, nea?teptat ?i viclean experiment politic ?liberal“-na?ional-comunist, c?nd literatura rom?n? ren??tea, ?n felurite chipuri, din cenu?? realist-socialist?. La Paris, ?n ianuarie 1971, descoperea o lume artistic? diferit?, dar cu dificult??i diferite ?i deloc ?ncur?j?toare. Exemplele lui Tzara, Isou, Ionesco, inimitabile, r?m?n, la o analiz? lucida a ?anselor, doar consolatoare. Nu-i u?or s? convingi o lume pentru care ?nnoirile at?t de frecvente au fost confiscate de tradi?ie. Parisul, Fran?a, limba lui Jarry s-au dezobi?nuit temeinic s? mai a?tepte scandaluri estetice de import. Produc?ia artistic? intern? e suficient?, chiar excedentar?. Sunt timpuri f?r? glorie, grele, pentru avangardi?tii parizieni. (Marian Victor Buciu)

Unul dintre volumele de v?rf ale scriitorului german, ?n traducerea romancierului Nicolae Breban.

Existen?a diafana, care continu? volumele de autor Cercul de gra?ie (2003) ?i O carte pe s?pt?m?n? (2007), reprezint? o foarte echilibrat? ?i competent? radiografiere a simptomatologiei editoriale rom?ne?ti din anii 2000-2010, ?tefan Borbely unind ?ntre coper?ile aceluia?i volum at?t texte dedicate unor nume consacrate ale literaturii rom?ne (Marin Sorescu, Mircea Zaciu, Nicolae Breban, Marin Mincu, Livius Cioc?rlie, Adrian Marino, Horia-Roman Patapievici, Mircea C?rt?rescu, Paul Cornea, Dan C. Mih?ilescu), c?t ?i analize ale unor autori tineri, care s-au f?cut cunoscu?i ?n ultimii ani (Adrian Dohotaru, C?t?lin ?i Roxana Ghi??, Adriana Teodorescu, Florina Codreanu, Ioana Macrea-Toma, Constantina Raveca Buleu), cu c?r?i preponderent din domeniul istoriei ?i sintaxei mentalit??ilor ?i cel al studiilor culturale. Fire analitic?, scrut?toare, dotat? cu o bun? deschidere teoretic? ?i cu o impecabil? precizie a conceptelor, ?tefan Borbely este interesat cu prec?dere de idei ?i de simptomatologii culturale, textele dedicate jurnalului lui Adrian Marino (Via?a unui om singur), experimentalismului lui Marin Mincu sau modernit??ii ?n lectura lui Paul Cornea (toate prezente ?n carte) fiind dintre cele mai bune care s-au scris ?n domeniu. Pornind de la cazuri particulare ?i de la volume care au, f?r? excep?ie, o deschidere ideatic? vast?, incitant?, cartea profesorului Borbely reprezint? un foarte suplu efort de sintez? critic?, realizat? cu har, competen?a ?i profesionalism.

O alta fa?? a tranzi?iei ce atinge mediul rural, o familie ce risc? s? se destrame. Stil clasic, de un calm ?i o limpezime imperturbabile. Un roman fascinant, destinat marelui public cititor.

n ce msur literele romne, viaa cultural din ar, au fost nfluenate de ara lui Goethe i Hegel n atenia cercettorului se afl, n special, cultura romneasc a secolului al XIX-lea. Nu sunt, nici pe departe, trecute cu vederea timpurile noastre. Cartea – scris ntr-un stil alert, viu, cu o fraz exact i melodioas, avnd luciul sabiei de Damasc – e destinat studenilor, elevilor, profesorilor, precum i publicului larg de cititori.

Celebrul, iubitul ?i controversatul profesor de filozofie Ion Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat p?n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor – b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu ?n?elesul m?ng?ietor al filosofiei (De consolation philosophie), a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce-a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gratiilor ?i-a z?voarelor trase? Vremurile noi, r?scolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camer?, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere. […] Paginile memorialistice reproduse de noi ?n aceast? carte reprezint? doar o diviziune (cap. VIII) dintr-o lucrare mai elaborat? ?i necunoscut?. Nu ?tim unde se g?sesc restul paginilor, dar n?d?jduim c? de?in?torul lor s? g?seasc? o formula de punere ?n circula?ie public? a ?ntregului material pentru a putea reconstitui o perioad? important? din via?a sa ?i, implicit, din istoria acestei ??ri. Dup? c?te putem estima, perioada circumscris? de aceste amintiri sub?ntinde anii cei mai grei din istoria mai recent? a ??rii noastre.

Mitul felin ?n literatura universal? este o lucrare ?n care s-a ?ncercat sintetizarea ?ntr-o form? accesibil?, ?ns? f?r? a fi superficial?, a unei cantit??i impresionante de material, material g?sit at?t ?n publicistica rom?n? c?t ?i cea str?in?. Subiectul lucr?rii a fost o alegere subiectiv?, fiind aproapiat de sufletul autoarei. Fiecare capitol ?n parte trateaz? un aspect al temei dezv?luite ?n titlu, respect?nd ?n acela?i timp o linie cronologic?, acest lucru facilit?nd ?n mod semnificativ ?n?elegerea ?i asimilarea informa?iei. ?ns? ?ntreaga lucrare are ca punct comun permanenta oscilare ?ntre planul real ?i cel fantastic, fabulos, ?ntre documente oficiale (precum cronicile) ?i m?rturiile oferite de supersti?iile populare. ?n primul capitol observam ?ara de origine a pisicii, Egiptul, ?i modul ?n care aceasta era tratat? ca o zeitate cu atribu?ii contradictorii (uneori benefice, alteori sinistre). De?i exportul lor a fost interzis de catre egipteni din motive religioase, acest lucru nu a ?mpiedicat r?sp?ndirea lor ?n toate culturile lumii. Sunt analizate de asemenea ?i diversele legende legate de na?terea pisicii la diferite popoare. Al doilea capitol trateaz? ?n detaliu o tr?s?tur? principal? a mitului felin ?i anume aspectul s?u, parc? implicit, feminin. Feminitatea, tandre?ea, instinctele materne, capriciile, viclenia, elegan?a, independen?a sunt doar c?teva dintre calit??ile comune ale femeii ?i pisicii, calit??i ?nf??i?ate de nenum?ra?i scriitori ?i arti?ti din toate timpurile ?i culturile.Capitolul al treilea ne ?nf??i?eaz? eternele conflicte dintre pisici ?i c?ini (lupt?ndu-se pentru ?ncrederea ?i afec?iunea omului), dintre pisici ?i ?oareci (o ?lupt?“ milenar? ?ntre Bine ?i R?u, unde binele, reprezentat de pisic?, nu ??i poate p?stra mereu puritatea). Aceste ?lupte“ au avut ca rezultat obsesia multor popoare pentru pisici. Dar cu toate acestea, pisicile au fost ?i vor r?m?ne fiin?e independente, niciodat? accept?nd un ?st?p?n“. Nu sunt pu?ini scriitori care ?n operele lor au ?nf??i?at pisicile asemenea unor oameni, capabile de absolut orice: a scrie, a citi, a c?nta, a juca teatru ba chiar ?i a vorbi. Ele au ?i unele dintre calit??ile omului (compasiune, abilitatea de a iubi) dar ?i c?teva dintre defectele acestuia (egoism, violen??, indiferen??). De asemenea li se atribuie puteri supranaturale cum ar fi clarviziunea.

Opera lui N. Steinhardt are ?capacitatea“ de a descuraja tentativele de sistematizare ?i analiz? critic?. Apar?in?nd unui intelectual evreu erudit, spirit febril, avid de limpezire ?i afirmare, aceasta se ramifica at?t ?n planul literaturii, c?t ?i ?n cel al teologiei, al ideologiilor politice sau al dreptului constitu?ional. ?n perioada interbelic?, cea a formarii intelectual-spirituale, N. Steinhardt publica, ?n doar ca?iva ani, o lucrare de drept constitu?ional, dou? studii despre iudaism, un volum de parodii ?i peste o suta de studii literare ?i articole de ideologie liberal-conservatoare. ?n perioada postbelic?, ?ncepand cu finalul anilor '60, el scrie memorialistic? ?i microromane, traduce, re?ncepe o activitate publicistic? sus?inut?, care va dura p?n? ?n 1989, ?i scrie predici ?i eseuri teologice erudite. Volumele de eseuri critice din anii '70 ?i '80 ale lui N. Steinhardt, singurele apari?ii editoriale din perioada comunist?, s-au bucurat de o receptare pozitiv?, ?ns? pozi?ia contestatara a scriitorului fa?? de regim a condus la marginalizarea sa. Abia odat? cu apari?ia postum? a Jurnalului fericirii (1991), a Cuvintelor de credin?? (1992) ?i a Primejdiei m?rturisirii (1993) au fost recunoscute de c?tre publicul larg valoarea intelectual? ?i morala a scriitorului N. Steinhardt ?i particularitatea locului ocupat de acesta ?n deceniile totalitare.Irina Ciobotaru (Suceava, 2 mai 1978), absolvent? a Facult??ii de Litere din cadrul Universit??ii ??tefan cel Mare“ din Suceava, doctor ?n filologie al aceleia?i universit??i, cu o tez? despre opera lui N. Steinhardt, coordonata de Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu. Colaboreaz? la reviste precum ?Contemporanul. Ideea European?“, ?Verso“, ?Tabor“, ?Dacia literar?“, ?Hyperion“, ?Transilvania“, ?Bucovina literar?“. Este profesor de limba ?i literatura rom?n?.

Un roman al c?ut?rii de sine, al c?ut?rii eului, o spectaculoas? excavare ?n ad?ncurile fiin?ei, ne ofer? Irina Boca, revenind ?n aten?ia publicului rom?nesc cu un story fascinant, scris ?ntr-un stil alert, cu fraz? scurt?, ml?dioas?, casant?. O sondare ?n ad?ncurile ?eului profund“ (M. Proust), asupra experien?ei naratoarei l?s?ndu-?i amprenta, ?n chip cert, exilul, ?nstr?inarea, dorin?a vie, ascu?it?, de a se rea?eza ?n matca esen?elor. Aura Christi

Demersul interpretativ al Constantinei Buleu pare stimulat (ca sa nu spunem: ??ndr?gostit“...) tocmai de caracterul la limita non-definibil, misterios, ireductibil mitopetic al ?puterii“ ?i al reprezent?rilor sale din secolul al XIX-lea. Fie c? ne prezint? metodologii de obedien?? structuralist?, neomarxist?, jungian?, lacanian?, func?ionalist-simbolic? sau fenomenologic?, autoarea e constant fascinat? de un fenomen care, la un cap?t al s?u, presupune ordine, alegere ra?ional?, logic? instrumental?, iar, la celalalt, revela?ie, intensitate, magnetism, charism?, ?ntr-un cuv?nt: magie. Cartea are darul de a ?nf??isa, mai degraba dec?t o ?paradigma“, o panoram? a spiritului secolului al XIX-lea, ?n rela?ie cu tema puterii. Deschiderea curajoas? c?tre un fenomen de o asemenea amploare aminte?te de aura eroic? a unor faimoase ?ntreprinderi intelectuale (Peter Gay, de pild?), deseori invocate, cu implicita admira?ie ?i pricepere, ?n lucrarea Constantinei Buleu. Curiozitatea intelectual? mereu vie, claritatea g?ndirii, larga deschidere bibliografic? ?i, nu ?n ultimul r?nd, expresivitatea foarte personal? a stilului plaseaz? acest demers ?n categoria lucr?rilor de referin??.