Lehet házunk a hegytet?n, men? kocsink a garázsban, drága holmikkal telet?m?tt gardróbunk, de mindez mit sem ér, ha nincs kivel megosztani az élményeinket. Van, aki hamar megtalálja élete párját, mások csak hosszú barangolás, megannyi kanyar után. Olykor nehéz, igen. Hinni, várni, szeretni, csalódni, talpra állni, és újra bízni. De eszünkbe ne jusson sajnálni az olykor keser? tapasztalatok egyetlen percét sem, hiszen minden rossz a javunkat szolgálja – már ha levonjuk a megfelel? tanulságot a t?rténtekb?l. Akár így, akár úgy, el?sz?r ismerkedjünk meg ?nmagunkkal, és ha tisztán látunk, biztosan észrevesszük azt a jókép? idegent, aki már alig várja, hogy megszólíthasson. Na, és ekkor beindul a móka, elindul k?z?s utunk. Addig pedig nincs más dolgunk, mint alaposan felkészülni a témából: Mit?l vonzó egy n? a pasik szemében? Mit hangsúlyoznak a férfiak ismerkedéskor? Miért fontos az els? randi? Tényleg édesapánk arcát keressünk a partnerünkben? Most akkor a hasonló a hasonlónak ?rül, vagy az ellentétek vonzzák egymást? Fogós kérdések, ugye? MEGYERI ZSUZSA D?RA párkapcsolati kisokosa a pszichológia t?rténetének legizgalmasabb kísérleteit, legérdekesebb kutatásait és felismeréseit gy?jti egy csokorba. Az eredmények szórakoztató és t?rténetekben b?velked? bemutatásával segít, hogy mi magunk is levonhassuk a ránk vonatkozó k?vetkeztetéseket, és az els? randitól a gyerekvállalásig a legt?bb nehéz helyzetet csillagos ?t?sre oldjuk meg – hiszen az élet párban szép!

Bir psikanalist olmas? sebebiyle Fromm, dü?ünce te-mellerini ?nemli derecede Freud dü?üncesi üzerine oturtmu?tur. Ancak Freud’un ortaya koydu?u klasik psikanalizi kendine g?re yorumlam??, analizlerinde kültürel ve sosyal fakt?rleri, etkin bi?imde kullanm??t?r. Freud’un temel kavramlar?, Fromm dü?üncesinde de ?nemli bir yer i?gal etmi?tir. O, bu kavramlar? aynen kullanmakla birlikte, Freud’un eksik b?rakt??? y?nlerini, analitik bir ?ekilde ortaya koymaya ?al??m??t?r.     ???NDEK?LER  Eric Fromm'un Ki?ilik Kuram? FROMM’a G?RE E??TL?K. ??güdüler ve ?nsan Tutkular? PS?KANAL?Z?N BUNALIMI.SEVG? KURAMISEVG? NESNELER? SEVG? VE ?A?DA? BATI TOPLUMUNDA SEVG?N?N ??K???.SEVG?N?N UYGULANMASI   ?nsan sevmeyi ??renerek yeniden di?er insanlarla birle?ir ya da toplumun otoritesine uyarak güven kazanabilir. ?nsan?n ?eli?kisi; hem do?an?n bir par?as? olmas? hem de ondan kopuk olmas?; hem insan hem de hayvan olmas?ndan kaynaklan?r. Hayvan olarak doyurulmas? gereken fizyolojik ?zellikleri vard?r. ?nsan olaraksa ak?l yürütebilir, benli?inin bilincindedir. ?nsan?n psi?esini anlaman?n yolu onun var olu?undan kaynaklanan gereksinimlerini ??zümleyebilmeye dayal?d?r  ?nsan?n var olu?undan kaynaklanan gereksinimler: 1. ?li?ki Gereksinimi; ?nsan, insan olma u?runa do?adan kopmu?tur. ?yleyse do?a ile olan birincil beraberli?inden kopmu?tur. Hayvan do?a ile ba? edebilecek güce sahiptir. Oysa insan imgeleme ve dü?ünce gücüne sahip olup do?a ile yak?n ve ba??ml?l??a dayanan ili?kisini yitirmi?tir. ?nsan?n kendi ili?kilerini kurabilmesi i?in büyük bir ?aba harcamas? gerekir. Doyum sa?layabilmesi i?in de üremeye y?nelik bir sevgiye ihtiyac? vard?r. Bu tür bir sevgi ise kar??l?kl? sorumluluk, sayg?, ?zen ve anlay?? gerektirir.  2. A?k?n Olma Gereksinimi; ?nsan a?k?n olmaya zorlan?r ?ünkü hayvans? do?as?n?n üstüne ??kmak, herhangi bir varl?k olmak yerine yarat?c? bir varl?k olmak gereksinimindedir. ?nsan?n yarat?c? dürtüleri engellendi?i zaman y?k?c? olur. Sevgi ve nefret kar??t dürtüler de?ildir. ?kisi de insan?n hayvan do?as?n? a?abilme ?abas?ndan kaynaklan?r. Hayvan ne sevebilir ne de nefret edebilir. Oysa insan hem sevebilir em de nefret edebilir.  3. ?nsan do?al k?kenini arar; ?nsan dünyan?n tamamlay?c? bir par?as? oldu?unu ve bir yere ait oldu?unu hissetmek ister. ?ocukken anne-babas?na ait hisseder. Ancak geli?tik?e bu duygunun ortadan kalkmas? gerekir. (Yoksa tehlikeli sonu?lar do?urabilir. ) ?nsan kendisine en fazla doyum sa?layan ve en sa?l?kl? ait olma duygular?n? di?er insanlarla dost?a duygular ya?ayarak sa?lar.  4. Ki?isel bir kimli?e sahip olmak ister; Bazen birey yarat?c? gücünü kullanarak amac?na ula?amaz. O zaman bir grup ya da bir ba?kas? ile ?zde?le?erek farkl?l?k kazanabilir. B?yle durumlarda kimlik duygusu birisi olmaktan de?il, birine it olmaktan kaynaklan?r.  5. Her birey bir ba?vuru ?er?evesine ihtiya? duyar; Asl?nda bireyin i?inde ya?ad??? dünyay? tutarl? bir bi?imde alg?layabilmesini sa?lar. ?er?eve mant?kl? ya da mant?ks?z olabilir. ?lk ba?vuru ?er?evesi, ailesidir.   Fromm’a g?re bu gereksinimler insana ?zgüdür, hayvanlarda bulunmaz. Ayr?ca bu gereksinimler insanlar?n belirtmeleri g?zlenerek anla??lmaz. Asl?nda bu gereksinimler insan?n evrimi boyunca insan?n do?as?nda olu?mu?tur. Bu gereksinimlerin belirtilmesi, insan?n i?sel yetilerini tan?ma yollar? bireyin i?inde ya?ad??? toplumun düzenlemeleri taraf?ndan belirlenir.   

Adler i?in Freud’dan ayr?ld?ktan sonraki y?llar olduk?a üretken ge?mi?tir. Bireysel psikoloji derne?i h?zla büyümü? ve Adler ?nemli yay?mlar yay?mlam??t?r. Bu süre i?inde olduk?a geli?tirdi?i kuram?na “Bireysel Psikoloji” ad?n? vermi?tir. Adler de Freud gibi 1. Dünya sava??ndan ?nemli ?l?üde etkilenir. Bu s?rada ciddi ekonomik s?k?nt?lar ya?aman?n yan?nda Adler kuram?nda da kimi ?nemli de?i?ikliklere gitmi?tir. Sosyal ilgi ve merhametin insandaki motivasyonunun k??e ta?lar? olabilece?ini belirtmi?tir.? Bu kitapta , moden psikolojinin kurucular?ndan birisi olan Alfred Adler'in tüm moden psikoloji ?al??malar?n?n bir ?zetini ve hayat hikayesini bulacaks?n?z.. ?Adler kendi g?rü?lerini ?ok daha iyi yans?taca??n? dü?ündü?ü “Bireysel Psikoloji” ismini se?ti. Freud ve Adler’in birbirleriyle anla?amaman?n tek nedeni fikir ayr?l?klar? de?ildi. Bu antla?mazl???n ve ayr?l???n tek nedeni de birbirlerini sevmemeleriydi. Ki?ilikleri bak?m?ndan pek birbirlerine benzemiyorlard?. Bu antla?mazl?klar ve ayr?l?ktan sonra Freud ve Adler aras?ndaki ili?ki birbirlerine kar?? olduk?a sert bir tutum i?inde kald?lar. Freud’un Adler’e olan ?fkesi hi? dinmemi? ve Adler’in ?lümü haberini ald???nda bu habere üzülen bir arkada??na “Senin Adler’e duydu?un sempatiyi anl?yorum. Viyana’n?n k?yünde do?mu? Yahudi ?ocuk i?in Aberdeen’de ?lmek duyulmam?? bir ba?ar? ve onun ne kadar ileri gitti?inin kan?t?d?r. Dünya, psikanalize kar?? ??kma hizmetinden ?türü onu ger?ekten zengin bir bi?imde ?düllendirdi” diyerek kar??l?k vermi?tir. Adler i?in Freud’dan ayr?ld?ktan sonraki y?llar olduk?a üretken ge?mi?tir. Bireysel psikoloji derne?i h?zla büyümü? ve Adler ?nemli yay?mlar yay?mlam??t?r. Bu süre i?inde olduk?a geli?tirdi?i kuram?na “Bireysel Psikoloji” ad?n? vermi?tir.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

Limbajul, ca func?ie psihic? specific uman?, se afl? la confluen?a mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia special?, logopedia. Tulbur?rile sale, fie c? sunt de natur? organic?, func?ional? sau psihologic?, restr?ng capacitatea de comunicare a individului ?i, implicit, via?a lui social?. ?n cartea de fa??, pornind de la modelele explicative ale tulbur?rilor de limbaj ?i prezent?nd metode de evaluare ?i interven?ie a c?ror eficacitate a fost demonstrat? ?tiin?ific, autoarea realizeaz? o deschidere spre tulbur?rile emo?ionale, comportamentale, de ?nv??are ?i nu numai, ?ncadr?ndu-le ?n contextul mai larg al mentalului uman. Propun?nd direc?ii concrete de evaluare ?i interven?ie ?n cazul unor tulbur?ri ale limbajului precum dislalia, b?lb?iala, rinolalia, dizartria, afazia, tulbur?rile de voce, ?nt?rzierea ?n dezvoltarea limbajului, aceast? carte are o important? latur? practic?, ?mbog??ind literatura de specialitate printr-un demers inovator ?i binevenit.

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.

De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Cum se face c? atât de mul?i dintre cei care ?in diete nu reu?esc s? sl?beasc?? Ba din contr?, tind chiar s? dep??easc? greutatea avut? ini?ial. Ce-i deosebe?te pe oamenii care totu?i reu?esc, de ceilal?i? Dar pe cei gra?i de cei slabi? În cartea sa bazat? pe cuno?tin?e din diverse domenii de specialitate ?i pe studii ?tiin?ifice, Sara Gilbert demonteaz? mituri, ar?tând c? succesul pe termen lung al unei diete nu ?ine de voin??, ci de factori personali precum a?tept?ri ?i încredere în sine, sau de circumstan?e sociale ?i familiale. Cititorului i se ofer? strategii de monitorizare a dietei, astfel încât s? fie preg?tit dintru început pentru dificult??ile inevitabile ap?rute atunci când se încearc? schimbarea unor vechi obiceiuri. Este înv??at cum s? recunoasc? emo?iile ?i situa?iile care stau la baza unui comportament alimentar nedorit sau chiar periculos pentru propria s?n?tate ?i s? utilizeze tehnici cognitive ?i comportamentale de gestionare a acestora. Cartea Sarei Gilbert nu propune diete miracol, fiind în schimb un instrument cât se poate de util pentru to?i cei care doresc s? ating? ?i s? p?streze o greutate ideal?.

Manualul de psihiatrie social? ?i psihoterapiereprezint? o ini?iativ? singular? ?n peisajul publica?iilor de specialitate din Rom?nia, de tratare exhaustiv? a unui domeniu pu?in explorat. Inten?ia declarat? a autorilor este introducerea unui limbaj obiectiv, dar totodat? accesibil, pe ?n?elesul tuturor, care s? deschid? calea unei comunic?ri reale ?ntre profesioni?ti ?i cei afecta?i de boala psihic?. Folosind termeni mai pu?in uzuali ?n limbajul de specialitate – confruntare, peisaj, atitudine fundamental? –, cartea introduce cititorului rom?n no?iunea de psihiatrie social?, ?n care ?cel?lalt“, a?a cum este denumit ?n carte cel suferind de o boal? psihic?, este considerat egalul celui s?n?tos ?i tratat ca atare.Manualul vine ?n ?nt?mpinarea cititorului care studiaz? pentru examenul de psihiatrie sau psihoterapie, indiferent de specializarea aleas? (asistent medical, medic, psiholog, nutri?ionist, ergoterapeut, kinetoterapeut). Totodat?, el se adreseaz? lucr?torilor ?n psihiatrie, precum ?i tuturor celor care au avut experien?e psihiatrice, fie ca pacien?i, fie ca apar?in?tori.??n psihiatria social?, accentul se pune pe confruntarea uman? cu omul bolnav psihic, adic? ?cel?lalt?, a?a cum este numit at?t de des ?n carte. Eu pot recunoa?te ?n cel?lalt un egal. El este, ?n pofida alterit??ii, un om deosebit de normal, la fel ca mine. Pot recunoa?te ?ns? ?i caracterul diferit, str?in, pe care abia dac? ?l ?n?eleg sau nu ?l ?n?eleg deloc, ?i care ?mi indic? ?n mod clar o diferen?? fa?? de cel?lalt. ?n psihiatria social? este ?ntotdeauna vorba despre proiectarea acestei rela?ii complexe, despre completitudinea percep?iei mele ?n ceea ce ?l prive?te pe cel?lalt, despre aten?ia fa?? de el ?i despre propria-mi disponibilitate pentru nou, pentru nea?teptat. Ideea este de a ?nv??a continuu.“

ase din zece angajai romni sunt nefericii la locul de munc, dezvluie un recent Eurobarometru. Tu ct de satisfcut eti de slujba pe care o ai Te simi motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoad pentru care strngi din dini Un sfert din via l petreci la munc“, aa c merit s faci tot ce e cu putin pentru a regsi bucuria de a lucra Plecnd de la noi cercetri despre cauzele nemulumirilor angajailor, cartea de fa ofer o serie de explicaii i sugestii practice pentru cei ce vor s-i regseasc pofta de a munci. Volumul include chestionare de autoevaluare, tehnici pentru creterea satisfaciei la serviciu, dar i ndrumri legate de momentul cnd e cazul s schimbi jobul sau s-i remaniezi stilul de a gndi, dac vrei s fii mai eficient i s te nelegi mai bine cu efii i colegii. Utiliznd o serie de instrumente i teorii din psihologia organizaional, cartea se adreseaz inclusiv specialitilor n resurse umane.

Ai ?ntreb?ri pe care ai vrut mereu s? i le pui medicului t?u? Nu ai sim?it niciodat? c? e momentul oportun? Medic generalist, cercet?tor medical ?i redactor al ziaruluiGuardian, dr. Tom Smith se inspir? din experien?a sa medical? pentru a r?spunde ?ntreb?rilor pentru care doctorii obi?nui?i par a nu avea timp.? Exist? vreo dovad? c? vaccinul antigripal actual e bun de ceva?? E adev?rat c?, dac? fumezi canabis, e?ti mai pu?in expus riscurilor dec?t dac? ai fuma tutun sau ai bea alcool?? Sunt deprimat?, dar nu vreau s? iau antidepresive. Care sunt alternativele?? Usturoiul face ?ntr-adev?r bine la inim?? Dac? da, de ce?? C?t de cur?nd dup? opera?ie pot s? c?l?toresc cu avionul?? Jenant?, ?nsp?im?nt?toare sau neobi?nuit?, oricum ar fi ?ntrebarea, sunt ?anse mari ca dr. Tom s? cunoasc? r?spunsul!

Ce ne determin? s? alegem un anumit b?rbat, o anumit? femeie? Exist? oare o alegere potrivit? sau totul e hazard? Si oare cum eroii unor romane at?t de ?ndr?gite, precum?Amantul doamnei Chatterley?sau?M?n?stirea din Parma, au ajuns s?-?i ?eas? pove?tile de dragoste?S? ne imagin?m rela?ia noastr? de iubire ca pe o cas?. ?i, construind-o, avem libertatea de a ?ncepe de oriunde dorim: de la funda?ia s?pat? ad?nc ?n p?m?nt, de la acoperi? sau de la parterul confortabil, trec?nd apoi la alte etaje, mai mult sau mai pu?in atr?g?toare ini?ial. ?n arhitectura unui cuplu, aceste planuri au o semnifica?ie proprie ?i spun c?te ceva despre cei care le cl?desc. Chestionarele ?i testele pe care le ve?i g?si ?n acest volum v? vor ajuta s? v? evalua?i compatibilitatea cu cel?lalt ?ntr-o rela?ie incipient? ?i s? v? cunoa?te?i mai bine "casa" propriului cuplu, pentru a v? putea bucura ?mpreun? de ea c?t mai deplin. E o carte pentru oameni singuri, ce ?nc? ??i caut? perechea, dar ?i pentru cuplurile deschise spre autoexplorare.?

Atunci c?nd adolescentul sufer? din dragoste, p?rin?ii lui se gr?besc s?-l aline cu replici de genul ?Nu merit? s? te nec?je?ti pentru at?ta lucru!" sau ?O s? ?nt?lne?ti persoane mult mai bune ?i mai dr?gu?e dec?t fosta ta iubire". ?n ciuda dorin?ei bine inten?ionate a p?rin?ilor de a-?i proteja adolescen?ii de orice fel de suferin?e, sindromul ?inimii fr?nte" trebuie v?zut ca un proces c?t se poate de util pentru o bun? maturizare a adolescentului, sus?ine psihopedagogul belgian Bruno Humbeeck. Suferin?a din dragoste nu e o boal? ?i nici un motiv de ru?ine. Din contr?, este un prilej pentru a ?nv??a s? iube?ti, s?-l respec?i pe cel?lalt ?i s?-?i redefine?ti identitatea. Misiunea esen?ial? a p?rin?ilor va fi aceea de a oferi un mediu sigur ?i empatic ?n care copilul s? poat? da un sens nefericirii sale, s?-?i poat? asuma ?i integra suferin?a ?n scenariul propriei cre?teri afective. L?muririle psihologice viz?nd ata?amentul, pasiunea fuzional?, a?tept?rile ?i necesitatea revizuirii propriei imagini asupra lumii pot fi extrem de folositoare ?i ?n gestionarea dramelor pasionale din cuplurile adulte.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

O stare de s?n?tate bun? este asociat? cu un sistem imunitar ce func?ioneaz? corespunz?tor. Dar aceast? func?ionare este independent? de via?a psihic?, organismul nostru se protejeaz? automat? Acest volum ofer? at?t o introducere bine documentat? ?n imunologie, c?t ?i o perspectiv? de ansamblu asupra rela?iilor dintre comportamentul uman, procesele neurologice ?i endocrine ?i func?ia imunitar? bazat? pe cercet?ri recente din domeniu. Sunt abordate diferite subiecte importante precum: modul ?n care stresul influen?eaz? func?ia imunitar?, modific?rile func?iei imunitare induse psihosocial, influen?a puternic? a depresiei asupra bolilor cardiovasculare ?i autoimune, rolul precum ?i efectele benefice ale ?n?elegerii ?i exprim?rii emo?iilor asupra func?ion?rii sistemului imunitar. De asemenea, un loc important ?n acest volum ?l ocup? prezentarea unor modele explicative ale rolului benefic al interven?iilor comportamentale ?i al diferitelor forme de psihoterapie asupra func?ion?rii sistemului imunitar. Cartea se adreseaz? medicilor, psihologilor ?i tuturor celor interesa?i de interac?iunea minte–corp.

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.