“The Blazing World”, is a Description of a New World, Called The Blazing-World, better known as The Blazing World, is a 1666 work of prose fiction by English writer Margaret Cavendish, the Duchess of Newcastle. It has been described as an early fore-runner of science fiction.??Here on this Figure Cast a Glance.?But so as if it were by Chance,?Your eyes not fixt, they must not Stay,?Since this like Shadowes to the Day?It only represent's; for Still,?Her Beauty's found beyond the Skill?Of the best Paynter, to Imbrace?These lovely Lines within her face.?View her Soul's Picture, Judgment, witt,?Then read those Lines which Shee hath writt,?By Phancy's Pencill drawne alone?Which Peces but Shee, can justly owne.??To The Duchesse of Newcastle, ?On Her New Blazing-World.??Our Elder World, with all their Skill and Arts,?Could but divide the World into three Parts:?Columbus, then for Navigation fam'd,?Found a new World, America 'tis nam'd;?Now this new World was found, it was not made,?Onely discovered, lying in Time's shade.?Then what are You, having no Chaos found?To make a World, or any such least ground??But your Creating Fancy, thought it fit?To make your World of Nothing, but pure Wit.?Your Blazing-World, beyond the Stars mounts higher,?Enlightens all with a C?lestial Fier.??William Newcastle.

Dinu are 25 de ani, o carier? ?n presa de scandal ?i nemul?umiri pe toate planurile: e convins c? iubita ?l ?n?al?, a scris o carte pe care nu reu?e?te s-o publice, iar jobul s?u, de a scoate senza?ionalul din necazurile altora, nu-i aduce nici o satisfac?ie. ?n loc s?-?i accepte cu demnitate condi?ia de t?n?r intelectual rom?n, e decis s?-?i rezolve toate problemele, ?n doar o s?pt?m?n?. ?ntr-o astfel de situa?ie, de o gravitate medie, c?teva sfaturi ra?ionale ar putea fi exact ce are nevoie. Din p?cate, persoanele din jurul s?u nu se obosesc cu a?a ceva. Luca, prietenul s?u cel mai bun ?i fost coleg de facultate, ?l ?mpinge, de fiecare dat?, spre cea mai simpl? sau imoral? solu?ie. De cealalt? parte, fratele s?u Andrei ?ncearc? s?-l transforme ?ntr-un bun cre?tin, precum ceilal?i membrii ai sectei. Obsesia fa?? de starul hip-hop Ty Julius, impus? de cerin?ele publicului de tabloid, e singurul lucru care reu?e?te s?-i mai st?rneasc? sentimente puternice. Asta p?n? c?nd o ?nt?lne?te pe Simona, care i-ar putea schimba via?a complet, ?n bine, sau ?n r?u, sau poate chiar deloc.

-THE DOUBLE- centers on a government clerk who goes mad. It deals with the internal psychological struggle of its main character, Yakov Petrovich Golyadkin, who repeatedly encounters someone who is his exact double in appearance but confident, aggressive, and extroverted, characteristics that are the polar opposites to those of the toadying "pushover" protagonist. ??The motif of the novella is a doppelganger (Russian "dvoynik"), known throughout the world in various guises such as the fetch. * * *? It was a little before eight o’clock in the morning when Yakov Petrovitch Golyadkin, a titular councillor, woke up from a long sleep. He yawned, stretched, and at last opened his eyes completely.?For two minutes, however, he lay in his bed without moving, as though he were not yet quite certain whether he were awake or still asleep, whether all that was going on around him were real and actual, or the continuation of his confused dreams. ??Very soon, however, Mr. Golyadkin’s senses began more clearly and more distinctly to receive their habitual and everyday impressions. The dirty green, smoke-begrimed, dusty walls of his little room, with the mahogany chest of drawers and chairs, the table painted red, the sofa covered with American leather of a reddish colour with little green flowers on it, and the clothes taken off in haste overnight and flung in a crumpled heap on the sofa, looked at him familiarly. At last the damp autumn day, muggy and dirty, peeped into the room through the dingy window pane with such a hostile, sour grimace that Mr. Golyadkin could not possibly doubt that he was not in the land of Nod, but in the city of Petersburg, in his own flat on the fourth storey of a huge block of buildings in Shestilavotchny Street.

"THERE was once upon a time a king who had a garden; in that garden was an apple tree, and on that apple tree grew a golden apple every year."?These stories are the golden apples that grew on the tree in the king's garden; grew and grew and grew as the golden years went by; and being apples of gold they could never wither nor shrink nor change, so that they are as beautiful and precious for you to pluck today as when first they ripened long, long ago.??Perhaps you do not care for the sort of golden apples that grew in the king's garden; perhaps you prefer plain russets or green pippins? Well, these are not to be despised, for they also are wholesome food for growing boys and girls; but unless you can taste the flavor and feel the magic that lies in the golden apples of the king's garden you will lose one of the joys of youth.??No one can help respecting apples (or stories) that gleam as brightly today as they did hundreds and thousands of years ago, when first the tiny blossoms ripened into precious fruit.??"Should you ask me whence these stories,?Whence these legends and traditions?With the odors of the forest,?With the dew and damp of meadows?"—??I can say only that the people were telling fairy tales in Egypt, in Joseph's time, more than three thousand years ago; and that grand old Homer told them in the famous "Odyssey," with its witches and giants, its cap of darkness, and shoes of swiftness. Old nurses and village crones have repeated them by the fireside and in the chimney corner; shep-herds and cowherds have recounted them by the brookside, until the children of the world have all learned them by heart, bequeathing them, generation after generation, as a priceless legacy to their own children. Nor must you fancy that they have been told in your own tongue only. Long, long before the art of printing was known, men and women of all nations recited these and similar tales to one another, never thinking that the day would come when they would be regarded as the peculiar property of youth and childhood. ?

Un nou gen de proz? literar?? A?a s-ar p?rea, dac? pornim de la separarea ?n con?tient ?i incon?tient a sinelui uman, aprofundat? magistral de marele psihiatru elve?ian C.G. Jung ?n celebra ?i monumentala sa Carte Ro?ie. Dumitru Popescu are o bogat? oper? literar?-fic?ional? ?i nonfic?ional? – inspirat? din yona con?tientului. Baletul fantasmelor ne propune sondarea cu mijloace literare a celeilalte zone a spiritului, cu origini ?i mecanisme ?nc? greu decelabile ?i care deschide o alt? fabuloas? perspectiv? a l?untricului omenesc.

There are, roughly speaking, two distinct types of Scottish Fairy Tales. There are what may be called "Celtic Stories," which were handed down for centuries by word of mouth by professional story-tellers, who went about from clachan to clachan in the "High-lands and Islands," earning a night's shelter by giving a night's entertainment, and which have now been collected and classified for us by Campbell of Isla and others.??These stories, which are also common to the North of Ireland, are wild and fantastic, and very often somewhat monotonous, and their themes are strangely alike. They almost always tell of some hero or heroine who sets out on some dangerous quest, and who is met by giants, generally three in number, who appear one after the other; with whom they hold quaint dialogues, and whom eventually they slay. Most of them are fairly long, and although they have a peculiar fascination of their own, they are quite distinct from the ordinary Fairy Tale.

Pisagor, ?ifa sanat?n?n en kutsal sanat oldu?unu s?ylemi?tir. ?ifa en kutsal sanatsa, o halde bedenle oldu?u kadar ruhla da ilgilenmelidir; ?ünkü hi?bir varl?k, en ?nemli par?as? hasta oldu?u sürece sa?l?kl? olamaz. ? ? ? ? ? ? ? ?Tyana’l? Apolionius Bu ?nemli ?al??mada, Kuantum ?yile?me, deyince ?unu anl?yoruz, kuantum fizi?i esaslar?na ve Modern bilime g?re iyile?me t?bbi kurallar? ile alternat?ve T?p, yani S?fac?l?k ??retisini birle?tiren bu kitap, ?e?itli hasta vaklar?n? ve Hastal?klara ili?kin vücuttaki ruhsal süredurumlara kuantum mekan???n?n modelleriyle yakla??m sa?layarak, grafiksel detayl? anlat?m?n? kullanarak, okura sa?l?kl? ve net bir yeni ?a??n s?fac? bilgisini kadim ??retileri kuantum mekan??iyle harmanlayarak aktarmaktad?r. Buna g?re, bu ?al??man?n amac?, zihin-beden-ruh bütünlü?ünü sa?lamaya deniyor ve mutlu olman?n tek ?art?n?n, ?al??ma boyunca, bu ü?ünün birli?inden ge?ti?ine inan?l?yor. Buradaki "iyile?me"den kas?t ise, Zihin-Beden-Ruh koordinasyonu kastedilmi?tir, yani tüm bir zihinsel bedensel ve ruhsal ?akra alanlar?n?n tam bir s?fas? konu edilmi?tir.. Hastal?klara kar?? ba????kl?k sisteminin etkileri muhakkak ki, ?a??m?zda art?k yads?namaz bir ger?ektir. Fakat ne var ki, buradaki esas ama?, hastal?klar? iyile?tirmekten ziyade, hasta olmaman?n yollar?n? aramakt?r bu esere g?re. (Daha da do?rusu "sa?l?kl? ol"ma ve “sa?l?kl? kal”ma halini ve süreklili?ini yakalamak ve bu süreklili?i hayat boyu sa?laman?n y?ntemi ara?t?r?l?yor ve analiz ediliyor..) Buradaki "hastal?k" terimi, t?bbi referanstan ?ok; yokluk, yaln?zl?k, i?sizlik, ba?ar?s?zl?k, mutsuzluk, kendini bo?lukta hissetme ve de?ersizlik gibi duygulara refere edilmektedir. Buna g?re, ?nsan sadece t?bbi hasta olmaz, fakir bir insan da hastad?r, yaln?z bir insan da! Kanser nas?l bir hastal?ksa; cimrilik, kabal?k, güvensizlik, korku, endi?e ve nefret de o oranda hastal?kt?r.. Sa?l?kl? bir insan tan?m?n? ??yle yap?yoruz hep genellikle: Kazanc?nda ve kahkahas?nda bolluk-bereket i?inde, ba??ms?z, gü?lü, ili?kilerinde mutlu, sevgiyi her daim ya?ayan ve etraf?ndakilerle payla?an, güven i?inde, sa?l?kl? ve güzel kalabilmek... ??te, bu kitab?n da yegane yaz?lma hedefi ve amac? da bunu sürekli olarak okura kazand?racak bilginin anahtar?n? vermektir. Yani, bir anlamda y?llard?r ki?isel geli?im alan?nda, s?k?a yap?lan yanl?? uygulamalar sonucunda, benzer ?al??malar?n yapt??? bal?k vermeyi ??retmek yerine, okura bal??? nas?l tutaca??n? ??retmeyi hedeflemektedir..

Caragiale a delimitat si impus teritoriul dramaturgiei romanesti cu numai cinci piese patru comedii si o drama scrise pe durata a doar unsprezece ani. Timp de un secol si peste trei decenii cat a trecut pana astazi de la prima lectura publica a Noptii furtunoase cea dintai dintre marile lui piese perimetrul problematic de viziune stilistic si tipologic al teatrului romanesc atat in registrul comediei cat si in cel al dramei fie aceasta ?de idei“ fantastica ori mitologizanta a ramas cel stabilit de Caragiale. Pentru literatura dramatica romaneasca el a avut si are acelasi rol ca in literatura franceza Corneille Racine si Molière laolalta. I-a fixat pentru eternitate probabil tiparele si ?ntinderea specificul si frontierele. MIRCEA IORGULESCU

Sigmund Freud este considerat p?rintele psihanalizei. N?scut ?n 1856, a profesat ca fiziolog, medic ?i psiholog ?i ?i-a petrecut cea mai mare parte a vie?ii la Viena. Ideile sale inovatoare sunt legate de incon?tient, refulare, interpretarea viselor ?i metoda clinic? de tratament prin dialog. ?n acest volum ve?i g?si fragmente relevante din cele mai importante lucr?ri ale sale. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Imediat ce ai anunat c eti nsrcinat, rudele, prietenii, cunoscuii, chiar i persoanele strine se grbesc s-i dea sfaturi. Pe internet gseti tot felul de informaii despre natere i creterea copiilor, unele verificate, altele mai puin, dar care adesea se bat cap n cap. Cum s-o scoi la capt n tot acest hi informaional Mari mituri despre dezvoltarea copiilor este o carte ce-i propune s demoleze ideile preconcepute, bazndu-se pe rezultatele cercetrilor tiinifice, pe dovezi, pe date statistice. Cartea dezbate fr menajamente 50 de mituri, rspunznd la ntrebri precum: Se poate prezice sexul bebeluului uitndu-te la forma corpului matern Genereaz anestezia epidural complicaii la natere S lai copilul s plng sau s-l iei n brae la cel mai mic semn de suferin S l aezi n premergtor ori s-l lai s se ridice singur n poziie biped Poate vaccinarea s induc autismul Dar consumul de zahr mi va agita copilul Pn la ce vrst este indicat alptarea mi traumatizez copilul pe via dac-i dau o palm Divorul prinilor poate distruge viaa copiilor Cu exemple din filme i seriale cunoscute, cu trimiteri la referine bibliografice de ncredere, cartea de fa reprezint un mic ghid pentru prini, extrem de util n numeroasele momente de cumpn cu care se confrunt pe parcursul creterii unui copil. Totodat, ea poate fi i un excelent suport de curs pentru cei ce se pregtesc n psihologia copilului. Ideea c un copil singur la prini este rsfat dateaz de peste un secol… cercetrile sugereaz c aceasta nu este n realitate dect un mit… Copiii singuri la prini […] au o motivaie de realizare nalt, un nivel mai ridicat al stimei de sine i relaii mai pozitive cu prinii […] i sunt similari tuturor celorlalte grupuri familiale n ceea ce privete maturitatea, spiritul de cooperare, autocontrolul, stabilitatea emoional, participarea social, extraversia i popularitatea n grupul lor de vrst.“ – Stephen Hupp i Jeremy Jewell Gemenii identici nu sunt identici din punct de vedere genetic O femeie poate rmne nsrcinat n timpul sarcinii Nu toate fetele au cromozomi sexuali XX i nu toi bieii au cromozomi XY Taii nu folosesc pedeapsa corporal mai des dect mamele Acestea i multe alte mituri sunt discutate prin prisma cercetrilor tiinifice de cea mai nalt calitate, i nu aa cum obinuim s facem noi, majoritatea prinilor, atunci cnd recurgem la intuiii, zvonuri i preri transmise din gur-n gur. Aceast carte ar trebui s se afle pe noptiera oricrui printe i consultat ori de cte ori ai dubii c faci ceea ce trebuie.“ – Michael Shermer, redactor al revistei Skeptic, editorialist la Scientific American, autor al crilor: Why People Believe Weird Things, The Believing Brain i The Moral Arc.

Limbajul, ca func?ie psihic? specific uman?, se afl? la confluen?a mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia special?, logopedia. Tulbur?rile sale, fie c? sunt de natur? organic?, func?ional? sau psihologic?, restr?ng capacitatea de comunicare a individului ?i, implicit, via?a lui social?. ?n cartea de fa??, pornind de la modelele explicative ale tulbur?rilor de limbaj ?i prezent?nd metode de evaluare ?i interven?ie a c?ror eficacitate a fost demonstrat? ?tiin?ific, autoarea realizeaz? o deschidere spre tulbur?rile emo?ionale, comportamentale, de ?nv??are ?i nu numai, ?ncadr?ndu-le ?n contextul mai larg al mentalului uman. Propun?nd direc?ii concrete de evaluare ?i interven?ie ?n cazul unor tulbur?ri ale limbajului precum dislalia, b?lb?iala, rinolalia, dizartria, afazia, tulbur?rile de voce, ?nt?rzierea ?n dezvoltarea limbajului, aceast? carte are o important? latur? practic?, ?mbog??ind literatura de specialitate printr-un demers inovator ?i binevenit.

"O carte care te b?ntuie." -?The Sun Nimeni n-a aflat secretul lui Emily. O vei face tu?? O c?snicie fericit?. Un fiu superb. Un c?min perfect. Atunci ce anume o face pe Emily Coleman s? se trezeasc? ?ntr-o diminea?? ?i s?-?i schimbe radical destinul, plec?nd de acas? ?i l?s?nd ?n urm? tot ce a construit? ?ntr-o Londr? mai mult ostil? dec?t prietenoas?, cu un nume nou, cu o profesie nou?, dar cu acelea?i vinov??ii ?i co?maruri, Emily ?ncearc? s? se reinventeze ?i s-o ia de la cap?t. ?ns? nu poate sc?pa de fantomele trecutului, care continu? s? o b?ntuie.? ?i cur?nd, va trebui s? se confrunte cu urm?rile faptelor sale - o descoperire ?ocant? care s-ar putea s? o ?mping? cu un pas prea departe...? "Un roman zguduitor despre ce pre? trebuie s? pl?tim c?nd evad?m din propria via??."?- Kirkus Reviews "Thrillerul psihologic al Tinei Seskis ?ine cititorul ?n suspans p?n? ?n ultima clip?." -?US Weekly "N-ai cum s? nu te sim?i cople?it."?- New York Times

Este un autoportret al cunoa?terii personale, un autoportret schi?at ?n timp real, sub ochii cititorului, pe m?sura ce Lara ia cuno?tin?? de st?rile emo?ionale prin care trece, ??i analizeaz? sentimentele, rezultatul posibilelor ac?iuni, analizeaz? deciziile pe care le ia, consecin?ele posibile. Dilema declarat? a Larei este: cum ?mpaci nevoia inimii pentru noutate, pentru tr?iri spontane, cu monotonia mariajului, chiar dac? acesta e fericit? Con?tiin?a sa este prins? ?ntre dragostea pentru so?ul cu care ?tie c? se potrive?te ca structur? ?i pe care ?l iube?te, ?i efervescen?a aventurii cu un alt b?rbat, care ?i furnizeaz? spontanul dup? care t?nje?te. Romanul se concentreaz? pe amant ?n mod deliberat. Lara este perfect con?tient? de r?ul pe care ?l produce celor trei personaje ?mplic?te: so?, amant, ?i ei ?ns??i. Perioada ?n care este creat ?i definitivat autoportretul sunt ultimii ai comunismului, anii ?n care priva?iunile impuse popula?iei sem?nau mai degrab? cu priva?iunile unui r?zboi. Cu toate acestea, eroina se concentreaz? cu ?nc?p???nare pe iubirea ei, pe mi?c?rile sufletului ei, refugiindu-se ?n tr?irile proprii ?i reu?ind astfel s? se salveze de autocomp?timire ?i s? supravie?uiasc? ?ntr-o aparent? normalitate.

Robin ?tia c? Paul nu era perfect. Dar fiindc? el i-a spus c? sunt foarte noroco?i c? s-au ?nt?lnit, ea l-a crezut. ?n atmosfera stranie a Marocului, Paul e a?a cum a visat Robin: pasional, talentat, competent. E convins? c? aici va r?m?ne ?n sf?r?it ?ns?rcinat?. C?nd ?ns? Paul dispare brusc, iar Robin se treze?te principala suspect? ?n ancheta poli?iei, totul se schimb?. Pe m?sur? ce ?ncepe s? afle adev?rul, Robin r?t?ce?te din atmosfera decadent? ce ?nv?luie Casablanca ?n ar?i?a nemiloas? a de?ertului Sahara, prins? ?ntr-un v?rtej tot mai terifiant din care nu ?tie dac? va reu?i s? scape. Cu talentul s?u de a scrie romane care te ?in cu sufletul la gur?, dar te ?i ?ndeamn? la medita?ie, Douglas Kennedy te invit? ?ntr-o c?l?torie palpitant? ?n inima ?ntunericului, adres?ndu-?i totodat? o provocare: ce ai face dac? via?a ta ar depinde tocmai de aceast? c?l?torie? "Kennedy are o ?n?elegere profund? a personajelor feminine sofisticate, dar nefericite."?Daily Mirror "O poveste de dragoste?noir, superb scris?."?The Times "O aventur? psihologic? sub soarele arz?tor al de?ertului."?New Statesman

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Cartea lui Dan Dungaciu se individualizeaza prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenta, o "stiinta de spate", cum ar spune logisticienii, adica o stiinta care serveste marilor incordari colective (ofensive sau defensive) pe o durata anumita. Dan Dungaciu propune, in acest sens, cel putin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci si a unei arii de civilizatie, cea europeana in acest caz: a) "centrele logistice ale gandirii sociale" (care sustin retelele sociologiei); b). "Harta logistica a sociologiei" (romanesti in acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru cateva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice. Modelul lecturii dezvaluie o fata surprinzatoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestari ale sociologiei in secolul XX: sociologia romaneasca interbelica. Istoria logistica a sociologiei romanesti reconstituie astfel una dintre secventele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului romanesc in secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de exceptie.

Titlul se refer? la ceea ce autorul c?r?ii consider? esen?a mitului faustic: surmontarea limitelor cunoa?terii ?i tenta?ia spre ceea ce exist? dincolo, necunoscutul sau imposibilul ?n ordinea normal? a lumii. Tenta?ia limitei ?i limita tenta?iei este o investigare critic? a ideilor ?i motivelor din perspectiva unui comparatism orientat spre filosofie ?i estetic?, pe care profesorul universitar clujean, Vasile Voia, l-a practicat consecvent ?n cariera sa.

Drept cadru general al discu?iei noastre propun o poetic? a traducerii. Dup? p?rerea mea, aceast? disciplin? – al c?rei teritoriu ?nc?lca (ba chiar ??nc?leca“) domeniile lingvisticii teoretice ?i aplicate, teoriei literaturii ?i crea?iei literare – se pliaz? pe modelul actului comunic?rii. Dup? cum se ?tie, actul respectiv implic? un produc?tor de mesaje, mesajul sau textul produs ?i un receptor sau lector (care arareori e unul cu totul pasiv; cel mai adesea el exercit? func?ia de interpret al mesajului ori textului).S? observ?m acum c? procesul traducerii este compus de fapt din dou? acte de comunicare ?nl?n?uite, dintre care primul se desf??oara ?n spa?iul limbii ?i culturii de plecare, adica al Limbii sursa, iar cel?lalt ?n sfera limbii ?i culturii de destina?ie, altfel spus a Limbii ?int?. Traduc?torul reprezint? veriga de leg?tura dintre cele dou? segmente, c?ci lui ?i incumb? at?t lectura ?i interpretarea textului surs?, c?t ?i producerea textului ?int?.

Om politic liberal mai pu?in cunoscut, Gheorghe D. Pallade a l?sat un jurnal care, de?i cuprinde o perioad? destul de scurt? ?n timp, 1 martie 1897 - 8 ianuarie 1898, ne va introduce ?n atmosfera extrem de fr?m?ntat? din interiorul Partidului Na?ional Liberal.S-a n?scut ?n anul 1858 la B?rlad, dintr-o familie ?nst?rit?. ?i-a f?cut studiile secundare ?i universitare ?n ?ar?, lu?ndu-?i licen?a ?n drept la Facultatea de drept a Universit??ii din Bucure?ti ?n anul 1880. Intr? ?n magistratur? p?n? ?n 1884 c?nd, particip?nd la alegeri este ales deputat pe listele Partidului Na?ional Liberal. Din acest moment via?a lui devine public? ?i intr? ?n v?ltoarea luptelor politice. ?n acela?i an, al?turi de C.A. Rosetti a sus?inut colegiul unic ?i libertatea absolut? a presei. De fapt a ?i fost colaborator al ziarului Rom?nul.Paginile de jurnal, de?i nu acoper? nici un an de zile, prezint? una din cele mai zbuciumate perioade al Partidului Na?ional Liberal. Subiective sau nu, paginile r?mase de la Gh.D. Pallade vin s? completeze istoria politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.L?s?m pe seama cititorului s? analizeze jurnalul lui Gh.D. Pallade. Nou? nu ne r?m?ne dec?t s? ar?t?m c? am considerat ca notele s? fie c?t se poate de complete, persoanele ?i locurile fiind foarte numeroase, f?r? de care, chiar un cititor avizat nu s-ar descurca. Iat? de ce am recurs la solu?ia de a desp?r?i notele de indicele de nume. Trebuie, de asemenea, s? atragem aten?ia c? notele sunt a?ezate alfabetic, deoarece tot volumul ar fi fost prea ?nc?rcat de numere ?i cifre. Sper?m c? modesta noastr? contribu?ie prin editarea acestui jurnal s? ?mplineasc? un scurt moment din fr?m?ntata noastr? istorie politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.

Cartea de Poezii a poetei confirm? un stil, o atitudine estetic? ?i o capacitate de a dep??i ?ngr?dirile presupuse de reactualizare a vechilor formule poetice. Claudia Voiculescu ??i asum? riscul de a p?rea demodat?, abord?nd ceea ce majoritatea poe?ilor din diverse genera?ii ori promo?ii, a respins, cel mai adesea din neputin??.Cred c? poezia Claudiei Voiculescu merit? aten?ia criticii ?i o mediatizare corespunz?toare. (Liviu Gr?soiu)Claudia Voiculescu ridic? forma fix? a rondelului la ?n?l?imi demne de orice competi?ie.... Este o poet? ?n al c?rei talent cred. (C.D. Zeletin)Poet? de ?nalt? for?? r?scolitoare, talent viguros cu cizel?ri de art? adev?rat? ?n ad?ncul substrat al cuv?ntului, vers pasional ?i cotropitor... (Pan. M. Vizirescu)Claudia Ilie, preoteas? ?ntru poezie... (Tudor George)Delicata poet? Claudia Ilie Voiculescu este o voce liric? de mare sensibilitate... (Dumitru Radu Popa)

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.