Cartea de fa?? r?spunde unor ?ntreb?ri majore: ce este omul? Cine este omul? De ce este omul?Cartea cuprinde teme subiective de medita?ie, filosofie diletant? ?i analiz? psihologic?, ?n genul unor confesiuni, fiind structurat? pe trei p?r?i. Cuvintele abuzive reprezint? o g?ndire fraged?, haotic?, pueril?, prima descoperire a propriului g?nd ?n contradic?ie cu g?ndirea lumii ?i cu g?ndirea proprie ?n alt? faz? a ei, necesitatea dubl?rii g?ndirii ?n dezacordurile ei.Dialogurile sunt descoperirea min?ii personajului ?n proprie minte, descoperirea personajelor vie?ii ?i amintiri fugare ale unor ?nt?mpl?ri obi?nuite care primesc subiectivism paranoic.A treia parte prime?te obiectivitatea, a?a zis? universal?, a unui anumit Narator, care reinterpreteaz? ?i reintegreaz? g?ndurile unui anumit om, ales la ?nt?mplare, dar decis totu?i de circumstan?ele c?r?ii. Dovedirea c? omul ?i ?nsumeaz? pe to?i, lumea.

O c?l?torie necontrolat? ?n timp este anun?at? de obicei cu c?teva minute, uneori ore sau chiar zile ?nainte, prin senza?ii de ame?eal? ce afecteaz? capul, stomacul ?i/sau picioarele. Mul?i purt?tori ai genei au relatat, de asemenea, despre dureri de cap asem?n?toare migrenelor.Primul salt ?n timp – numit ?i saltul de ini?iere – are loc ?ntre al 16-lea ?i al 17-lea an de via?? al purt?torilor genei.Extras din Cronicile Gardienilor, volumul 2, Reguli general valabileCe faci c?nd ?i-a fost fr?nt? inima? Corect: vorbe?ti la telefon cu cea mai bun? prieten?, m?n?nci ciocolat? ?i te b?l?ce?ti s?pt?m?ni la r?ndul ?n propria-?i nefericire. Mai prost e c?, ?mpotriva voin?ei ei, Gwendolyn are nevoie de toat? energia pentru cu totul ?i cu totul altfel de lucruri: de exemplu, pentru a supravie?ui. C?ci i?ele ?nc?lcite de dubiosul Conte de Saint-Germain ?n trecut ajung s? ?eas? ?i ?n prezent o p?nz? primejdioas?. Pentru a descifra secretul, Gwendolyn ?i Gideon – l?s?nd la o parte chinurile iubirii – trebuie nu numai s? danseze ?mpreun? menuet la un bal tumultuos din secolul al XVII-lea, ci ?i s? se arunce cu capul ?nainte ?n tot felul de aventuri...Un montagne-russe al sentimentelor, travers?nd secolele: aventurile lui Gideon ?i ale lui Gwen, grandios puse ?n scen? de autoarea Kerstin Gier, ?n cartea a treia a seriei Culorile dragostei. At?t de frumoas?, ?nc?t sigur te vei ?ndr?gosti de ea!

I t was in Copenhagen, in one of the houses on East Street, not far from King's Newmarket, that someone was giving a large party. For one must give a party once in a while, if one expects to be invited in return. Half of the guests were already at the card tables, and the rest were waiting to see what would come of their hostess's query: "What can we think up now?" Up to this point, their conversation had gotten along as best it might. Among other things, they had spoken of the Middle Ages. Some held that it was a time far better than our own. Indeed Councilor of Justice Knap defended this opinion with such spirit that his hostess sided with him at once, and both of them loudly took exception to Oersted's article in the Almanac, which contrasted old times and new, and which favored our own period. The Councilor of Justice, however, held that the time of King Hans, about 1500 A.D., was the noblest and happiest age. While the conversation ran pro and con, interrupted only for a moment by the arrival of a newspaper, in which there was nothing worth reading, let us adjourn to the cloak room, where all the wraps, canes, umbrellas, and galoshes were collected together. Here sat two maids, a young one and an old one. You might have thought they had come in attendance upon some spinster or widow, and were waiting to see their mistress home. However, a closer inspection would reveal that these were no ordinary serving women. Their hands were too well kept for that, their bearing and movements too graceful, and their clothes had a certain daring cut. They were two fairies. The younger one, though not Dame Fortune herself, was an assistant to one of her ladies in waiting, and was used to deliver the more trifling gifts of Fortune. The older one looked quite grave. She was Dame Care, who always goes in her own sublime person to see to her errands herself, for then she knows that they are well done. They were telling each other about where they had been that day. The assistant of Fortune had only attended to a few minor affairs, she said, such as saving a new bonnet from the rain, getting a civil greeting for an honest man from an exalted nincompoop, and such like matters. But her remaining errand was an extraordinary one.

Vremurile s-au schimbat, ?i la fel ?i ideea despre ce ?nseamn? s? fii mam?. Costurile vie?ii ?i presiunile acesteia nu mai fac posibil modul de odinioar? de a fi mam?. Femeile de azi trebuie s? aib? mai multe ocupa?ii ?n acela?i timp ?i s? fie ?i mame bune. Cartea de fa?? ??i arat? cum s? procedezi. ?ncepe cu sarcina ?i cum s? fi?i am?ndoi s?n?to?i. Apoi ??i ofer? sfaturi despre via?a ?n familie, cum s? ??i p?strezi bebelu?ul fericit, s? te ?ntorci la munc?, s? ?i modelezi comportamentul, s? ?i alegi ?coala potrivit?, s? ai un adolescent fericit ?i s? mearg? totul bine.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Aventurile lui Tom Sawyer este una dintre acele cri rare despre care se poate afirma cu certitudine astzi, la mai bine de un secol de la apariia ei, c se adreseaz tuturor vrstelor, mai bine zis, copiilor de orice vrst.“ – Petre Solomon

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Cu sufletul lui plin de contraste, mincinos, crud i poltron, naiv, rafinat i mojic totodat, resemnat i rebel, i totui plin de fermectoare elanuri de sinceritate, de tandree i de altruism, omuleul acesta nghesuie n inima lui pirpirie o ntreag umanitate [...] Romanul lui Jules Renard nchide ntr-o suit de ntmplri, ingenios construite i pline de naturalee, una dintre cele mai sfietoare drame omeneti: drama copilriei nefericite.“ – Modest Morariu

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Am scris cri despre copii; m-am gndit la sufletul lor, care era doritor de o poveste duioas, cu animale. Fram, ursul polar e o poveste cam trist, dar e scris totui pentru copii; i e izvort dintr-un sentiment de mil pentru un pui de urs ntlnit la o menajerie.“ – Cezar Petrescu

Cella Serghi este Margaret Mitchell a noastr. Aceeai for epic, aceeai curgere a personajului, acelai tip de feminitate care lupt i trebuie s nving. Cine nu i amintete ultima pagin din Pe aripile vntului, ctor cititoare nu le-a slujit drept suport, drept lecie de via Un feminism cald care e mai mult un fel de solidaritate feminin...Naturaleea, spontaneitatea scriiturii, conturarea personajului principal, att de sincer i de cuceritor, capacitatea de-a face cititorul s viseze i, nu n ultim instan, succesul de public pentru o carte de dragoste, toate acestea nseamn c avem de a face cu o carte de referin.“ – Cleopatra Loriniu

Nu n latura caracterologic st ns meritul romanului lui Cezar Petrescu. n datele lor interne, personajele au ceva predictibil. Ascensiunile le sunt sincrone. Cderea unuia duce la prbuirea celorlali. i, de obicei, ntocmai ca n jocul de domino, toi au n preajm pe cte cineva. Momentele de singurtate sunt rare n Calea Victoriei. Admirabil, n schimb, e invenia epic, dei nu din ea, ci din lirismul difuz i s-a tras romancierului succesul. Fiecare capitol ncepe printr-un soi de avertisment metaforic, fr nicio legtur explicit cu coninutul ulterior. Unele dintre aceste puneri n tem (mai degrab dect n abis) au ntr-adevr structur de anecdote, dar att de generale, nct propriu-zis nu putem vorbi despre narativitate autentic. Cel mult, despre infuzie de stri de spirit. Procedeul ine de alegorie, i substratul vag moralizator se ghicete permanent ndrtul lui. nsi Calea Victoriei reprezint, au artat-o mai toi comentatorii, un alt nume pentru melanjul de opulen, viciu, civilitate, elegan, conspiraie i tragedie care freamt n marele ora. De altminteri, prea puine lucruri se petrec spaial pe fostul Pod al Mogooaiei.“ – Cosmin Ciotlo

De altminteri, ne asigur, mereu, autorul, tabloul societii imediat postbelice este moral fracturat att de cauze sociale multiple ct i de nelesuri foarte eterogene conferite evenimentelor de protagoniti. Or, n noua realitate fiecare se simte ndreptit s solicite ceva de la via, de la istorie, de la ceilali, i, nu chiar n ultimul rnd, de la soart. Peisajul tipologiilor umane nu este unul idilic i armonios, ci unul bazat pe dezacord, pe conflict i pe nenelegere. i stau cititorului, fa n fa, idealiti morali (Vasile Mogrea) care refuz orice compromis i orice umilin, dar i venic adaptaii la succes, dintre care erou paradigmatic este Alexandru Vardaru. El n-are deziluzii n via pentru c nu-i creeaz sperane dearte sau iluzii prosteti. Clar i rspicat, se autodefinete privindu-l cu mil, dezgust i dispre pe mutilatul nenelegtor Radu Coma: Eu m-am socotit ntotdeauna nedemn de aa-zise marile idealuri. Viaa mi s-a prut mai simpl... Omul nu se sacrific idealurilor vagi. Nu iubesc o lume imaginar; o iubesc pe cea real! Nu una viitoare; pe cea prezent!... tiu c nu putem face miracole, nici n viaa de toate zilele, nici n cea politic... Tot ce poi face e s corectezi puin i treptat realitatea. Chiar patriot, sunt fr imaginaie... Ideile generoase duc la dezordine, lirismul la catastrofe!...ntunecare este un titlu ce a ajuns s conin n sine mai multe sensuri, cel antropologic destinal fiind, desigur, cel mai profund. Dar acest neles va fi – pentru muli cititori – corelat mereu i cu semnificaii sociale i psihologice. De ce Pentru simplul motiv c baza social i cea psihologic din orice rzboi, rscoal sau revoluie aduc la suprafa multe fee ale ntunecrii. Acestea sunt stocate n memoria colectiv, iar unele au constituit obiect de analiz romanesc. Fiecare cititor apeleaz, vrnd-nevrnd, la aceste nelesuri ale ntunecrilor venite din cele dou mari surse: istoria i literatura. Oricum, ntunecare a lui Cezar Petrescu rmne un reper literar major, unul dttor de seam att pentru istoria literaturii romne, ct i pentru evoluia luminrilor i ntunecrilor colective, periodice, ale poporului nostru.“ – Vasile Morar

n anii 1870, Jacques Rebière i Thomas Midwinter, doi tineri ambiioi, descoper c au aceeai fascinaie de a nelege cum funcioneaz mintea omeneasc.Cercetrile lor n noul domeniu al psihiatriei i poart dintr-un ospiciu englezesc de la ar n cmpiile Africii, din slile de conferin ale Parisului n Alpii austrieci i n California. i nsoesc n aceast cltorie iniiatic Sonia, sora devotat a lui Thomas, i Katharina, o fost pacient, a crei sosire n sanatoriul lor de boli nervoase dezvluie pentru prima dat direciile diferite ale cercetrii lor. La trecerea ntr-un nou secol i n vreme ce Europa este divizat de Primul Rzboi Mondial, cei doi prienteni sunt constrni la o tragic introspecie a propriilor idealuri i credine.Impresionant i provocator n acelai timp, romanul lui Sebastian Faulks caut rspuns la ntrebarea ce fel de fiine suntem noi, oamenii, i dac nu cumva nebunia este preul pe care l pltim pentru a fi umani.Cel mai ambiios roman al lui Sebastian Faulks de pn acum… Dragoste, loialitate, curaj, compasiune, generozitate… acetia sunt polii n jurul crora graviteaz povetile sale.“ – The Independent

Men's heads are by no means all like to one another, nor are the sutures of the head of all men constructed in the same form. Thus, whoever has a prominence in the anterior part of the head (by prominence is meant the round protuberant part of the bone which projects beyond the rest of it), in him the sutures of the head take the form of the Greek letter tau, T; for the head has the shorter line running transverse before the prominence, while the other line runs through the middle of the head, all the way to the neck.

„Lectur? obligatorie pentru oricine vrea s? aib? succes în afaceri sau în via?a personal?.“ – Jim Skinner, CEO McDonald’s 2004–2012

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.

Englezii nu au nici un respect fa de limba lor i nu sunt interesai s-i nvee copiii s-o vorbeasc. Ortografia lor este att de oribil, nct nici nu om nu poate nva s pronune dup ea.“ – G. Bernard Shaw Pentru opera sa care este marcat de idealism i umanitate, pentru satira sa stimulatoare, plin de multe ori de o singular frumusee poetic.“ – Comitetul Nobel Cei mai muli oameni spun c i dau dreptate lui Bernard Shaw sau c nu-l neleg. Eu sunt singurul care-l nelege i nu-i dau dreptate. – C.K. Chesterton Cu privirea sa ptrunztoare, dramaturgul vede c, de cele mai multe ori, o serie de achiziii superficiale – mbrcmintea, limbajul, purtrile, stilul de via – sunt cele care acord de fapt individului statutul social considerat cu mndrie un drept al posesorului: i i rde de asta, ca democrat i socialist, cam la fel cum Molière i rde de una sau de alta dintre profesiile liberale.“ – R.E. Burton

COMPTE AMB ALL? QUE DESITGES Un misteri paranormal de les bruixes de Westwick La mort d’un multimilionari no és gaire bona per a un negoci! ?s el que diu la tieta Pearl a la Cen quan troben un cadàver a l’hostal familiar a Westwick Corners. Tanmateix, la Cen pensa que no és cosa d’ella. Viu una vida normal apartada de la màgia per alguna cosa. Està promesa amb un noi normal i té una feina normal com a periodista, sense màgia de per mig, i un inconvenient com un assassinat al poble no pertorbarà la seva còmoda existència. Encara que tot el poble acusi la tieta Pearl d’haver assassinat el seu hoste. Encara que el seu promès actu? d’una manera sospitosa i vegi fantasmes on no n’hi ha. Encara que el nou i atractiu xèrif, en Tyler Gates, la tracti com la més sexy de les bruixes. Si t’agraden els misteris lleugers amb una dosi d’humor i un toc sobrenatural, t’encantarà aquesta història de bruixes! Cada llibre de la saga conta una història diferent, i es poden llegir en qualsevol ordre. Sobre la saga Els misteris de les bruixes de Westwick: Registra’t per rebre notificacions a http://www.colleencross.com ?Una captivadora aventura màgica. Si t’agraden els misteris lleugers t’encantaran la Cendrine West i la seva peculiar família de bruixes. Westwick Corners no és el típic poblet. Ni tan sols un poble fantasma normal i corrent. ?s on la gent es perd i on les bruixes entrenen la seva màgia sense cridar massa l’atenció. Aquesta combinació el converteix en un lloc interessant on mesclar els misteris i l’humor, i les bruixes sempre són el centre d’acció. La cuina de la Ruby, les investigacions de la Cendrine i l’escola de màgia de la tieta Pearl sempre cerquen l’ingredient secret que impulsi les bruixes a la fama i la fortuna i torni a fer brillar el poble de Westwick Corners. Les bruixes sempre treballen en noves oportunitats de negoci per l’hostal Westwick Corners, el bar Embruix i, per descomptat, l’Escola d’Encanteri Pearl, on les bruixes van a desentranyar enigmes, conjurar encanteris i crear nous misteris màgics. Llàstima que sempre es distreguin perquè ocorren successos estranys a Westwick Corners, des de petits delictes fins a assassinats. La família West sempre ha estat a Westwick Corners i sempre hi estarà. Descendeixen d’una llarga estirp de bruixes que ha viscut a Westwick Corners des de la seva fundació. Bruixes que desvelen misteris, resolen crims i ajuden qui ho necessita. Són un conjunt de bruixes de tots els estils, perquè embruixar és una de les coses típiques que es fan a un poblet. Tothom ajuda. Fins i tot el fantasma de l’àvia Vi s’entremet i investiga. Però quan totes estiren, no ho fan sempre en la mateixa direcció. Si t’agraden les endevinalles, les rialles i les sagues de misteri, t’encantarà aquesta col·lecció. Disponible en format electrònic i en paper. La següent aventura de la saga ocorre la Nit de Nadal. Mentre hi hagi lectors que gaudeixin amb les meves històries, continuaré escrivint-les. Gràcies per la lectura!

Din cauza unui denun? calomnios ?i a unui magistrat corupt, Edmond Dantès este arestat pentru tr?dare ?i condamnat f?r? proces la ?nchisoare pe via??. Aruncat ?n izolarea unei carcere, aflat ?n pragul sinuciderii, ?nt?lne?te un alt prizonier, care ?i ofer?, de-a lungul anilor, nu numai o educa?ie aleas?, ci ?i mijloacele de a se r?zbuna. ?i r?m?ne doar s? g?seasc? o cale ingenioas? de a evada din ?nchisoare…

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Publicat n 42 de limbi, aceast carte este una dintre cele mai traduse opere dup Biblie.Alice a existat cu adevrat. Avea doar trei-patru ani i era cea mai drgla i mai istea dintre cele trei fetie ale decanului Universitii din Oxford, cu care tnrul profesor de matematic Charles L. Dodgson se mprietenise pe vremea cnd lucra ca ajutor de bibliotecar. La dorina micii sale prietene favorite acesta a scris, sub pseudonimul devenit celebru, basmul pe care i-l povestise n timpul unei plimbri cu barca, ntr-o zi de iulie a anului 1862.Multe generaii de copii i de oameni mari“ au sorbit i vor mai sorbi nc, fermecai, povestea din ara Minunilor, i, de la 1865 ncoace, aceast poveste a devenit n Anglia cartea de literatur poate cea mai rspndit.

Cum se percepe o femeie pe sine ?ns??i sau cum – prin ce lentile distorsionante, cu ce preconcep?ii induse de o educa?ie cvasipatriarhal? – ?i vede ea pe ceilal?i? Care sunt grani?ele libert??ii ei de op?iune ?i ce obstacole ?nt?lne?te voin?a ei de a juca alte roluri dec?t acelea ce i sunt tradi?ional atribuite? Poate o femeie – mai bine zis, i se ?ng?duie – s? aspire a fi ?i altceva dec?t mam?, sor?, fiic?, so?ie etc. – atribute care o descriu doar din perspectiva rela?iilor ei cu al?ii, nu prin ceea ce este ea ?ns??i?! Sunt ?ntreb?ri identificabile ?n ?es?tura narativ? a c?r?ilor Cellei Serghi. Eroinele acestei autoare se revolt? ?mpotriva unei ordini sociale rigide, vor s? ?i afirme identitatea – feminin? ?i nu doar –, impulsionate nu at?t de mult invocata fantasm? a ?c?ut?rii fericirii“ (tem? asociat? de critic?, ?n virtutea unei iner?ii de judecat?, a?a numitei ?literaturi feminine“), c?t de o fireasc?, omeneasc? nevoie de integrare ?i de recunoa?tere.