Die Shakespeare-Trag?die, übersetzt von Christoph Martin Wieland. Laut Wikipedia: "King Lear ist eine Trag?die von William Shakespeare. Der Titelheld kommt in den Wahnsinn, nachdem er t?richterweise zwischen zwei seiner drei T?chter aufgrund seiner Schmeichelei seinen Nachlass verworfen hat, was tragische Folgen für alle hat. Das Stück basiert auf der Legende von Leir of Britain, einem mythologischen vorr?mischen keltischen K?nig, der für Bühnen- und Spielfilme weitgehend adaptiert wurde, und die Rolle von Lear wurde von vielen der besten Schauspieler der Welt begehrt und gespielt. "

Shakespeare-Geschichte spielt Heinrich den Vierten Teil, in deutscher ?bersetzung. Laut Wikipedia: "Henry IV, Part 1 ist ein historisches Stück von William Shakespeare, vermutlich sp?testens 1597 geschrieben. Es ist das zweite Stück in Shakespeares Tetralogie, das sich mit den aufeinanderfolgenden Regentschaften von Richard II, Henry IV (zwei Stücke ), und Heinrich V. Heinrich IV., Teil 1, zeigt eine Spannweite der Geschichte, die mit Hotspurs Schlacht bei Homildon gegen Douglas Ende 1402 beginnt und mit der Niederlage der Rebellen in Shrewsbury in der Mitte des Jahres 1403 endet. Von Anfang an war ein ?u?erst popul?res Spiel sowohl bei der ?ffentlichkeit als auch bei den Kritikern. "

According to Wikipedia: "William Wells Brown (November 6, 1816 – November 6, 1884) was a prominent abolitionist lecturer, novelist, playwright, and historian. Born into slavery in the Southern United States, Brown escaped to the North, where he worked for abolitionist causes and was a prolific writer. Brown was a pioneer in several different literary genres, including travel writing, fiction, and drama, and wrote what is considered to be the first novel by an African American. An almost exact contemporary of Frederick Douglass, Wells Brown was overshadowed by Douglass and the two feuded publicly."

According to Wikipedia: books, like this one, that Louisa May Alcott wrote under the pseudonym A.M . Barnard are "passionate, fiery novels and stories"... These works ... were known in the Victorian Era as "potboilers" or "blood-and-thunder tales." Her character Jo in "Little Women" publishes several such stories but ultimately rejects them after being told that they are "dangerous for little minds." Their protagonists are willful and relentless in their pursuit of their own aims, which often include revenge on those who have humiliated or thwarted them. These works achieved immediate commercial success and remain highly readable today." According to Wikipedia: "Louisa May Alcott (1832 – 1888) was an American novelist. She is best known for the novel Little Women, published in 1868. This novel is loosely based on her childhood experiences with her three sisters."

Book-length study of the great playwright by a great novelist. According to Wikipedia: "Gilbert Keith Chesterton (1874 - 1936) was an influential English writer of the early 20th century. His prolific and diverse output included journalism, philosophy, poetry

Beide Teile von Goethes Faust, auf Deutsch. Nach Wikipedia: Johann Wolfgang von Goethe (1749 - 1832) war ein deutscher Schriftsteller und laut George Eliot "Deutschlands gr??ter Literat ... und der letzte wahre Universalgelehrte, der auf der Erde wandelte". [2] Goethes Werke erstrecken sich über die Felder von Poesie, Drama, Literatur, Theologie, Humanismus und Wissenschaft. Goethes Hauptwerk, das als einer der H?hepunkte der Weltliteratur gefeiert wird, ist das zweiteilige Drama Faust. [3] Zu Goethes anderen bekannten literarischen Werken geh?ren seine zahlreichen Gedichte, der Bildungsroman Wilhelm Meisters Lehramt und der Briefroman Die Leiden des jungen Werther. "

Brief biographies of Benjamin West, Sir Isaac Newton, Samuel Johnson, Oliver Cromwell, Benjamin Franklin, and Queen Christina. According to Wikipedia: "Nathaniel Hawthorne (born Nathaniel Hawthorne; July 4, 1804 – May 19, 1864) was an American novelist and short story writer."

Classic adventure novel by Jules Verne. According to Wikipedia: "Jules Gabriel Verne (February 8, 1828 – March 24, 1905) was a French author who pioneered the science-fiction genre. He is best known for his novels Journey to the Center of the Earth (written in 1864), From the Earth to the Moon (1865), Twenty Thousand Leagues Under the Sea (1869–1870), and Around the World in Eighty Days (1873). Verne wrote about space, air, and underwater travel before navigable aircraft and practical submarines were invented, and before any means of space travel had been devised. Consequently he is often referred to as the "Father of science fiction", along with H. G. Wells. Verne is the second most translated author of all time, only behind Agatha Christie with 4162 translations..."

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei?Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate.Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Cafeaua fierbinte coboar i urc n acelai timp, ceaca se umple, pereii rotunzi se nclzesc, Tante Dante (din prun) simte cldura i se trezete, Nea Tza simte n nri aburul cafelei i deschide ochii, midiile snt deja fierbini, Tante Dante ateapt cuminte, n prun, s fie servit. De ani de zile, n fiecare diminea, mblnzitorul privete amuzat cum cafeaua fierbinte readuce la via imaginea inscripionat pe ceaca de cafea, mblnzitorul privete cum, simind cldura cafelei, Tante Dante i Nea Tza ncep s se mite de fiecare dat dup acelai scenariu, adresndu-i din fotografia aceea fierbinte aceleai cuvinte, de ani i ani de zile:— Bun dimineaa, Tante Dante!— Bune midii, Nea Tza!“

O sut? cincizeci de mii la peluze e una dintre cele mai puternice c?r?i scrise ?n perioada postsocialist?. E o carte care, la fel ca ?i Tratat de Tanatofobie sau ?oboloniada (de Steliana Grama) va bulversa, cu siguran??, clasamentele literaturii contemporane. Doar c?, spre deosebire de celelalte dou? c?r?i, tragem n?dejdea c? cei care fac critic? literar? nu vor str?mba din nas ?i o vor citi acum. Iar dac? acest lucru nu se va ?nt?mpla, suntem siguri c? peste ani se va g?si cineva care o va descoperi ?i o va aprecia la justa valoare. (Dumitru Crudu)Diana Iepure e o poet? matur? ?i complet?, textele ei sunt scrise bine ?i controlate, iar cartea unitar? adun? ?i formeaz? o lume proprie, ceea ce e foarte important pentru un poet, o lume contradictorie ?n raport cu titlul c?r?ii. Un experiment interesant, cu r?d?cini ad?nci ?n .md, care m? face curios ?n leg?tur? cu urm?torul proiect al Dianei Iepure. (Mihail Vakulovski)Poezii ca ni?te scrisorele sau file de jurnal simulat adolescentin. Cele mai bune mostre, ?lefuite ?i frizate exact c?t s? nu par? prea aranjate, sunt parc? inspirate de noua sinceritate sau, ?i mai bine, de experien?ele holistice, intime ale performatismului. Diana Iepure este valoroas? pentru c? reu?e?te s? scape influen?elor. Uneori, e bine ca poe?ii s? stea mai mult ?n cas?, s? c?nte la pian, s? vad? c?t mai rar al?i poe?i. (Felix Nicolau)

Volum nominalizat la sec?iunea ?Critic?. Istorie ?i Teorie Literar?“ – Premiile ?Observator cultural“, edi?ia a VI-a, 2012 Acest al doilea volum abordeaz?, tot din perspectiva experimentalismului, care sufer? ?n contextul postdecembrist anumite ?radicaliz?ri“, poezia autorilor intra?i ?n literatur? dup? 1990. Asemenea ?radicaliz?ri“ (care pot fi subordonate unei ideologii/retorici a excesului) sunt privite din perspectiva conceptului de ?hiper?modernitate“ teoretizat de Gilles Lipovetsky, pe care autorul ?l propune ?n locul celui (consacrat) de postmodernism. Plec?nd de aici, sunt luate ?n discu?ie abord?rile teoretice ale ultimelor dou? promo?ii poetice, ca ?i ?manifestele literare“ (fracturist, utilitarist etc.) ale acestora ?i sunt analizate c?teva direc?ii poetice, situate ?n continuitatea experien?elor experimentaliste discutate ?n volumul anterior.

Un caleidoscop ?n care se rotesc ?ncet imagini din copil?ria cu mineri, decantoare ?i benzi care transport? c?rbunele sau din adolescen?a ?ntr-o uniform? albastr?. Textele astea spun, ?n fond, pove?ti despre oameni dragi. (Ana Pu?ca?u)Ce-?i r?m?ne de f?cut atunci c?nd e?ti num?rat ?dup? gloan?e“, c?nd ajungi s? asociezi cele mai bune vremuri cu ?primele defil?ri“, prin fa?a ochilor ?i se deruleaz? ?toate marile filme ale indiferen?ei“, iar ?n loc de cer nu mai reu?e?ti s? vezi dec?t ?sute/de mii de c?m??i albastre cu epole?i“? Nu-?i r?m?ne altceva dec?t s? ratezi ?tot ce se putea rata“, asta e lec?ia pe care o ?nva?? at?t de bine ?i o pred?, iat?, mai departe, f?r? gre?eal?, fosta elev? a L(iceului) M(ilitar). De?i pare imprimat pe o band? magnetic?, iar limbajul este ?n esen?? unul sever, discursul ?pedagogic“ din te a?tept ca pe un glonte las? s? se strecoare printre r?nduri suficient din emo?iile, respira?iile sau ezit?rile instan?ei emitente, astfel ?nc?t abilitatea celei aflate la pupitru s? devin? de necontestat. Pentru c?, da, Ana Pu?ca?u convinge f?r? probleme, indiferent dac? scrie despre identit??i furate, manevre sterile, r?zboi, iubire sau ratare. (Cristina Ispas)Un spa?iu disciplinar, depresiv, amenin?at de gloan?e, p?ndit de moarte – o zon? biografic? marcat? de absolvirea LM-ului. Prezen?a semnificativ? a conjunctivelor ?i condi?ional-optativelor m? face s? cred c? totul ar putea fi ?ntocmai, iar rezultatul, exact cel b?nuit, c? oricine poate juca rolul principal propus de Ana Pu?ca?u. Concrete?ea spa?iilor nu se dezminte nici un moment, poeta r?m?n?nd fidel? geografiei ?i istoriei imediate, realiz?nd astfel un sumbru decor al lumii la ?nceput de mileniu; cu fabrici dezafectate, baruri, camioane ?i, de ce nu, cu Bosnia sau Basarabia. Teama care str?bate volumul, ca o ven? sub?ire, tr?deaz? fragilitatea de care literatura ultimelor decenii are at?ta nevoie. Debutul poetic al Anei Pu?ca?u este – probabil – cel mai a?teptat (?i mai reu?it) din zona Timi?oarei, ?n ultima vreme. (Moni St?nil?)

Eduard Limonov — rebel politic i comarul cel mai cumplit al lui Putin.“ – The GuardianLimonov nu este un personaj de ficiune. El exist.A fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; ceretor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan; scriitor la mod parizian; soldat pierdut pe undeva, prin Balcani; i acum, n imensa harababur postcomunist, btrn ef charismatic al unui partid al tinerilor desperados. Personal, se consider un erou, dar poate fi socotit i un ticlos. [...] viaa lui romanesc i periculoas spune ceva. Nu doar despre el, despre Limonov, nu doar despre Rusia, ci despre istoria noastr, a tuturor, de la ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial ncoace.“ – Emmanuel CarrèreRoman biografic sau biografie ficionalizat, cartea lui Emmanuel Carrère reconstruiete viaa unui personaj real, ivit parc din paginile unei cri. Un personaj excentric, ambiguu, evaziv i schimbtor, cu o via aproape neverosimil de aventuroas, care i permite autorului s traseze un portret convingtor al Rusiei din ultimii cincizeci de ani i n acelai timp s se lanseze ntr-o explorare uimitoare a paradoxurilor condiiei umane.Ca artist i politician, Limonov e, fr ndoial, unic i complex — un adevrat fenomen rusesc, o reflectare a intensitii neobinuite ce definete viaa n Rusia. i, aidoma rii din care vine, tocmai contradiciile sale l fac att de viu. – The GuardianIntimist, perspectiva lui Carrère este totodat istoric, ridicnd n jurul eroului su echivoc i temerar o vast i vibrant scen de teatru: URSS-ul izolat din anii lui Brejnev, apoi dezagregarea comunismului i, n fine, aruncarea Rusiei n capitalismul mafiot i ntr-un haos de proporii.Carrère nu-i asum niciodat poziia de judector, ns tie s insereze n amplul su roman de aventuri puternic ancorat n real meditaii profunde asupra destinului att al individului, ct i al civilizaiilor.“ – TéléramaNu mai viseaz la o insurecie violent, ci, mai degrab, la o revoluie portocalie, cum tocmai se produsese n Ucraina. O revoluie panic, democrat, de care se teme cel mai tare Kremlinul pe care e gata s l zdrobeasc prin indiferent ce mijloace. Iat de ce duce viaa asta de om hituit. Cu civa ani n urm, a fost fcut praf cu bte de baseball. Totul a renceput, abia dac a scpat unui atentat. Numele i figureaz n fruntea listei dumanilor Rusiei, adic a oamenilor de suprimat, pe care oficinele apropiate puterii i propun rzbunrii poporului, fcndu-le publice adresele i numerele de telefon. Ceilali de pe list erau Politkovskaia, ucis cu o puc cu aer comprimat, ex-ofierul FSB Litvinenko, otrvit cu poloniu dup ce denunase deriva criminal a serviciilor secrete, miliardarul Hodorkovski, nchis n Siberia pentru c a vrut s se bage n politic. Urmtorul e el, Limonov.

According to Wikipedia: "James Branch Cabell (1879 - 1958) was an American author of fantasy fiction and belles lettres... Cabell's work was thought of very highly by a number of his peers, including Mark Twain, Sinclair Lewis, H. L. Mencken, Joseph Hergesheimer, and Jack Woodford. When Twain died he was reading Cabell's Chivalry. And although now largely forgotten by the general public, his work was remarkably influential on later authors of fantastic fiction... Cabell's eighth (and best-known) book, Jurgen, A Comedy of Justice (1919), was the subject of a celebrated obscenity case shortly after its publication. The eponymous hero, who considers himself a "monstrous clever fellow", embarks on a journey through ever more fantastic realms, even to hell and heaven. Everywhere he goes, he winds up seducing the local women, even the Devil's wife."

De acela?i autor, bestsellerul Re?ete de jocuriMul?i p?rin?i se simt neputincio?i c?nd copiii lor devin anxio?i, mai ales c?nd ?ncerc?rile de a-i lini?ti nu dau rezultat. Re?ete ?mpotriva ?ngrijor?rii ofer? numeroase idei pentru a-i ajuta pe copii s? se simt? ?n siguran?? ?i plini de ?ncredere. Autorul descrie cauzele ?i simptomele anxiet??ii copiilor ?i explic? modul ?n care copiii ??i pot dep??i chiar ?i cele mai ?ngrozitoare frici, ?n cadrul unei rela?ii ?n care iubirea ?i grija p?rin?ilor se ?mbin? cu empatia, relaxarea ?i jocul. Pe l?ng? crearea ?i ?ntre?inerea conexiunii, tehnica a?ez?rii pe podea ?i cea a umplerii paharului gol, deja cunoscute, dr. Cohen ne ofer? aici alte tehnici ?i jocuri pe care le ve?i g?si foarte folositoare: Num?r?toarea invers?, M?ini-?mpinse, Sfoara sau Misiunea secret? sunt doar c?teva dintre ele. ?A? vrea s? ?ncerc ?i eu asta!“ ve?i spune dup? ce ve?i termina de citit aceast? carte.

Hanna Bota scrie cri ale descoperirii de sine prin Cellalt, prin Ceilali. Aceast mare i veche tem are, n cazul ei, o rezolvare aparte, cci Cellalt este nu doar cel din vecintate, ci i, mai ales, cel de foarte departe, tritor n orizonturi exotice, acolo unde diferena e strident i numai privirea lateral, n mai multele sensuri ale acesteia, poate conduce spre esena uman, spre miezul tare al fiinei. Punnd la btaie, n surprinztoare conexiuni, feluritele instrumente de cunoatere i interpretare pe care le-a acumulat n timp: literatur, etnologie, antropologie cultural, teologie, nu se mulumete cu privirea fix, focalizat, ghidat strict de regulile tiinei sale, ci tenteaz pai lturalnici, sensuri derivate, improvizeaz interdisciplinar, se pune pe sine n locul celuilalt pentru a-i descifra perspectiva, nelinitile, modelul de lume.Ultimul canibal ne purtase n insulele Vanuatu din Pacific. De data aceasta, jurnalul eseistic de cltorie, cu inserii poematice i desfurri epice, rotunjete povestea cutrii de sine prin iubire a Laviniei, tnr muzician romnc, urmrind-o n ara sa, mai nti, n Italia i India, apoi, ntr-o curgere de ntmplri nvolburate, rtcitor-iniiatice, ntre Occident i Orient, cu toate simurile n alert. Apa e motivul central al crii. De la Dunre la Gange, de la lacrim la diluviu, izvor susurnd ori val nfuriat, ea e simbol al vieii, al luptei pentru supravieuire i pentru nchegarea unui orict de firav rost. Tot ea traduce reverii identitare, comaruri negre, tensiuni i crize. Vrtejul explorrii de sine i asum traversarea ntunericului ca singur drum la ndemn spre lumin. Drum desenat n tine ca o hart a direciei ctre comoara de mare pre i ezitnd benefic, n noua i incitanta carte a Hannei Bota, ntre realitate i ficiune, cu irizri fantastice i nenumrate ui (ntre)deschise de-o parte i de cealalt a naintrii destinale.“ – Irina Petra

De ce at?t de mul?i b?rba?i le agreseaz? pe femeile pe care le iubesc ?i, mai ales, de ce partenerele maltratate se ?ntorc, totu?i, la b?t?u?ii lor? S? fie doar o consecin?? a diferen?elor de gen? Sau doar un efect al ?neputin?ei ?nv??ate“ ?i al terorii cople?itoare din sufletul victimei? Cu o experien?? clinic? de peste 25 de ani ?n psihoterapia persoanelor abuzate, David Celani eviden?iaz? caren?ele teoriilor actuale asupra agresivit??ii ?n cuplu ?i reg?nde?te, la un nivel mai profund, sensibila tem? a violen?ei domestice.Psihologul american aplic? teoria rela?iilor de obiect (Fairbairn), pentru a demonstra c? femeile b?tute se simt incon?tient atrase de partenerii b?t?u?i. Aceast? atrac?ie paradoxal? este explicat? prin tulbur?rile de personalitate care ?i-au pus amprenta asupra victimelor abuzate ?i neglijate ?n copil?rie. Complementar, cartea analizeaz? ?i personalit??ile narcisice ale abuzatorilor care ??i acoper? teama de abandon prin controlul excesiv ?i brutal al consoartelor.?n fine, Celani ofer? o serie de repere utile pentru psihoterapia pacientelor maltratate. Un tratament eficient va trebui s? ?nl?ture, cu mult tact, tiparele autodistructive ale victimelor, adic? acele ?patternuri“ bazate pe teama de abandon ?i pe fascina?ia fa?? de promisiunea unei viitoare iubiri oferite de agresorul care pare s?-?i regrete fapta sau de noi parteneri la fel de violen?i.

Credin?a poate face via?a ta exact a?a cum tu o visezi! Crede ?n Dumnezeu ?i ?n tine a?a cum deschizi ochii ?n zori, cum vezi lumina zilei... ?i spune: ?e at?t de bine c? pot privi lumina acestei zile ?i e at?t de bine c? Dumnezeu este ?ntotdeauna cu mine“. Credin?a ??i poate schimba via?a ?i tot ce te ?nconjoar? pe tine ?n acest moment al vie?ii tale...Aceast? carte ?ncearc? s? aduc? lumin? ?n existen?a noastr?, s? produc? o mai mare deschidere c?tre credin?? ?i spiritualitate, s? ne fac? s? ne ?n?elegem prezentul; dar mai cu seam? ne ?nva?? s? ne f?urim viitorul.O carte scris? ?ntr-un limbaj accesibil tuturor, care nu trateaz? ?n mod special teme religioase, ci ne ?nva?? s? vedem credin?a care trebuie s? ne c?l?uzeasc? ?n via?? mai mult dec?t auzim ?n biserici, citim ?n c?r?ile religioase sau urm?rim ?n exemplele ?nal?ilor clerici.

Orice asem?nare cu persoane în via?? sau decedate este pur întâmpl?toare... Ce-ai face dac? ai descoperi c? în cartea pe care o cite?ti e vorba despre tine? Când g?se?te o carte misterioas? pe noptier?, via?a lui Catherine Ravenscroft se transform? într-un co?mar. De?i pare o n?scocire, cartea, numit? Str?inul des?vâr?it, recreeaz? veridic ?i în cel mai mic detaliu cumplita zi în care Catherine a devenit prizoniera unui secret teribil, un secret pe care o singur? persoan? îl mai cuno?tea – iar acea persoan? a murit. Pe m?sur? ce trecutul o ajunge din urm?, Catherine simte c? lumea ei se pr?bu?e?te. Singura cale este s?-l înfrunte... chiar dac? adev?rul ?ocant ar putea s? o distrug?. Un debut remarcabil, care aminte?te prin atmosfer? de Înainte s? adorm ?i care se bucur? deja de un succes interna?ional, Avertisment vorbe?te despre o femeie bântuit? de secrete, despre dorin?a mistuitoare de r?zbunare ?i pre?ul dureros pe care trebuie s?-l pl?tim dac? încerc?m s? ascundem adev?rul. Avertisment dozeaz? suspansul psihologic uimitor de bine: exact a?a arat? thrillerul perfect. – Lee Child „Un necunoscut a pus cartea pe noptier?. Cu grij?. Nu a deranjat niciun obiect de la locul lui. Pe partea ei de pat. ?tiuse pe ce parte a patului doarme. A aranjat totul a?a încât s? par? c? ea îns??i pusese cartea acolo. Gândurile i se îngr?m?desc unele peste altele ?i se strivesc între ele pân? când devin chinuitoare ?i dureroase. Vinul ?i nelini?tea sunt o combina?ie periculoas?. Ar trebui s? înve?e deja c? nu e bine s? amestece otr?vurile. Î?i ia în mâini capul care o doare. În ultimele zile o doare constant. Închide ochii ?i vede soarele alb ?i arz?tor de pe copert?. Cum naiba a ajuns cartea asta în casa ei?“ Halucinant ?i tulbur?tor, romanul lui Renée Knight te prinde în mrejele sale de la prima pagin?. –? Kirkus Reviews