Kog??lniceanu ?n literatura istoric?? a Rom?niei ?i Alecsandri ?n literatura noastr?? poporan?? joac?? p?n?? la un punct rolul lui Columb ?n privin?a geografic??. – Bogdan P. Hasdeu Mihail Kog??lniceanu a fost una din acele naturi alese ce greu ?ncap c?teva al??turea ?n veac; pentru care timpul care l-a tr??it a fost prea scurt ?i spa?iul ?n care i-a fost ?nvoit s?? se mi?te prea ne?nc??p??tor spre a dezvolta uria?a putere a concep?iunilor cuget??rilor ?i n??zuin?ilor lui. – A.D. Xenopol

Birileri ?anakkale’de, Kurtulu? Sava??’nda sava??p tutsak olurken, ?ehit olurken baz? az?nl?klar ve a?a tak?m? geride kal?p mal mülk edinme pe?indedirler. Devlet y?netimindeki adamlar?n?n deste?iyle A?alar halk?n elindeki topra?a zorla el koyar. El koyduklar? yetmezmi? gibi halk? adeta k?le gibi ezer, s?mürür; ?nüne ??kan her engeli yok ederler.? Fakat Goca Meryem gibi bir kad?n ??kar ve kendili?inden olu?an hareketin ba??na ge?erek kanl? bir ba?kald?r? ger?ekle?tirir.? Sonras?nda ?smet ?n?nü deste?iyle Ziraat Bankas? kredi verir ve toprak reformu yap?l?r. ?Bu y?nüyle bu ?ykü ülkemizde ya?anm?? benzeri olmayan bir ?yküdür. ?Zulme ra?men romantizmi elden b?rakmayan, a?klar?n? koruyan insan ?ykülerini k?rk kaynak ki?inin anlat?m?na ba?l? olarak ger?ek kahraman ve yer adlar?yla yaz?lm?? bir an? romand?r Goca Meryem. K?y Ak da??n eteklerinde, kü?ük bir ovan?n k?y?s?nda duran tatl? iki tepeci?e yaslanm??t?. Ovalar?nda ahlat armutlar?, güz rengine boyanm?? meyvesiz a?a?lar, kü?ücük da? elmalar?, as?rl?k cevizler toprak daml? evleri sakl?yordu. K?y iki yakas? bir araya gelmemi?, zar zor ge?inen yoksul elli alt? haneden olu?uyordu. Her evin az ?ok ke?isi, koyunu; uysal ?küzleri, inekleri vard?. ???????? 1924 y?l?nda Cumhuriyetle birlikte ??rten k?yü Mu?la’dan al?n?p Burdur iline kat?ld?. Bu nedenle Mu?lal? birka? toprak sahibi topraklar?n? sat?p gitme karar? ald?. ?Bu teklif üzerine birka? kurnaz k?ylü toprak sahiplerine: ????????? “Bekleyin biz aram?zda g?rü?üp karar? size bildirece?iz,”dediler. Bir araya gelen Muhtar Karaca, Habip ve G?k ?akir, oturmu? bu konuyu tart???yorlard?: “Ta?lay?verelim gitsinler. Bu zamanda kim para bulmu? da toprak sat?n alacak. Satamazlar. Satamad??? topra?? ne yapacaklar? Gelip ekebilecekler mi? Sanm?yorum. ?ekip gidecekler, ?yle de?il mi?” dedi G?k ?akir. Habip: “Ta?layal?m vallahi, ta?land??? yere bir daha ad?mlar?n? atamazlar.” “Arkada?lar bu insanlarla y?llarca tarla kom?ulu?u yapm???z, birbirimizin lokmalar?n? yemi?iz, sonra babalar? da baba dostlar?d?r. Ay?p olmaz m? k?yden kuduz k?pek kovar gibi bu insanlar? ta?lamak!” G?k ?akir: “Ay?p diyorsun, ama toprak alacak para m? var?” “Oldu?u kadar veririz, gerisini harman kalk?m?ndan sonra deriz, olmad? taksit taksit ?deriz. Adamlar?n ba?ka bir se?ene?i g?rünmüyor gibi; kabul etmeyip de ne yapacaklar!” “??te ba?ka se?enekleri olmad??? i?in ta?layaca??z ya, ta?layal?m gitsinler!” deyip ?srar?n? sürdürdü G?k ?akir. “Hadi o zaman gazam?z mübarek olsun!”dedi onun silah arkada?? Habip. Zaten G?k ?akir ne derse ona uyard?. ?ünkü seferberlikte yaralan?p dü?tü?ünde kendisini omzuna al?p cephe gerisine ta??y?p kurtaran G?k ?akir’di. Ona bir can borcu vard?. O yüzden, o gün bu gün hep ayn? sibekten i?erlerdi. Karaca ne de olsa muhtard?. Bu i?e kar??mak istemiyordu. G?k ?akir ile Habip, birka? k?ylüyü yanlar?na ald?. Eli ta? tutan ne kadar ?oluk ?ocuk varsa toplad?lar. Mu?lal? toprak sahipleri, Karap?nar’?n ?nünde k?ylülerden gelecek haberi bekliyordu. K?ylüler, gizlendikleri yerden onlar? ta?a tuttular. Her bir yandan ya?mur gibi ta? ya??yordu. Toprak sahipleri neye u?rad?klar?n? anlayamad?lar. “Anam, yand?m! Can?n? seven ka?s?n!” “Hadi atla! “Tak tuk” Mu?lal?lar ka?arken ayaklar? k??lar?na yap???yordu. HAL?L ERDEM ?1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat??????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k?????????????? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme???? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam?? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????? ????2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Bir ?ocu?un, ya?ad??? ?ehirden k?rsalda ya?ayan babaannesinin yan?nda gidip yaz tatilini ge?irirken ya?ad??? maceray? anlat?r Tokat??. 85 ya??ndaki babaannesinin dikti?i a?a?larla nas?l ya?ama ba?land???n?, kendi kedine eme?iyle nas?l ayakta kald???n? anlatan, ?ocuklar?n aya??n? yere bast?racak ger?ekli?in romand?r. Tokat?? karakteriyle g?revi k?tüye kullanman?n sonu?lar?n? ya?ayarak g?ren Bar?? bir atla ve ba? bek?isi k?z arkada??yla ge?irdikleri unutulmaz bir yaz maceras?n?n yan?nda bilgiye ula?may?, bilimselli?i ara?t?rma sonunda ??renen ?ocuklar?n ?yküsüdür Tokat??. ?AM KARDE?L??? ? Nisan sonlar?yd?. Hava ?oktan ?s?nm??, b?rtü b?cek hareketlenmi?ti. Toprakta bin bir tohum canlanm??, yeryüzünü ye?ile boyam??t?. Bademler, ?eftaliler, elma a?a?lar?, bütün do?a tomurcuk patlamas?yla ba? d?ndürücü bir güzelli?e bürünmü?tü. A?a?lar duva??n? takm?? gelin gibiydi. 23 Nisan co?kusu bütün ?ocuklar?n i?indeydi. Okullarda bayraklar, fenerler, ?e?it ?e?it el i?i süslemeler okul pencerelerinde ?ocuklara, gen?lere; hatta bütün ulusa k?van?la bak?yordu. Zil ?ald?. ?ocuklar ko?ullanm?? zil sesiyle bah?eyi bo?alt?p s?n?flara girdi. ?ocuklar?n sesleriyle yank?lanan bo?luk, ayak izlerini ta??yan bah?e, d??ar?da kald?. S?n?fa giren ??retmen: —?ocuklar, size güzel bir haberim var, Pamukkale’ye bir gezi yapaca??z, dedi. S?n?ftaki bütün ??renciler bir a??zdan: —Oley! diye sevin? ???l??? att?lar. Planlama ve haz?rl?klar yap?ld?. Yola ??k?ld?. May?s ay?n?n ilk haftas?yd?. Otobüs Antalya’dan ??k?p yükseklere do?ru yol ald?k?a, ?ocuklar havan?n serinledi?ini fark ettiler. ?? ?Denizli’ye girmeden mola verip piknik yapmak istiyorlard?. Her ?ocu?un geziden beklentileri ayr? ayr?yd?. Kimi ?i?eklerin i?inde oyunlar kuracakt?. Kimi a?a?lara t?rmanacakt?. Kimi de belgesellerde g?rdü?ü canl?larla kar??la?abileceklerini hayal ediyordu. ?imdilik onlara d?rt duvarl? s?n?ftan ??kmak bile yetmi?ti. ??? Otobüs, derin bir vadide bir süre ilerledikten sonra ?ay?r? ?imeni bol, ho? bir düzlükte durdu. ??retmen kap? a??lmadan gerekli uyar?lar? yapt?. Kap? a??ld?. ?ocuklar s?rayla indiler. Hava s?cakt?. Ku?lar?n, b?rtü b?ceklerin güzel sesleri bitmeyen bir ?ark? gibiydi. Yaban ?ilekleri, b??ürtlenler, al??lar, da? elmas?, ku?burnular hepsi ama hepsi ?i?eklerini ?oktan a?m??, yapraklar? tomurcuklanm??t?. ??? ?ocuklar, ?imenin yumu?akl???n? hissedince, ko?maktan kendini alam?yordu. K?zlar ?i?ekten ba?lar?na ta? yap?yor, ar?lar o ?i?ekten ?tekine u?u?urken, onlarla yar???rcas?na hoplay?p z?pl?yorlard?. ??? Bar??, g?züne kestirdi?i bir ?am a?ac?na y?nelip t?rmanmaya ba?lad?. Bar??’? g?ren ?ocuklar ??retmene g?sterdiler. ??retmen ?am a?ac?na bakt?: HAL?L ERDEM ? 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Om politic liberal mai pu?in cunoscut, Gheorghe D. Pallade a l?sat un jurnal care, de?i cuprinde o perioad? destul de scurt? ?n timp, 1 martie 1897 - 8 ianuarie 1898, ne va introduce ?n atmosfera extrem de fr?m?ntat? din interiorul Partidului Na?ional Liberal.S-a n?scut ?n anul 1858 la B?rlad, dintr-o familie ?nst?rit?. ?i-a f?cut studiile secundare ?i universitare ?n ?ar?, lu?ndu-?i licen?a ?n drept la Facultatea de drept a Universit??ii din Bucure?ti ?n anul 1880. Intr? ?n magistratur? p?n? ?n 1884 c?nd, particip?nd la alegeri este ales deputat pe listele Partidului Na?ional Liberal. Din acest moment via?a lui devine public? ?i intr? ?n v?ltoarea luptelor politice. ?n acela?i an, al?turi de C.A. Rosetti a sus?inut colegiul unic ?i libertatea absolut? a presei. De fapt a ?i fost colaborator al ziarului Rom?nul.Paginile de jurnal, de?i nu acoper? nici un an de zile, prezint? una din cele mai zbuciumate perioade al Partidului Na?ional Liberal. Subiective sau nu, paginile r?mase de la Gh.D. Pallade vin s? completeze istoria politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.L?s?m pe seama cititorului s? analizeze jurnalul lui Gh.D. Pallade. Nou? nu ne r?m?ne dec?t s? ar?t?m c? am considerat ca notele s? fie c?t se poate de complete, persoanele ?i locurile fiind foarte numeroase, f?r? de care, chiar un cititor avizat nu s-ar descurca. Iat? de ce am recurs la solu?ia de a desp?r?i notele de indicele de nume. Trebuie, de asemenea, s? atragem aten?ia c? notele sunt a?ezate alfabetic, deoarece tot volumul ar fi fost prea ?nc?rcat de numere ?i cifre. Sper?m c? modesta noastr? contribu?ie prin editarea acestui jurnal s? ?mplineasc? un scurt moment din fr?m?ntata noastr? istorie politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.

Cartea de Poezii a poetei confirm? un stil, o atitudine estetic? ?i o capacitate de a dep??i ?ngr?dirile presupuse de reactualizare a vechilor formule poetice. Claudia Voiculescu ??i asum? riscul de a p?rea demodat?, abord?nd ceea ce majoritatea poe?ilor din diverse genera?ii ori promo?ii, a respins, cel mai adesea din neputin??.Cred c? poezia Claudiei Voiculescu merit? aten?ia criticii ?i o mediatizare corespunz?toare. (Liviu Gr?soiu)Claudia Voiculescu ridic? forma fix? a rondelului la ?n?l?imi demne de orice competi?ie.... Este o poet? ?n al c?rei talent cred. (C.D. Zeletin)Poet? de ?nalt? for?? r?scolitoare, talent viguros cu cizel?ri de art? adev?rat? ?n ad?ncul substrat al cuv?ntului, vers pasional ?i cotropitor... (Pan. M. Vizirescu)Claudia Ilie, preoteas? ?ntru poezie... (Tudor George)Delicata poet? Claudia Ilie Voiculescu este o voce liric? de mare sensibilitate... (Dumitru Radu Popa)

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.

Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.

Vreau s? cred c? drumul lui Eugenio Barba este cel ?n care ?nt?lne?te copacul de care at?rn? pe creanga cea mai de sus un m?r de aur ?i f?r? s? ?i pese de cei din jurul lui, de privirile lor arogante sau sc?nteind a dispre?, se ca??r? ?n copac, ?n plin? lumin? de zi, ?i culege m?rul. M?rul norocos al destinului. Curaj, perseveren??, credin?? de nezdruncinat ?n vocea l?untrului care mereu ?i ?opte?te drumul pe care s?-l urmeze, c?ci este drumul lui.Eugenio Barba, vizionar, reformator, artist, dramaturg-regizor, maestru, scriitor, ?n dramaturgia sa, ?n cuvintele sale imortalizate ?n reflec?ii asupra sensului ?i condi?iei artei teatrului ?i a artistului, ?n cercet?rile de natur? artistic? ?i ?tiin?ific?, ?n laboratorul de teatru, sesiunile ?colii Interna?ionale de Antropologie Teatral? forjeaz? un act artistic unificator prin coprezen?e ale contrariilor, ?ntrup?ri ale simultaneit??ilor, combin?ri temporale ?i spa?iale, dintre trecut ?i viitor, dintre Est ?i Vest, declan??nd ?o revolu?ie copernician? f?r? de care ?tiin?a teatrului de la sf?r?itul secolului XX ar fi incomprehensibil?“. (Diana Cozma)

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Cine alearg? dup? doi iepuri nu prinde nici unulAsaltul zilnic de e-mailuri, mesaje ?i ?nt?lniri te distrage de la ce e important ?i te streseaz? enorm. Solicit?rile de la locul de munc? ?i din familie sunt din ce ?n ce mai numeroase. Rezultatul: productivitate sc?zut?, deadline-uri dep??ite, c??tiguri mai mici, ?ncetarea ascensiunii profesionale. DAR VREI MAI MULT. Vrei mai mult? productivitate. Vrei c??tiguri mai mari, pentru un nivel de via?? mai ridicat, vrei mai mult timp pentru tine, familia ?i prietenii t?i. ACUM PO?I S? FACI MAI PU?INE LUCRURI ?I S? REALIZEZI MAI MULT. Un singur lucru te ?nva??:s? ob?ii rezultate mai bune ?n mai pu?in timp;s? reduci stresul;s? scapi de sentimentul de cople?ire;s? ??i recape?i energia;s? ob?ii rezultate extraordinare la munc? ?i ?n via?a personal?.?nva?? s? te concentrezi pe ceea ce conteaz?!

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.

E limpede c ne aflm n faa unui roman care nu i propune s fac istoriografie sub acoperire, un roman despre deportarea iganilor n Transnistria, ci despre destinul unei comuniti tradiionale care cade sub tirania implacabil a Istoriei. A unei Istorii, se-nelege, intrate n delir. Dac ar fi s cutm cu tot dinadinsul i un mesaj etic n roman, acesta este antiideologic: iubirea (i reflexul ei inevitabil, moartea) este mai important chiar dect tragedia deportrii. Cci atra triete sub fascinaia luptei din interiorul triunghiului conjugal, n condiiile asprei morale igneti a cuplului, n timp ce evenimentele istorice – n spe, rzboiul, cu tot cortegiul lui de nenorociri – se estompeaz n fundal.“ – Rzvan Voncu

n ciuda stngciei i a manierelor uor necioplite, Douglas Petersen, de profesie biochimist, d dovad de un sim al umorului care o seduce pe frumoasa Connie, artist n devenire, i o convinge s se cstoreasc cu el. Acum, la trei decenii de la nceputul relaiei lor, Connie l anun pe Douglas c se gndete s divoreze. Totui, nu se simte n stare s anuleze cltoria n Europa planificat pentru a ncuraja nclinaiile artistice ale fiului lor de aptesprezece ani. Iar Douglas, n adncul fiinei lui, este convins c acest voiaj le va reaprinde dragostea i l va ajuta s-i refac relaia cu fiul su. De pe strzile Amsterdamului n faimoasele muzee ale Parisului, din cafenelele veneiene pe nsoritele plaje din Barcelona, odiseea lui Douglas Petersen nsufleete btrna Europ pe msur ce el experimenteaz propria trezire la via. Criz a vrstei a doua, criz a cuplului, criz a adolescenei: Noi nseamn voi... Nichols jongleaz cu tema iubirii pierdute i, poate, regsite, oferindu-ne un final cu totul neateptat... “ – New York Times Un roman grozav... Nicholls este un maestru al relaiilor nuanate. Este, de asemenea, expert n construirea unei poveti inteligente, aa cum a dovedit nc din bestsellerul O zi, romanul su anterior.“ – Entertainment Weekly

Englezii nu au nici un respect fa de limba lor i nu sunt interesai s-i nvee copiii s-o vorbeasc. Ortografia lor este att de oribil, nct nici nu om nu poate nva s pronune dup ea.“ – G. Bernard Shaw Pentru opera sa care este marcat de idealism i umanitate, pentru satira sa stimulatoare, plin de multe ori de o singular frumusee poetic.“ – Comitetul Nobel Cei mai muli oameni spun c i dau dreptate lui Bernard Shaw sau c nu-l neleg. Eu sunt singurul care-l nelege i nu-i dau dreptate. – C.K. Chesterton Cu privirea sa ptrunztoare, dramaturgul vede c, de cele mai multe ori, o serie de achiziii superficiale – mbrcmintea, limbajul, purtrile, stilul de via – sunt cele care acord de fapt individului statutul social considerat cu mndrie un drept al posesorului: i i rde de asta, ca democrat i socialist, cam la fel cum Molière i rde de una sau de alta dintre profesiile liberale.“ – R.E. Burton

Numele provine de la regina francez? care a avut degetele la picioare unite cu o membran?, ca laba g??tei. Cartea este p?truns? de o filozofie dubl? a vie?ii: cea real? ?i cea denaturat?, care dore?te ?a ?ntoarce sfintele scripturi cu capul ?n jos“, dup? cum ne l?mure?te ilustrul autor. Eroii romanului ??i permit s? filozofeze la mesele slinoase ale acestui ?i altor edificii, cu osp?tari, buc?tari ?i mufloni veseli.Cartea descrie tribula?iile unui t?n?r la ?nceputul veacului al XVIII-lea, Jacques Ménétrier, fiul unui osp?tar. Primind oarece ?tiin?? de carte de la un calug?r capucin, b?iatul ?l va ?nlocui pe motanul Miraut ?n misiunea de a r?suci ?epu?a pe care sunt puse p?s?rile la frigare. Intr? apoi sub protec?ia abatelui Coignard, care ?l reboteaz? Jacobus Tournebroche ?i ?l ?nva?? latina ?i greaca. Sunt angaja?i de un alchimist aflat ?n c?utarea salamandrelor ?i a silfidelor mitice ?n textele antice ale autorilor alchimi?ti. Vor ?nt?lni personaje pitore?ti precum: un alchimist, dou? femei frivole, un capucin vagabond, un b?tr?n evreu gelos. T?n?rul va face o c?l?torie ini?iatic?, ?n care va cunoa?te dragostea ?i gelozia, ?nainte de a reveni ?n s?nul familiei ?i a deveni librar.

Din cauza unui denun? calomnios ?i a unui magistrat corupt, Edmond Dantès este arestat pentru tr?dare ?i condamnat f?r? proces la ?nchisoare pe via??. Aruncat ?n izolarea unei carcere, aflat ?n pragul sinuciderii, ?nt?lne?te un alt prizonier, care ?i ofer?, de-a lungul anilor, nu numai o educa?ie aleas?, ci ?i mijloacele de a se r?zbuna. ?i r?m?ne doar s? g?seasc? o cale ingenioas? de a evada din ?nchisoare…

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Publicat n 42 de limbi, aceast carte este una dintre cele mai traduse opere dup Biblie.Alice a existat cu adevrat. Avea doar trei-patru ani i era cea mai drgla i mai istea dintre cele trei fetie ale decanului Universitii din Oxford, cu care tnrul profesor de matematic Charles L. Dodgson se mprietenise pe vremea cnd lucra ca ajutor de bibliotecar. La dorina micii sale prietene favorite acesta a scris, sub pseudonimul devenit celebru, basmul pe care i-l povestise n timpul unei plimbri cu barca, ntr-o zi de iulie a anului 1862.Multe generaii de copii i de oameni mari“ au sorbit i vor mai sorbi nc, fermecai, povestea din ara Minunilor, i, de la 1865 ncoace, aceast poveste a devenit n Anglia cartea de literatur poate cea mai rspndit.

Al doilea volum al trilogiei HALF LIFE Time Magazine o nume?te „periculos de captivant?“, iar Daily Telegraph declar? c? Sally Green este „noua J.K. Rowling“.Descoper? povestea pe care cititorii din lumea întreag? o a?teapt? cu sufletul la gur?. Din nou, Sally Green r?stoarn? defini?iile. Ce înseamn? s?lbatic? Ce înseamn? uman sau civilizat? Tensiunea insuportabil?, dorin?a de a supravie?ui cu orice pre?, precum ?i dihotomia bine-r?u, dragoste-ur?, s?lbatic-civilizat, toate acestea bântuie cititorul, culminând cu un deznod?mânt care anun?? atmosfera sumbr? ?i misterioas? din ultimul volum al trilogiei. – Booklist Dup? ce ?i-a întâlnit tat?l, pe Marcus, temutul Vr?jitor Negru, ?i a primit de la acesta cele trei daruri, semnul devenirii unui Vr?jitor cu drepturi depline, Nathan lupt? pentru supravie?uire, h?ituit de Vân?torii Consiliului ?i mânat constant de dorin?a de a-l reg?si pe Gabriel ?i de-a o salva pe Annalise. Adev?rata provocare îns? este s? înve?e s?-?i controleze Darul proasp?t descoperit, latura s?lbatic? a sinelui, sursa unei puteri ce amenin?? s? spulbere totul în calea ei. Iar miza nu e numai propriul s?u destin, ci destinul întregii lumi a Vr?jitorilor. Jum?tatea S?lbatic? are personaje la fel de complexe, elementul magic la fel de pregnant ?i scene de ac?iune tot atât de tensionate ca în romanul care o precede, Jum?tatea Rea. – Publishers Weekly

WHITE FANG is a novel by American author Jack London - and the name of the book's eponymous character, a wild wolfdog. "So he became the enemy of his kind, domesticated wolves that they were, softened by the fires of man, weakened in the sheltering shadow of man's strength." —White Fang Jack London's The Call of the Wild, White Fang is the story of a wild dog's journey toward becoming civilized in the Canadian territory of Yukon at the end of the nineteenth century. White Fang is characteristic of London's precise prose style and innovation use of voice and perspective. Much of the novel is written from the viewpoint of the animals, allowing London to explore how animals view their world and how they view humans. White Fang relies on his instincts as well as his strength and courage to survive in the Yukon wilderness—despite both animal and human predators—and eventually comes to make his peace with man. White Fang has been adapted for the screen numerous times, including a 1991 film starring Ethan Hawke.

Tanara Oriana moare intr-un accident, chiar in ziua nuntii ei. Pentru oricine, acesta ar parea sfarsitul. Nu si pentru ea. Se intoarce ca recuperator de suflete, insa nu la vechea viata si familie, pentru care trebuie sa ramana moarta, ci la una cu totul noua. Rasfatul si confortul, considerate garantate mai inainte, se duc acum pe Apa Sambetei. Va trebui sa lupte pentru a-i salva pe ceilalti, dar si pe sine. Apar noi prieteni, noi dusmani si… prima iubire? Exista viata dupa moarte? Unii vor spune ca da, altii ca nu. Dar exista un raspuns la care cu siguranta nu v-ati gandit. Exista recuperatorii de suflete. Smulsi din existentele lor, sunt aruncati in altele, neintrebati de nimeni, fara sa li se ceara acceptul. Trebuie doar sa se supuna legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg razvratirea…

iganii lui Miron Radu Paraschivescu nu sunt arztorii gitanos andaluzi rzboindu-se cu la guardia civil, ci biei oameni nevoiai, obedieni, care-i cnt iubirile arzoaie, se blestem, se prsc, viseaz, iar nfruntrile cele mai sngeroase dintre ei nu depesc vendeta mrunt din Ric, ce aduce aminte de strlucitul cntec btrnesc Toma Alimo.“ – Ilie Constantin