购物车
个人中心
Nietzsche ?i muzica
￥48.97
De ce fr minotaur Fiindc literatura, din perspectiva mea, este un labirint, iar naintarea n ea, una plin de pericole, topite ns n pura iridiscen. Un labirint, dar unul radios, menit s atrag atenia asupra infinitii de jocuri ascunse n textul literar. Jocuri care te prind (mai bine-zis te seduc), doar ca s te poi elibera, s fii vzut n mijloc, schind un salut triumfator – poate spre nite prieteni nevzui. Cu nimic altceva n jur dect pietre ncinse, ncrustate cu nestemate. Nevoit s mergi mereu nainte, lai averea asta altcuiva, n-o poi lua cu tine – sensul e s iei din labirint cu totul nud (neatins de prejudeci ori de cliee), fr cicatrici literare, literatura s fie pentru tine o poart, nu o temni. Ea poart, ntr-adevr, n sine, aceast imens generozitate. Niciun minotaur care s te sfie, doar picurul de miere al bucuriei lecturii, pe lespezile arse de soare: suntem la amiaz, ateni, vigili (minotaurul ar fi doar creaia noastr). Senzaia de deschidere druit de literatur st deci la originea acestei cri, mai degrab un sinuos autoportret de cititor (nu att narcisiac, ct fidel siei) dect o lucrare sistematic. Un chip caleidoscopic, conturat din capricii reunite, firesc, ca rsplata pentru a fi urmrit cu ncredere traiectoria neregulat a lecturii – sinuozitate nelipsit totui de un sim al unitii, tradus n meditaia continu asupra unor noiuni precum familiaritate i alteritate, a relaiona ori a insolita.“ – Simona Grazia Dima
Karma s?n?t??ii
￥40.79
Lidia Lazu a scris aceste poeme. i pe urm a uitat c le-a scris. Le-a gsit pe marginea unei ferestre, ciugulite de psrile cerului, cu frumuseea pierdut pentru totdeauna – c toate lucrurile sortite s ntrein miracolul existenei. Acesta este mitul n jurul cruia ar putea s se consolideze o ntreag oper poetic. Eu cred c nici unul dintre poeii romni nu a reuit s construiasc o asemenea imagine, care ntr-adevr s ne reprezinte ntr-un asemenea chip i ntr-o asemenea msur. Lidia Lazu scrie din preaplinul firii sale. (...) Ea face parte dintre acei oameni care nu scriu din pricina slbiciunilor lor, ci din pricina prea multelor daruri cu care a fost nzestrat de Dumnezeu.“ – Mircea Ciobanu
Karma norocului
￥40.79
Sub limita de detec?ieVorbi?i ?n ?oapt?Ceva se petreceSub pragul vostru auditiv.A?a cum silabele gurii taleSunt sorbite de timpanele ei, tot astfelAcolo, ?n ad?nc,Picur? ceva –P?m?ntului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit r?d?cinile;Acolo, ?n ?naltSe spulbera ceva –V?zduhului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit ?ngerii.E un plan?et f?r? istovAl lucrurilor, fertil –Doar c? se petreceSub limita de detec?ie.
101 poeme
￥32.62
mi nchipui pe pmnt locuriUnde nu ajunge raza de soareLocuri unde nu adie vntulLocuri oarbe i surde, fr cldurFr memorie –Dar nu am destul putere s-mi nchipuiLocuri unde s nu ajungi s nu m ajungDurerea.
Tévúton
￥58.29
Tot ce urmeaz? s? sus?in ?n acest eseu nu poate fi de?monstrat cu precizie. ?ntr?un fel, nu fac altceva dec?t s? m? sabotez singur: sunt critic ?i istoric literar, profesor de lite?ratur? la Facultatea de Litere. Am, cum se spune, o ?cari?er? ?tiin?ific?“. Or, tot ce v? voi povesti ?n cele ce urmeaz? se a?az? contra tradi?iei, care la noi porne?te de la Mihail Dragomirescu, a ??tiin?ei literaturii“. C?linescu ironiza de fi?ecare dat? preten?iile pozitiviste ale unor cercet?tori care au impresia c? pot extrage, eventual cu cianuri, ca pe un mine?reu aurifer, adev?rul din textul literar. Literatura nu se las? disecat? cu instrumente ?tiin?ifice. C? analiza, interpreta?rea, hermeneutica literar? folosesc metode riguroase, fac uz sau caz de erudi?ie, e o alt? poveste. Dar nici o interpretare nu va ajunge la Adev?r. Pentru c? ?adev?rul“ literaturii nu e unul singur, ci o sum? de multe adev?ruri. Fiecare dintre ele depinz?nd de cititor, de inteligen?a lui, de cultura lui ?i, nu ?n ultimul and, de sensibilitatea lui. Bogdan Cre?u
Oameni de nic?ieri
￥22.99
Atunci c?nd Iisus le spune ucenicilor, ?n Evanghelia dup? Matei, 5:14, enun??nd ?fericirile“ (?n Cuv?ntarea de pe munte) c? ?voi sunte?i lumina lumii. O cetate situat? pe un munte nu poate s? r?m?n? ascuns?“, accep?iunea e strict metaforic?, la fel cum se ?nt?mpl? ?i ?n foarte cunoscuta scen? a Schimb?rii la fa??, tot ?n Mat. 17:2, unde se spune c? ?El s-a schimbat la fa?? ?naintea lor; fa?a lui a str?lucit ca Soarele ?i hainele i s-au f?cut albe ca lumina“. ?n Evanghelia dup? Marcu, mai aspr? ?i – dup? cum ?tim – mai veche dec?t aceea a lui Matei, lumina are, de asemenea, o accep?iune metaforic?, fiind asociat? cunoa?terii ezoterice pe care, prin credin??, o vor dob?ndi cre?tinii, spre deosebire de celelalte neamuri, c?rora le este rezervat? doar o cunoa?tere exoteric?. ?tefan Borbély
A legszebb hastáncosn?
￥18.56
A legszebb hastáncosn?
?l ?zel ?daresi Kanunu
￥2.70
l zel daresi Kanunu
Júlia 494. (Soha vagy ?r?kké?)
￥18.74
Júlia 494. (Soha vagy ?r?kké?)
T?bb mint ügyvéd
￥18.56
T?bb mint ügyvéd
Tiffany 263–264. (?tváltoztatjuk, Három lépés távolság)
￥48.80
Tiffany 263–264. (?tváltoztatjuk, Három lépés távolság)
Delphi Collected Works of William Hazlitt (Illustrated)
￥16.27
Delphi Collected Works of William Hazlitt (Illustrated)
Luxusmodell
￥18.56
Luxusmodell
Bianca 246. (K?zszolgálati boszorkány)
￥18.74
Bianca 246. (K?zszolgálati boszorkány)
Romana kül?nszám 46. k?tet
￥43.08
Romana kül?nszám 46. k?tet
Ponovo voljena
￥37.03
Ponovo voljena
Egy csók és k?vetkezményei
￥18.56
Egy csók és k?vetkezményei
Romana 542. (A szerelem hullámain)
￥18.56
Romana 542. (A szerelem hullámain)
A francia f?n?k
￥18.56
A francia f?n?k
Egy kis mennyország
￥18.56
Egy kis mennyország
Beszélgetések a függ?ségr?l - Demetrovics Zsolttal
￥57.31
Beszélgetések a függ?ségr?l - Demetrovics Zsolttal
