n 1943, soia lui Boris Vian, Michelle, s-a mbolnvit i a trebuit s sufere o intervenie chirurgical. Ca s-o amuze pe Michelle n timpul convalescenei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obinuii) i o ilustreaz cu desene fcute de el nsui. mpreun cu trei nuvele – Pompierii, Pensionarul i Amintirea – textul acestei poveti“ constituie un volum pe care fanii lui Boris Vian vor fi ncntai s-l citeasc.

Vanitos, crud, nehot?r?t ?i incompetent, regele Ioan al II-lea cel Bun, din dinastia Valois, st?p?ne?te, comi??nd gre?eal? dup? gre?eal?, o ?ar? aflat? ?n grav? criz?. Sub domnia sa tumultuoas?, R?zboiul de 100 de Ani se ?nte?e?te, fac?iunile nobililor se lupt? ?ntre ele, foametea amenin?? poporul, impozitele sunt zdrobitoare, iar ciuma face ravagii. O epopee nefericit? ?i s?ngeroas?, la cap?tul c?reia are loc dezastrul de la Poitiers, b?t?lia ?n care regele Fran?ei este luat prizonier de c?tre englezi.

Cum poate un tanar timid, introvertit si cu complexe fizice, sociale si culturale sa devina asasin profesionist? Prin vocea protagonistului, intr-un stil alert, caracterizat de o extrema violenta verbala, dar si de sensibilitate, tandrete si umor. Romanul Ucigasul dezvaluie procesele interioare complexe si pline de conflicte, precum si pe cele exterioare care il arunca pe cai nu de el alese, dar inscrise deja, oarecum, intr-un fel de cod genetic social.

n Ziua Recunotinei doi adolesceni, Nate i Ashley, rmn n grija unchiului, un istoric linitit i retras, dup ce tatl ajunge la nchisoare pentru c ia ucis soia, pe care a prinso n flagrant delict tocmai cu fratele lui. Romanul ncepe n for – i apoi se dezlnuie cu adevrat. Numi amintesc cnd am citit ultima dat un roman cu o asemenea intensitate narativ; o relatare necrutoare a unui an catastrofal, violent, comic i sumbru totodat, aductor de profunde schimbri n viaa unei familii americane disfuncionale. Dea dreptul uimitor.“ Salman RuShdie

Cavalerii Pardaillan - Vol. 8. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Cavalerul Pardaillan întâlne?te un tân?r punga? care îi treze?te simpatia, Jehan cel Brav, de fapt, nimeni altul decât fiul lui ?i al Faustei. Jehan se îndr?goste?te de Bertille de Saugis, fiica natural? a lui Henric al IV-lea, ?i pentru a-?i ap?ra iubita ?i pe tat?l ei, intr? în conflict cu to?i cei care îi doresc moartea regelui. Cavalerul Pardaillan lupt? de partea fiului s?u, atât pentru a-l observa, cât ?i pentru a-l proteja pe rege. Îns? Fausta a ascuns cândva, în Montmartre, o comoar? fabuloas? la care râvne?te toat? lumea – iezui?ii, familia Concini, chiar ?i ministrul regelui, Sully. Bertille este singura care cunoa?te secretul acestei ascunz?tori...

"---this fantasy of a night-black, dead planet, with the remains of the human race concentrated in a stupendously vast metal pyramid & besieged by monstrous, hybrid & altogether unknown forces of darkness, is something that no reader can ever forger" (H. P. Lovecraft)."One of the most potent pieces of macabre imagination ever written" -?H.P.Lovecraft. Lovecraft wasn't wrong: this is, perhaps, the greatest single work of fantastic fiction in the English language. The sun has died, as have the stars. Not a solitary light shines in the heavens. The days of light are nothing by a legend?-?they are a story told to soothe children. The last millions of humans still live in their Last Redoubt -?but the end of their days is at hand.

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. Szerelmek és félreértések klasszikus meséje a XVIII. századvégi Angliából. Az ?t Bennet n?vér élete a férjkeresés jegyében zajlik: anyjuk megszállottan próbálja biztosítani számukra a megnyugtató j?v?t valami pénzes – és lehet?leg rangos – férfiú mellett. Csakhogy a jó esz? és éles nyelv? Elizabeth szélesebb perspektívákban gondolkozik, és ebben apja is támogatja ?t. Amikor Mr. Bingley, a módos agglegény bek?lt?zik az egyik szomszédos birtokra, felbolydul a Bennet-ház élete. A férfi el?kel? londoni barátai és a vidékre vezényelt nyalka, ifjú katonatisztek k?zt bizonyára számos udvarlója akad majd a lányoknak. A legid?sebb lány, a der?s és gy?ny?r? Jane úgy t?nik, meghódítja Mr. Bingley szívét. Ami Lizzie-t illeti, ? megismerkedik a jókép?, és látszólag igencsak d?lyf?s Mr. Darcyval, és máris kezd?dik a nemek ádáz csatája. A helyzetet tovább bonyolítja, hogy Elizabeth nem várt házassági ajánlatot kap a Bennet-vagyont ?r?kl? unokatestvért?l, és amikor Mr. Bingely váratlanul Londonba távozik, magára hagyva a kétségbeesett Jane-t, Lizzie Mr. Darcyt teszi felel?ssé a szakításért. ?m egy Lydiával kapcsolatos családi válsághelyzet hamarosan ráébreszti h?sn?nket arra, hogy mindvégig balul ítélte meg ezt a büszke férfit… Eredeti hangú, máig modern, magával ragadó t?rténet, melyben magunkra ismerhetünk.

Numeroase descoperiri arheologice, aparent misterioase, i multe indicii din scrierile strvechi ale omenirii l-au determinat pe Erich von Dniken s porneasc n cutarea unor explicaii pentru misterele neelucidate ale trecutului. Concluziile uimitoare la care ajunge autorul ne-ar putea convinge s ne revizuim imaginea despre istoria timpurie a Pmntului. Ele deschid deopotriv perspective noi asupra progresului tehnicii de azi i de mine.“ Cu aceste cuvinte era anunat, n 1968, apariia crii de fa, care a declanat, prin concluziile sale surprinztoare, ce nu se limitau la arheologie, un val de indignare n rndurile oamenilor de tiin, dar, pe de alt parte, i un viu entuziasm n rndul publicului larg.Erich von Dniken a susinut c Pmntul a fost vizitat n timpuri strvechi de ctre fiine inteligente extraterestre, i c acestea au creat de fapt homo sapiens. Chiar dac i-a argumentat teza prin cercetri ntreprinse cu rigurozitate n lumea ntreag, ea a ramas destul de controversat. Totui, succesul enorm al crii sale a demonstrat c subiectul abordat este unul de mare interes. n decurs de doi ani, cartea a atins numai n Germania un tiraj de peste cinci sute de mii de exemplare.Cercetrile i descoperirile lui Erich von Dniken nasc i astzi discuii aprinse. Numrul adepilor si crete de la an la an. Din acest motiv, am considerat oportun reeditarea n limba romn, ntr-o traducere nou i necenzurat, a crii sale de debut, care nu a pierdut nimic din caracterul exploziv, incitant i senzaional, att n privina limbajului, ct i a coninutului. n prefaa nou a crii, Erich von Dniken analizeaz reaciile pro i contra strnite de tezele sale, pe care le reexamineaz n contextul cunotinelor recent dobndite.

Lire un livre, parcourir page après page un volume de bandes dessinées, suivre un film même, tout cela ressemble bien à l’aventure de parcourir un chemin. Lorsque le livre est composé de plusieurs volumes, lorsqu’une foule de contes secondaires se mêlent à l’histoire principale, le chemin semble être, de plus, plein d’aventures, parce qu’il faut faire un long voyage, entouré par des paysages miraculeux, il faut faire des détours surprenants, il faut passer des ponts et des viaducs. Le deuxième volume de la série Un c?ur de Petite Grenouille, intitulé Les premiers pas vers l’?ge m?r, introduit d’une manière tout à fait impressionnante des éléments mythologiques, appartenant - les uns au christianisme primitif et folklorique, quelques-uns au paganisme, dans ce conte ? réaliste ? en quelque sorte, même s’il est écrit dans la manière du fantastique et du miraculeux. Pour le lecteur, quel que soit son ?ge, la lecture de ces volumes est une délectation, à coup s?r. Pour le lecteur jeune et très jeune, pour celui qui ne sait pas encore lire et auquel on lit, c’est aussi ? un livre d’enseignement ?, par l’intermède duquel il peut s’expliquer aussi ce qui dépasse la première étape de la réception ou il peut entrer en contact avec la dimension éthique de notre existence dans le monde.

Un b?iat care a tr?it ?n Italia, la Vene?ia, acum ?apte sute de ani. Un adolescent care a c?l?torit ?n China - ?i s-a ?ntors dup? dou?zeci ?i patru de ani. Autorul unei c?r?i de c?l?torii care l-a inspirat pe Cristofor Columb. Iat? o biografie ilustrat? despre Marco Polo ?i lumea ?n care a tr?it!

Spune nu agresiunii ?i h?r?uirii, fii un bun prieten! Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i acoper? toate problemele legate de h?r?uire: de la h?r?uirea cibernetic? la cea din ?coal?, de acas?, din grupul de prieteni ?i multe altele. Parcurg?nd acest ghid, vei ?nv??a cum po?i s?-?i ?nvingi frica ?i s?-?i construie?ti via?a pe care ai visat-o. Cartea Aijei Mayrock ??i pune la dispozi?ie ?roeme“ (poezii rap) inspirate, ponturi de supravie?uire, pove?ti personale ?i chestionare rapide, un capitol despre cum s? le dezv?lui p?rin?ilor problema ta ?i un interviu ?n exclusivitate cu autoarea. Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i a fost supervizat de dr. Deborah Temkin, specialist? ?n fenomenul de h?r?uire ?n ?coal?, ?i de dr. Myrna Fleishman, psiholog. Pentru fete ?i b?ie?i de 11–16 ani.

Proasp?t ajuns? ?n Japonia, Adriana ?ncearc? s? se integreze ?n via?a studen?easc?, cu rezultate ?ndoielnice. ?n cele din urm?, ??i g?se?te locul ?n r?ndul celorlal?i studen?i str?ini: australieni petrec?re?i, englezi plini de ei, finlandezi scandalagii ?i, bine?n?eles, singurul alt rom?n pe care ?l ?nt?lne?te acolo. ?mpreun?, exploreaz? temple, ?ncearc? diverse chimonouri, particip? la ceremonii, viziteaz? cluburi de jazz ?i travesti?i ?i filosofeaz? pe tema eternei fascina?ii japoneze. O perspectiv? plin? de umor asupra frumuse?ii, frustr?rilor ?i nebuniei vie?ii ?ntr-una dintre cele mai admirate culturi din lume.

Jurnalul de fa?? este relatarea captivant? a expedi?iei lui Fridtjof Nansen c?tre Polul Nord. Autorul alterneaz? observa?iile ?tiin?ifice ?i notele de jurnal cu fotografii ?i desene, dar ?i cu ?nregistrarea celor mai profunde tr?iri care l-au b?ntuit pe t?n?rul explorator pe t?r?murile temute ale Nordului ?nghe?at. Dup? ce primul volum a prezentat ?nceputul expedi?iei ?i aventurile navei Fram, cel de-al doilea volum descrie palpitanta c?l?torie de cincisprezece luni cu s?niile, ?ntreprins? de Friedtjof Nansen ?i de locotenentul Johansen. Ace?tia au pornit la drum pe un teren necunoscut, ajung?nd mai aproape de Polul Nord dec?t orice explorator de p?n? atunci. Istorisirea aventurilor lor se ?ncheie cu deriva navei Fram ?i revenirea ?n Norvegia, ?n august 1896.

Tr?im ?ntr-o societate modern?, tehnologizat? la maximum. Avem acces rapid la informa?ii ?n diferite forme. Nici nu ne mai putem imagina via?a altfel!Dar ne ?ndep?rt?m tot mai mult de spiritualitate…Ap?rut? la Editura Adenium, O inim? de broscu?? vrea s? ne aminteasc? (?ntr-o form? original?), c? ?n multe din col?urile p?m?ntului, religia ?i-a pus amprenta ?n mod hot?r?tor asupra istoriei ?i civiliza?iei. Confrunt?rile ideilor personajelor, originalitatea acestora, momentele lor de medita?ie, confesiunile pe care ?i le fac sunt tot at?tea ipostaze ?n care cititorii se pot reg?si cu u?urin??.Pe m?sur? ce vom ?nainta ?n acest foileton, prefa?at de scriitorul ie?ean Liviu Antonesei, pove?tile eroilor vor deveni din ce ?n ce mai complexe, ceea ce ne ?ndrept??e?te s? afirm?m c? O inim? de broscu?? poate fi considerat? o carte de ?nv???tur?, un mic tratat (de altfel) de filosofie, o POVESTE PENTRU TOATE V?RSTELE.Peni?a aurie, ?nger sau c?l?u?, primul volum al seriei O inim? de broscu?? semnat? Gheorghe V?rtosu deschide drumul unei incursiuni ?ntr-o lume cu totul inedit? a copil?riei, a prieteniei ?i a credin?ei curate ?n Dumnezeu. ?nscris? ?n curentul realismului magic, aceast? lucrare aduce ?n prim-plan personaje inedite. Dialogurile lor, medita?iile, confesiunile pe care ?i le fac – o micu?? Pic?tur? de S?nge, un Viermi?or de M?tase ?i un Puricel – sunt tot at?tea situa?ii ?n care fiecare dintre cititori se vor reg?si cu u?urin??.?nv???tura final? a acestui volum relev? faptul c? Peni?a aurie, acest instrument simplu, ?inocent“ la prima vedere, are de fapt o putere inimaginabil?: ajuns? ?n m?na ginga?? a unui artist, poate da na?tere unor lucruri minunate: poezii, opere inestimabile… Dup? cum, ajuns? ?n m?na unui decizionar, a unui justi?iar poate anula libertatea sau chiar via?a oricui.

Lucrarea Cum s? fii un bun p?rinte ne ?nva?? cum s? ne cre?tem copiii frumos, f?r? s? ?ip?m la ei, f?r? s?-i agres?m fizic, verbal ori psihic.Totodat?, ea ne pune ?n fa?? o oglind? pentru a ne vedea ?i a ne ?n?elege pe noi ?n?ine (copiii p?rin?ilor no?tri!), pentru a ?i ?n?elege pe p?rin?i, dar ?i pentru a afla cum s? ne construim o leg?tur? sufleteasc? adev?rat? cu copiii, bazat? pe iubire, pe respect ?i pre?uire.Cartea a ap?rut anterior sub titlul Eu te-am f?cut, eu te omor, autoarea renun??nd la acest titlu la sugestia cititorilor c?r?ii.

Am nceput s scriu pentru c aa am simit chemarea. E la fel ca preoia: devii pstor de suflete pentru c ai trimitere de sus, de la Tata. Aa s-a croit i destinul meu. Probabil c obria mea flticenean e de vin. n acest loc binecuvntat am crescut i am primit educaie. colile, dasclii, istoria literar a oraului – nesat de nume mari i sonore, care au trecut i trit pe aici – mi-au creat creuzetul. Mai departe a trebuit s muncesc singur, ca un rob, pe aceast plantaie plin ochi de litere, cuvinte i fraze. Aa am fost, sunt i voi rmne: un ego ce intersecteaz anii pe orizontal i vertical, aducndu-mi i eu, la rndul meu, contribuia pe care un ora minunat, numit Flticeni, mi-o cere. Mark Twain spunea: Dou zile sunt importante n viaa unui om: ziua n care s-a nscut i ziua n care a aflat de ce. Tu, cititorule, ai aflat” (Romulus Andriescu)

tiu cu adevrat: cltoria ta ncepe cu alegerea de a te ridica, de a merge nainte i de a tri pe deplin.“ — Oprah WinfreyAcum, pentru prima oar, gndurile i ideile din leciile de via ale utoarei au fost revizuite, actualizate i adunate ntre copertele unei cri. Organizate pe teme – bucurie, rezilien, relaii, recunotin, posibilitate, veneraie, claritate, putere – aceste eseuri ne dezvluie inima i mintea unei femei extraordinare, oferind totodat cititorilor un ghid pentru a tri o via mplinit.

Manualul redactorului. Introducere ?n teoria ?i practica edit?rii este descrierea clar? ?i concis? a unei ocupa?ii esen?iale ?n domeniul editorial. Adresat? ?n primul r?nd redactorilor specializa?i ?n carte nonfiction, lucrarea este structurat? ?n nou? capitole. Acestea trateaz?, pe r?nd, toate aspectele teoretice ?i practice pe care un redactor de carte aflat la ?nceput de carier? trebuie s? le cunoasc? pentru a-?i ?ndeplini ?n bune condi?ii sarcinile prev?zute ?n fi?a de post: multiplele ?n?elesuri ale termenului ?editor“, istoria concis? a edit?rii, domeniile generale ale c?r?ii de nonfic?iune, elementele componente ale unei c?r?i de nonfic?iune, personajele-cheie ale edit?rii ?i raporturile func?ionale dintre acestea, aspectele de etic? ?n rela?ia cu autorii, principiile de baz? ale legisla?iei rom?ne?ti ?n materie de drepturi de autor, etapele edit?rii ?i normele generale de editare prezentate sistematic, cu exemple concrete de tratare a unor situa?ii des ?nt?lnite ?n practica de zi cu zi (scrierea numelor proprii, scrierea numeralelor ?i a unit??ilor de m?sur?, folosirea abrevierilor, ?ntocmirea notelor ?i a bibliografiilor, ?ntocmirea indicilor de nume de persoane sau tematici, tratarea ilustra?iilor ?i a legendelor aferente etc.).

O sut? cincizeci de mii la peluze e una dintre cele mai puternice c?r?i scrise ?n perioada postsocialist?. E o carte care, la fel ca ?i Tratat de Tanatofobie sau ?oboloniada (de Steliana Grama) va bulversa, cu siguran??, clasamentele literaturii contemporane. Doar c?, spre deosebire de celelalte dou? c?r?i, tragem n?dejdea c? cei care fac critic? literar? nu vor str?mba din nas ?i o vor citi acum. Iar dac? acest lucru nu se va ?nt?mpla, suntem siguri c? peste ani se va g?si cineva care o va descoperi ?i o va aprecia la justa valoare. (Dumitru Crudu)Diana Iepure e o poet? matur? ?i complet?, textele ei sunt scrise bine ?i controlate, iar cartea unitar? adun? ?i formeaz? o lume proprie, ceea ce e foarte important pentru un poet, o lume contradictorie ?n raport cu titlul c?r?ii. Un experiment interesant, cu r?d?cini ad?nci ?n .md, care m? face curios ?n leg?tur? cu urm?torul proiect al Dianei Iepure. (Mihail Vakulovski)Poezii ca ni?te scrisorele sau file de jurnal simulat adolescentin. Cele mai bune mostre, ?lefuite ?i frizate exact c?t s? nu par? prea aranjate, sunt parc? inspirate de noua sinceritate sau, ?i mai bine, de experien?ele holistice, intime ale performatismului. Diana Iepure este valoroas? pentru c? reu?e?te s? scape influen?elor. Uneori, e bine ca poe?ii s? stea mai mult ?n cas?, s? c?nte la pian, s? vad? c?t mai rar al?i poe?i. (Felix Nicolau)

Zece basarabeni pentru cultura rom?n? face parte dintr-un proiect mai amplu numit Interviuri cu tinerii dintre milenii. Anul 2000 era considerat unul mistic ?i chiar apocaliptic, s-a vorbit ?i s-a scris foarte mult despre aceast? cifr? plin? de simboluri, oricum, atunci treceam nu doar dintr-un secol ?n altul, ci ?i dintr-un mileniu ?n altul. Cum erau tinerii care au tr?it aceste momente, ce f?ceau, cum g?ndeau, ce proiecte de viitor aveau? – cartea aceasta ne r?spunde la aceste ?ntreb?ri-st?ri. Tinerii ale?i pentru dialoguri erau ?n focul ac?iunii, ?n v?rf, iar acum fiecare e o certitudine, nici unul nu a tr?dat speran?a investit? ?n ei, chiar dac? soarta lor – inevitabil – s-a schimbat de atunci.Dumitru Crudu nu mai scrie poezie, ?n schimb, acum a debutat ?i ca romancier ?i e unul din cei mai aprecia?i dramaturgi contemporani, piesele sale fiind puse ?n scen? pe toate continentele, ceea ce se ?nt?mpl? ?i cu piesele Nicoletei Esinencu, care atunci ?nc? nu debutase ?n volum, de?i textele ei erau jucate pe scena unor teatre de prestigiu at?t din Rom?nia, c?t ?i din Rusia, SUA, Germania, iar acum are c?r?i publicate ?i aici, ?i peste hotare. ?tefan Ba?tovoi a devenit ieromonahul Savatie, poetul deosebit de talentat dintre milenii s-a c?lug?rit, ?i-a f?cut o editur? ?i a ?nfiin?at ?i o revist?, iar c?r?ile sale de dup? c?lug?rire, romane ?i eseuri existen?iale, sunt poate cele mai citite c?r?i, cel pu?in asta spun v?nz?rile. Alexandru Vakulovski nu mai e debutantul furios care demonstreaz? prin c?r?ile sale de debut (3!) c? se poate scrie ?i altfel, revolu?ion?nd limbajul ?n literatura rom?n?. ?ntre timp, trilogia Letopizde? a fost publicat?, scriitorul edit?nd ?i c?teva c?r?i de poezie, iar piesele sale de teatru au fost traduse ?i editate ?n antologii din str?in?tate, unde au fost dramatizate, poeziile sale fiind selectate ?i pentru antologia de poezie din SUA, New European Poets, cea mai recent? carte a sa fiind romanul 157 de trepte spre iad sau Salva?i-m? la Ro?ia Montan? (Editura Cartier, 2010). Vasile Ernu a lucrat la una dintre cele mai mari edituri din Rom?nia, a editat o carte de mare succes (N?scut ?n URSS, Editura Polirom, 2007), tradus? ?n mai multe limbi, iar pe a doua a publicat-o direct ?n str?in?tate. Pavel P?duraru ??i continu? lupta ziaristic?, dar ?ntre timp s-a afirmat ca poet ?i a publicat ?i un roman destul de controversat, care a provocat multe discu?ii. Mito? Micleu?anu este, al?turi de Florin Braghi?, fondatorul ?i realizatorul ?Planetei Moldova“. ?ntre timp, Florin s-a concentrat pe munca de designer, iar Mito? pe literatur?, edit?nd trei c?r?i ?i devenind una dintre cele mai sigure voci literare. Roman Tolici este unul dintre cei mai aprecia?i arti?ti plastici tineri, expun?nd mai mult ?n str?in?tate dec?t acas? – la Praga, Strausberg, Celje, Berlin. Super-boxerul Octavian ??cu a devenit un om de ?tiin?? la fel de st?p?n pe noile instrumente de munc?, care scrie c?r?i de istorie ?i lucreaz? la multe proiecte valoroase. Iar Zdob ?i Zdub este una dintre cele mai populare ?i mai originale forma?ii de limb? rom?n?, c?nt?nd la prestigioase festivaluri europene, ?n turnee de promovare a albumelor sau pur ?i simplu ?n concerte, purt?nd marca unui nou stil: hardcore moldovenesc.Ce-i une?te pe ace?ti arti?ti ?nc? tineri? ?n primul r?nd, locul na?terii, to?i fiind rom?ni basarabeni, apoi limba ?n care creeaz?, to?i cei ?zece“ intervieva?i trec?nd Prutul ?i activ?nd ?n cultura rom?n?. Interviurile sunt splendide, Mihail Vakulovski fiind un maestru ?n domeniu, iar r?spunsurile sunt deschise, directe, lipsite de orice fel de inhibi?ii. O carte cu siguran?? interesant? ?i pentru cititorii dintre mileniile trei ?i patru. Lectur? pl?cut?!

Volum nominalizat la sec?iunea ?Critic?. Istorie ?i Teorie Literar?“ – Premiile ?Observator cultural“, edi?ia a VI-a, 2012 Acest al doilea volum abordeaz?, tot din perspectiva experimentalismului, care sufer? ?n contextul postdecembrist anumite ?radicaliz?ri“, poezia autorilor intra?i ?n literatur? dup? 1990. Asemenea ?radicaliz?ri“ (care pot fi subordonate unei ideologii/retorici a excesului) sunt privite din perspectiva conceptului de ?hiper?modernitate“ teoretizat de Gilles Lipovetsky, pe care autorul ?l propune ?n locul celui (consacrat) de postmodernism. Plec?nd de aici, sunt luate ?n discu?ie abord?rile teoretice ale ultimelor dou? promo?ii poetice, ca ?i ?manifestele literare“ (fracturist, utilitarist etc.) ale acestora ?i sunt analizate c?teva direc?ii poetice, situate ?n continuitatea experien?elor experimentaliste discutate ?n volumul anterior.