Dintre toate scrierile Svetlanei Aleksievici, Ultimii martori este cea mai sf??ietoare. C?ci ce poate fi mai cumplit dec?t copil?ria ?n timp de r?zboi, mai tragic dec?t inocen?a supus? violen?ei ?i anihil?rii? Personajele acestei c?r?i, b?ie?i ?i fete, aveau, ?n perioada celui de al Doilea R?zboi Mondial – conflictul poate cel mai inuman din istorie –, ?ntre trei ?i doisprezece ani, dar r?nile c?p?tate atunci le s?ngereaz? p?n? ?n ziua de azi. ?i totu?i, ?n pofida suferin?elor descrise, textul dob?nde?te o extraordinar? for?? evocatoare pentru c? reu?e?te s? reconstituie poezia inerent? v?rstei copil?riei. Tulbur?tor prin ?nc?rc?tura sa de adev?r ?i r?v??itor suflete?te, Ultimii martori ne schimb? perspectiva asupra istoriei, a r?zboiului, a copil?riei ?i a vie?ii.

Boris Johnson exploreaz?, ?n paginile acestui volum, din ce anume este constituit ?factorul Churchill“ – acea inteligen?? unic? a unuia dintre cei mai importan?i lideri ai secolului XX. Demont?nd miturile ?i prejudec??ile care au d?inuit al?turi de realitate, Johnson realizeaz? – cu inteligen?a ?i pasiunea caracteristice – portretul unui om al contradic?iilor, al curajului contagios, ?nzestrat cu o elocin?? uimitoare ?i cu o putere inegalabil? de a croi strategii. Curajos pe c?mpul de lupt?, Churchill a trebuit s? primeasc? ordin de la rege pentru a sta departe de focul b?t?liei ?n Ziua Z; a fost de acord cu bombardamentele strategice la scar? extins?, cu toate c? ura distrugerile produse de r?zboi ?i ?i dispre?uia pe politicienii care nu ?i tr?iser? ororile. A fost un jurnalist apreciat, un mare orator ?i a c??tigat Premiul Nobel pentru Literatur?. A fost faimos pentru capacitatea de a combina serile de dineuri oficiale cu nop?ile ?n care lua decizii cruciale pentru soarta r?zboiului. Viziunea sa progresist? asupra lumii l-a f?cut un pionier ?n dezvoltarea sistemului public de s?n?tate, de educa?ie ?i de asisten?? social?, de?i a r?mas un adept incorigibil al incorectitudinii politice. Factorul Churchill nu este o carte doar pe gustul pasiona?ilor de istorie. Este o lectur? esen?ial? pentru to?i cei care doresc s? afle din ce material anume e f?cut un mare lider.

La fel ca ?i precedentele romane ale lui Emil Ra?iu – reactualiz?ri ale marilor noastre mituri – romanul Turnul col?ei... are o tem? major?, anume existen?a problematic? a omului ca fiin?? situat? ?ntre timp ?i eternitate, ?ntre clip? ?i ve?nicie. Dilema major? a vie?ii este ?ndoita fa?? a realit??ii, perceput? prin sim?uri ca etern? trecere ?i fragmentare ?n lucruri, ?n timp ce prin cuget – prin filosofia eleat? a lui Parmenide, Pitagora, Platon ?i a altora – ea este unitate ve?nic? a Fiin?ei, trecerea fiind doar o iluzie a sim?urilor noastre. Omul este prins la mijloc, ?ntre vreme ?i ve?nicie, o soart? pu?in de invidiat...Aceast? existen?? a omului ?ntre clip? ?i ve?nicie, ?n permanent? confruntare cu eternitatea, este nodul central al ontologiei, reflectat? ?n romanul de fa?? prin eroii acestuia, ?ncep?nd cu dasc?lul de la Academia de la Sf?ntul Sava, Mihai Ciubo?el, cu ipostazele sale, adev?rate avataruri, care sintetizeaz? contrariile, ajung?nd p?n? ?n timpurile noastre (secolul XXI), definite ale neo-fanariotismului ?i ale supu?eniei servile la noi centre de putere.Romanul str?bate prin eroii s?i trei sute de ani de istorie, de la Sf?ntul Martir Constantin Br?ncoveanu la Eminescu p?n? ?n vremurile noastre, ?ncheindu-se cu optimism ?i m?rturisind, ?n ciuda tuturor greut??ilor, credin?a ?n victoria final? a luminii ?i adev?rului neamului rom?nesc.

“THE TEMPEST” is Shakespeare's last book. The story Prospero relates is that he is the rightful Duke of Milan and that his younger brother, Antonio, betrayed him, seizing his title and property. Twelve years earlier, Prospero and Miranda were put out to sea in little more than a raft. Miraculously, they both survived and arrived safely on this island, where Prospero learned to control the magic that he now uses to manipulate everyone on the island. Upon his arrival, Prospero rescued a sprite, Ariel, who had been imprisoned by the witch Sycorax. Ariel wishes to be free and his freedom has been promised within two days.??The last inhabitant of the island is the child of Sycorax and the devil: Caliban, whom Prospero has enslaved. Caliban is a natural man, uncivilized and wishing only to have his island returned to him to that he can live alone in peace.??Soon the royal party from the ship is cast ashore and separated into three groups. The king's son, Ferdinand, is brought to Prospero, where he sees Miranda, and the two fall instantly in love. Meanwhile, Alonso, the king of Naples, and the rest of his party have come ashore on another part of the island. Alonso fears that Ferdinand is dead and grieves for the loss of his son. Antonio, Prospero's younger brother, has also been washed ashore with the king's younger brother, Sebastian. ??Antonio easily convinces Sebastian that Sebastian should murder his brother and seize the throne for himself. This plot to murder Alonso is similar to Antonio's plot against his own brother, Prospero, 12 years earlier.??Another part of the royal party — the court jester and the butler — has also come ashore. Trinculo and Stefano each stumble upon Caliban, and each immediately sees a way to make money by exhibiting Caliban as a monster recovered from this uninhabited island. Stefano has come ashore in a wine cask, and soon Caliban, Trinculo, and Stefano are drunk. While drinking, Caliban hatches a plot to murder Prospero and enrolls his two new acquaintances as accomplices. Ariel is listening, however, and reports the plot to Prospero.??Next, Prospero stages a masque to celebrate the young couple's betrothal, with goddesses and nymphs entertaining the couple with singing and dancing. While Ferdinand and Miranda have been celebrating their love, Alonso and the rest of the royal party have been searching for the king's son. Exhausted from the search and with the king despairing of ever seeing his son alive, Prospero has ghosts and an imaginary banquet brought before the king's party. A god-like voice accuses Antonio, Alonso, and Sebastian of their sins, and the banquet vanishes. The men are all frightened, and Alonso, Antonio, and Sebastian run away.??Prospero punishes Caliban, Trinculo, and Stefano with a run through a briar patch and swim in a scummy pond. Having accomplished what he set out to do, Prospero has the king's party brought in. Prospero is clothed as the rightful Duke of Milan, and when the spell has been removed, Alonso rejects all claims to Prospero's dukedom and apologizes for his mistakes. Within moments, Prospero reunites the king with his son, Ferdinand. Alonso is especially pleased to learn of Miranda's existence and that Ferdinand will marry her.?Prospero then turns to his brother, Antonio, who offers no regrets or apology for his perfidy. ??Nevertheless, Prospero promises not to punish Antonio as a traitor. When Caliban is brought in, Caliban tells Prospero that he has learned his lesson. His two co-conspirators, Trinculo and Stefano, will be punished by the king. Soon, the entire party retires to Prospero's cell to celebrate and await their departure home. Only Prospero is left on stage.??In a final speech, Prospero tells the audience that only with their applause will he be able to leave the island with the rest of the party. Prospero leaves the stage to the audience's applause.

Eseurile cuprinse ?n aceast? carte au ?n comun c?teva teme care m-au preocupat: ra?ionalitatea, valorile ?i libertatea. O parte din articole au ap?rut ?n diferite publica?ii, altele au v?zut lumina tiparului prin aceast? carte. Am ?ncercat s? aduc ?n con?tiin?a public? c??iva g?nditori rom?ni importan?i ?n spa?iul cultural rom?nesc ?i l?sa?i ?n umbra uit?rii. Opera acestora e realizat? ?n bun? parte ?n perioada interbelic?, ?ntr-un climat de libertate, f?r? presiuni ideologice sau de alt? natur?, fiind rezultatul for?ei intelectuale ?i al culturii personale. Dup? 1946 regimul comunist a ?ngr?dit progresiv libert??ile politice, a ?ncercat s? distrug? tradi?iile culturale a?a-zis burgheze, exercit?nd o represiune asupra intelectualit??ii ?i a creatorilor de opere. Domeniul ?tiin?elor sociale a fost afectat de o cenzur? inchizitorial?, pun?ndu-se la index autori ?i opere considerate periculoase pentru societatea rom?neasc? ?i ideologia marxist?.

n condiiile n care cmpul teoriilor cosmopolite contemporane se afl ntr-o permanent expansiune, lucrarea urmrete maniera n care aceast paradigm a cosmopolitismului, care nu este lipsit de anumite tensiuni i controverse, poate fi aplicat i n analiza tiinelor politice, n general, i a teoriei politice, n special. Nivelurile de analiz se refer la principiile fundamentale, noile concepte i ipotezele formulate i soluiile propuse n cadrul cosmopolitismului.

Dincolo de miza succesului ?colar (examenul de Evaluare Na?ional? fiind un prag important pentru fiecare elev), studiul limbii ?i al literaturii rom?ne trebuie s? r?m?n?, ?n gimnaziu, o experien?? cultural? pertinent? ?i interesant?, care s? implice imagina?ia, gustul estetic, nevoia de autointerogare ?i de comunicare. Respect?nd programa specific?, structura oficial? a subiectelor ?i maniera de formulare a sarcinilor de lucru stabilite de Ministerul Educa?iei, volumul ??i propune s? nuan?eze preg?tirea continu? ?i sistematic? pentru Evaluarea Na?ional?, intervenind cu fi?e teoretice esen?ializate, teme de portofoliu, modele ?i sugestii de rezolvare, r?spunsuri selective ?i o cons istent? baterie de teste de antrenament. De asemenea, cartea are ?n vedere, prin selec?ia textelor (clasice sau contemporane, din autori celebri sau mai pu?in cunoscu?i ?n anii de gimnaziu), redescoperirea ?n adolescentul de 14?15 ani a cititorului pasionat sau m?car avizat, dornic s???i sus?in? punctele de vedere, s???i l?rgeasc? orizontul cultural ?i s? descopere, dincolo de informa?ii, reguli, canoane, adev?ratele provoc?ri, ierarhii, idoli, ca form? de acomodare cu specificul ?i noile problematici ale orelor de limba ?i literatura rom?n? din clasa a IX?a de liceu.

Lucrarea vizeaz? o tem? de actualitate – brandul de ora?, oferind un cadru teoretic al acestui nou concept de marketing, completat de o parte aplicativ? divers?, care ?i-a propus s? identifice ?i s? completeze eforturile autorit??ilor locale ?n aceast? direc?ie.

Cartea abordeaz? o tem? important?, care nu a f?cut obiectul unei cercet?ri distincte ?n istoriografia rom?neasc?, mai ales perioada 1948-1955. Autorul a analizat evolu?ia elitei politice na?ional-??r?niste ?i na?ional-liberale ?n ?ntreg intervalul 1945-1955 … Ponderea cea mai mare o ocup? activitatea represiv? a guvernan?ilor care, ?n anii 1947-1950, au desf??urat o ampl? ac?iune de arestare a tuturor adversarilor regimului … Urm?rind simultan, potrivit criteriului cronologic, ?ntregul tablou al situa?iei interna?ionale, al activit??ii guvernamentale, al vie?ii interne a partidelor analizate, al ac?iunii liderilor politici etc … lucrarea se dovede?te a fi temeinic documentat? ?i realmente original?.

Inchizi?ia spaniol?, poate cea mai temut? institu?ie din istoria omenirii, a fost ?nfiin?at? ?n 1478 de Regii Catolici, Ferdinand ?i Isabella, ?i abolit? abia ?n 1834, odat? cu R?zboaiele Napoleoniene. Spre deosebire de Inchizi?ia medieval? din restul Europei, cea din Spania ?i Portugalia s-a r?sp?ndit ?n coloniile iberice din Asia, Africa ?i America de Sud, ajung?nd s? terorizeze, timp de peste trei secole, nu mai pu?in de patru continente.Care au fost ?ns? motivele ?nfiin??rii ei? De ce provoca at?ta team?? Cine erau victimele torturate ?i arse ?n autodafeuri? Toby Green readuce la via?? aceast? perioad? a istoriei cu ajutorul uria?ei arhive inchizitoriale p?strate ?i prezint? nenum?rate cazuri judecate de Sf?ntul Oficiu, de la arhiepiscopi la oameni obi?nui?i, victime inocente ale unui sistem diabolic. De?i ?nsp?im?nt?toare, aceste pove?ti sunt un exemplu al rezisten?ei spiritului uman ?n fa?a absurdului ?i a r?ului. Toby Green ne dezv?luie mecanismele prin care pot ap?rea persecu?ia ?i teroarea, dar ?i felul ?n care pot fi evitate. Inchizi?ia este un avertisment venit din trecut, o lec?ie a istoriei pentru noi to?i!

Mein Kampf ist eine politisch-ideologische Programmschrift Adolf Hitlers. Sie erschien in zwei Teilen. Hitler stellte darin seinen Werdegang zum Politiker und seine Weltanschauung dar. Das Buch enthalt Hitlers Autobiografie, ist in der Hauptsache aber eine zweckgerichtete Kampf- und Propagandaschrift, die zum Neuaufbau der NSDAP als zentral gelenkter Partei unter Hitlers Fuhrung dienen sollte.??Der erste Band entstand in Hitlers Haftzeit 1924 und wurde erstmals am 18. Juli 1925, der zweite am 11. Dezember 1926 veroffentlicht. Vor allem der erste Band wurde bis 1932 in der Weimarer Republik zu einem viel diskutierten Bestseller.??Hitler schrieb 1924 den ersten Teil von Mein Kampf wahrend seiner Festungshaft in der Haftanstalt Landsberg in Landsberg am Lech. Er soll den Text seinem spateren Stellvertreter Rudolf HeB diktiert haben. Neuere Erkenntnisse weisen darauf hin, dass Hitler den Text selbst auf einer Reiseschreibmaschine tippte. Winifred Wagner berichtete, Hitler "massenhaft Schreibpapier" nach Landsberg geschickt zu haben.??Ursprunglich sollte das Buch Viereinhalb Jahre [des Kampfes] gegen Luge, Dummheit und Feigheit heiBen. Nach der vorzeitigen Haftentlassung im Dezember 1924 diktierte Hitler den starker programmatisch ausgelegten zweiten Teil von Mein Kampf seinem Gefolgsmann Max Amann, Direktor des Franz-Eher-Verlags. Amann und Hitler zogen sich im Sommer 1925 in das (daher spater so genannte) Kampfhausl des Pensionswirts Bruno Buchner auf dem Obersalzberg (nahe dem spateren Berghof) zuruck, um das Manuskript zu tippen.??Im Juli 1925 erschien der erste Band, im Dezember 1926 der zweite. Bis 1930 vertrieb der Verlag Mein Kampf in zwei groBformatigen Banden zum Preis von zunachst je 12, ab 1928 14 Reichsmark.??Der Originaltext erlebte in seiner zwanzigjahrigen Editionsgeschichte von 1925 bis 1945 zahlreiche Anderungen und Erweiterungen. Der Text der spaten Ausgaben aus den 1940er Jahren ist nur bedingt in direkten Bezug zu setzen mit Hitlers publizistischer und politischer Positionierung Mitte der 1920er. ??Im Herbst 2006 tauchten in Munchen funf Manuskript- und achtzehn Entwurfsseiten zu Hitlers Buch auf, die er vor dessen Veroffentlichung im Fruhjahr und im Sommer 1924 wahrend seiner Festungshaft in Landsberg verfasst hatte. Der Vergleich mit der spateren Endfassung ermoglichte der Hitlerforschung Ruckschlusse zur Entwicklung von Hitlers Weltbild und Agitationsweise.??Der erste und der zweite Band erschienen in einer Erstauflage von je 10.000 Exemplaren. Die NSDAP finanzierte sich ganz wesentlich uber den eigenen Parteiverlag, an dem auch Hitler personlich beteiligt war. Von der einbandigen Volksausgabe wurden bis Januar 1933 287.000 Exemplare zum Preis von je 12 RM durch den Zentralverlag der NSDAP (Franz Eher Nachfolger) verkauft. ??Hitler erhielt pro verkauftem Buch 10 Prozent Tantiemen. Die folgende einbandige Ausgabe kostete 8 RM ("Volksausgabe", ab 1930)...

It was a winter night, and the ground around Paris was covered with snow, although the flakes had ceased to fall since some hours.?Spite of the cold and the darkness, a young man, wrapped in a mantle so voluminous as to hide a babe in his arms, strode over the white fields out of the town of Villers Cotterets, in the woods, eighteen leagues from the capital, which he had reached by the stage-coach, towards a hamlet called Haramont. His assured step seemed to indicate that he had previously gone this road.?Soon above him streaked the leafless boughs upon the grey sky. The sharp air, the odor of the oaks, the icicles and beads on the tips of branches, all appealed to the poetry in the wanderer.??Through the clumps he looked for the village spire and the blue smoke of the chimneys, filtering from the cottages through the natural trellis of the limbs.?It was dawn when he crossed a brook, bordered with yellow cress and frozen vines, and at the first hovel asked for the laborer's boy to take him to Madeline Pi-tou's home.??Mute and attentive, not so dull as most of their kind, the children sprang up and staring at the stranger, led him by the hand to a rather large and good-looking cottage, on the bank of the rivulet running by most of the dwellings.?A plank served as a bridge.?"There," said one of the guides nodding his head to-wards it.?Gilbert gave them a coin, which made their eyes open still more widely, and crossed the board to the door which he pushed open, while the children, taking one another's hand, started with all their might at the handsome gentleman in a brown cloth coat, buckled shoes and large cloak, who wanted to find Madeline Pitou.?Apart from them, Gilbert, for such was the young man's name, simply so for he had no other, saw no liv-ing things: Haramont was the deserted village he was seeking.??As soon as the door was open, his sight was struck by a scene full of charm, for almost anybody, and par-ticularly for a young philosopher like our roamer.?A robust peasant woman was suckling a baby, while another child, a sturdy boy of four or five, was saying a prayer in a loud voice.?In the chimney corner, near a window or rather a hole in the wall in which was stuck a pane of glass, an-other woman, going on for thirty-five or six, was spin-ning, with a stool under her feet, and a fat poodle on an end of this stool.?Catching sight of the visitor the dog barked in a civil and hospitable manner just to show that he had not been caught napping. The praying boy turned, cutting the devotional phrase in two, and both females uttered an exclamation between joy and surprise.?"I greet you, good mother Madeline," said Gilbert with a smile.

Despre Europa s-a vorbit mult, ?n special din perspectiva social? ?i economic?, ?ns? tema nu a fost dezb?tut?, a?a cum s-ar fi cuvenit, de pe pozi?ia culturii. Cartea Mituri ?i legende ale antichit??ii propune studii eseistice referitoare la baza culturii europene. Eseurile ne invit? s? g?ndim ?mpreun? Europa din perspectiva singurului factor care une?te – cultura.

O nuan autobiografic, perfect ntemeiat, irizeaz concepia lui Breban de la acest nivel, miza mare a ideii fiind aceea de a demonstra – ceea ce romancierul a mai fcut… – c generaia din care face el nsui parte (Nichita Stnescu, Matei Clinescu etc.) a transformat literatura ntr-un asemenea mediu germinativ de excelene, prin intermediul promovrii esteticului ca replic alternativ sublim la grotescul ideologic din jur. Trebuie s recunoatem c Breban rmne seniorial i impecabil de fiecare dat cnd enun aceast dihotomie: de pild, nu trebuie uitat faptul c Istoria dramatic a prezentului s-a zamislit cnd mpotriva autorului se trgea cu tunul, pe motivul orchestratei acuze de colaborare cu Securitatea. Nici un raspuns n volum, nimic insidios, revanard sau resentimentar: doar idei i fapte, nu psihologie. Jos plria!“ (tefan Borbély)Numai cultura, carevaszica, ne poate lecui de aceast nesiguran identitar i numai ea poate nnobila istoria noastr de care, s-a putut constata, prozatorul maramureean nu-i mulumit… Face i alte profeii, atunci cnd n capitolul final vorbete despre specificul naional, dar despre toate acestea vom putea discuta cu alt prilej. Este o tem pe care noi, romnii, o aducem mereu n discuie fie pentru a o sataniza, fie pentru a o apra. Observ c N. Breban n-o respinge, de plano, cum fac globalitii, nici n-o smintete cu un discurs encomiastic, cum fac localitii. El procedeaz corect, aa cum procedeaz orice intelectual lucid i responsabil, adic analizeaz un concept (un concept esenial) i ncearc s-i vad viitorul… Este trist, i are de ce, cnd se gndete la lumea politic de azi i la retorica resentimentului i a rzbunrii care domin lumea intelectual… S mai spun c are i n acest caz dreptate, c dup douzeci de ani de libertate intelectualii romni, cu precdere scriitorii (ei, care s-au inut bine sub regimul totalitar), se detest cu o grea sinceritate mi amintesc de o propoziie din Eminescu (reproduc din memorie): Nu eti liber, dac nu eti drept. Se poate spune i invers: Nu eti drept, dac nu eti liber. Liber, n cazul oamenilor de litere, de prejudeci, de complexe i idiosincrazii, de eecurile i vexaiunile pe care i le-a provocat istoria i pe care spiritul nu poate s le stpneasc.“ (Eugen Simion)

Lucrarea aduce in dezbaterile istoricilor si economistilor evolutia economica si politica a Romaniei in perioada 1859-1900, marcand o contributie insemnata in acest domeniu destul de putin studiat, analizat si dezbatut.Tema centrala a lucrarii o constituie necesitatea crearii unei industrii romanesti inca de la inceputul secolului al XIX-lea, pledand in favoarea protectionismului, a independentei capitalurilor si a mainii de lucru calificata.De asemenea, autorul analizeaza dezbaterile care au avut loc in epoca pe tema industrializarii si protectionismului intre cele doua partide mari existente in a doua jumatate a secolului XIX: Conservator si Liberal, precum si cele dintre economistii de conceptie din acea vreme: D.P. Martian, I. Ghica, Ionica Tautu, P.S. Aurelian.

The work represents a synthesis published and printed in two volumes (the 1st volume in 2002, the second one, in 2004) under the aegis of Mica Valahie Publishing House in Bucharest. Being elaborated on the basis of some documents discovered in the Romanian and foreign archives, the two volumes cover the period up to 1929 in the first volume and the period from 1929 to 2005 in the second one. The paper reveals the role and place of Romanian oil in the evolution of the national and worldwide history, especially during the World War between 1939 and 1945 and in the development of the so-called “cold war”. The book insists upon the prospects of the specific “black gold” evolution.In the addendum there are to be found some interesting documents and the complete bibliography of oil.

Fire?te c?, de la schimbarea de paradigm? numit? apari?ia genurilor rock ?i folk (precedate de jazz, dar mai cu seam? de blues... ?i ?n m?sur? cov?r?itoare de explozia beat!), ?n Rom?nia comunist? (?ncerc?nd mereu s? fie sincron? cu voga occidental?), lucrurile n-au fost tocmai roz. Unii chiar se bat ?n piept c? de la ei ?ncoace se poate vorbi de...; al?ii (implica?i direct) sunt sc?rbi?i de ceea ce se ?nt?mpl?, mai cu seam? ?n lipsa unei istorii oficiale ?i documentate, ?i ??i v?d de treab?. ?n era net/Wikipedia, oricine se poate da ?n stamb?, se poate lua la tr?nt? (sub pav?za anonimatului, implicit a nesim?irii) cu orice; cum anticipa parc? Andy Warhol, a venit vremea ?n care oricine va fi fost vedet? 15 minute.Dar au existat ?i vedete reale, grei ai genurilor a?a-zis u?oare, mon?tri sacri! Celor acum ?n umbr? (cite?te underground) le este dedicat acest volum. M?rturii orale puse cap la cap despre aceia care au trecut ?i – iat? – se ?ntorc ?n Clubul Arhitecturii. Dac? un Cenaclu ?Flac?ra“, la ?nceput genial ?n scopuri, a fost mai apoi r?st?lm?cit ideologic ?i impus aproape cu for?a p?n? la implozie, clubul – recte pivni?a – din strada Bl?nari nr. 14 a rezistat peste decenii intrinsec; pe temelia solidificat? de la o zi la alta, de la un artist la altul, de la o bere la alta... Din student ?n student (dar nu numai prin ei), ?tafeta a tot fost preluat? de genera?iile care s-au perindat, iar ast?zi ne-am trezit cu o ?ntreag? istorie care apas? pe funda?iile cl?dirii vechi..., dar f?r? bulin? ro?ie! Nu, Club A nu va c?dea, a?a cum va exista ?n continuare ?i Casa Studen?ilor din Bucure?ti (ca ?i cele din Timi?oara, Ia?i, Cluj...), ?i Radioul, ?i Televiziunea, ?i Electrecordul...Din cuprins: Amintiri ? Clubul de pariuri muzicale sau Cu... v?nt ?nainte... din pupa! ? A fost o dat?... din 1969 ? Primul Festival Na?ional de Muzic? Pop ?Club A“ (16–22 decembrie 1969) ? Ro?u ?i Negru ? Romanticii ? Chromatic Grup ? Sideral (Modal Quartet) ? Olympic ‘64 ? Phoenix ? Coral... ?i Adrian Ivani?chi ? Al doilea Festival Na?ional de Muzic? Pop ?Club A“ (10–17 mai 1971) ? Modern Grup ? Metronom ? Mondial ? Timi?oara, la vest de Rom?nia ? Carusel ? Post-scriptum la al doilea festival ? Folk ?n Club A ? Mihai Munteanu ?Michone“ ? Dorin Liviu Zaharia ?Chubby“ ? Mircea ?Ciocu“ Vintil? ? Florian ?Mo?u“ Pitti? ? Doru St?nculescu ? Sorin Minghiat ? Dan Oprina ?i Mircea Valeriu Popa ? Nicu Vladimir ? Marcela Saftiuc ? Adriana Ausch ? Anda C?lug?reanu ? Zoia Alecu ? Catena ? FFN ? Valeriu Sterian (?i Compania de Sunet) ? Mircea Bodolan ? Curtea Veche nr. 43 ? Al treilea Festival ?Club A“ (5–8 iunie 1979) ? Metropol ? Academica ? Experimental Q ? Modal Q ? Mircea Florian (din Transilvania) ? Al patrulea Festival ?Club A“ (16–19 martie 1981) ? Dan Andrei Aldea ?i Sfinx ? Pro Musica ? Accent ? Redivivus ? Basorelief ? Gramophon/Post Scriptum ?i... Mircea Baniciu ? Semnal M ? Sorin Chifiriuc ?i Domino/Roata ? Grup ‘74 ? Club A – 15 ani (12–17 martie 1984) ? Nicu Alifantis ? Iris ? Liviu Tudan & Ro?u ?i Negru ? Al cincilea Festival ?Club A“ (28 februarie–1 martie 1990) ? Compact ? Holograf ? Celelalte Cuvinte ? Gala ?Club A – 30 de ani“ (18 iunie 1999)?/ ?Club A – 34 de ani“ (4 iunie 2003) ? Sfinx (Experience) ? Alexandru Andrie? ? Cargo ? Timpuri Noi ? Sfatul ?b?tr?nilor“ ? Al ?aptelea Festival ?Club A“ (13–18 mai 2011) ? Imagini ?necenzurate“

Eseuri ?i cronici teatrale structurate simultan ?n dou? planuri, ?nc?t se reconstituie panorama artei spectacolului ?n Rom?nia ?i par?ial ?n lume, ?n perioada 1993-2003, ?i se realizeaz? o privire din unghiul zilei de azi a artei dramatice, ?n evolu?ia ei, de la antici la contemporani.

Vera Maria Rosenberg a fost, probabil, cea mai important? femeie spion din al Doilea R?zboi Mondial. N?scut? ?n 1908 la Gala?i, a emigrat ?n Marea Britanie ?n 1933, fiind recrutat? ?n tinere?e de serviciile de informa?ii britanice. Ulterior ?i-a schimbat numele, pentru a-?i ascunde originea evreiasc?, iar dup? stabilirea ?n Marea Britanie a participat la nenum?rate misiuni secrete, ajung?nd ?n fruntea SOE, serviciul de opera?iuni speciale creat de Winston Churchill. Agen?ii ei au participat la nenum?rate opera?iuni vitale, inclusiv la preg?tirea debarc?rii ?n Normandia. ?n 1987, Fran?ois Mitterand i-a acordat Legiunea de Onoare, pentru aportul ei la eliberarea Fran?ei. Dup? r?zboi, Vera Atkins s-a retras ?ntr-un sat din Anglia, unde a r?mas p?n? la moarte, ?n 2000. Via?a i-a fost ?nconjurat? de mister, ?i pu?ini au ?tiut cine este cu adev?rat. Biografia lui Sarah Helm dezv?luie secretele celei despre care Ian Fleming, creatorul celebrului James Bond, spunea ??n adev?rata lume a spionilor, Vera Atkins a fost ?eful.“

Drag? cititorule,Dac? te-ai uitat ieri mai mult de dou? ore la televizor ?i nu po?i f?r? asta, las? cartea asta jos.Dac? vrei s? fii de acord cu cineva, cu oricine, nu e?ti omul meu.Dac? m? ?tii din tinere?e ?i crezi c? sunt b?iatul care se b?lb?ia la prompter, dai banii degeaba.Dac? vrei s? dai cadou cartea asta unui prieten, nu mai bine ?i iei o sticl? de vin? Eu nu ?tiu s? ame?esc a?a bine.?n general, recomand cartea doar c?torva oameni.Cei care vor s? afle cum am ajuns s? tr?im, iubim, alegem ?n social media.Dar mai ales celor care cred c? a scrie poate schimba ceva.P.S. Poate.Doar c? trebuie s? scriem cu to?ii ?n acela?i timp.Despre asta e Share! Despre for?a social media, cel mai bun amplificator de idei pe care ?l ?tiu.?ntr-un fel, dac? stai s? te g?nde?ti, ?i tu ai scris-o.

Foto?raf makinesi, insan o?lunun en ?nemli icatlar?ndan biridir. Bir foto?raf, ‘’an’’ denilen k?sac?k bir zaman?n tan???d?r. Ancak onda bir tarihi yakalamak da mümkündür. Bu bak?mdan foto?raf? sadece g?rsel bir obje olarak g?rmemek gerekir. Bakmas?n? bilenler i?in foto?raf; tarih, sosyoloji, psikoloji, kültürel yap?, sosyal de?i?im… konular?n ?nemli ip u?lar? i?erir. Foto?raf; g?rüp g?sterme, ger?e?i g?rünür k?lma, ger?e?i kavratmad?r. Her foto?raf?n bir dili vard?r. O dili anlayabilenler, nice güzellikleri ke?federler. Foto?rafta sadece g?rüneni de?il, g?sterilmek isteneni de bilmek ve alg?lamak gerekir. Her foto?raf bir ‘’an’’? yakalasa da onun i?inde sakl? bir hik?ye bulunur. Foto?raf, g?rselli?iyle beraber; topluma, zamana, mekana ve bireylere ili?kin bilgi ve belgelerle doludur. Foto?raf bireylerin ve toplumun aynas?d?r. Bu albüm-kitapta siz kendinizi bulacaks?n?z. Mahalleniz, k?yünüz, hat?ralar?n?z, akraba ve dostlar?n?z burada, sizin kar??n?zda olacakt?r. Sizleri ‘’Ge?mi?ten Gelece?e Emirda? ‘’ gezintisine ??kar?yoruz. Bu albüm-kitap Emirda?’?n tarihi süre? i?inde ge?ti?i a?amalar? da yans?tarak, gelece?imize ???k tutacakt?r. Emirda?’?n sosyal de?i?imini kitapta g?rmek mümkündür Foto?raflar grupla?t?r?larak okuyucuya kolayl?k sa?lanm??t?r. Genel, askerlik, ?ar??-pazar, bayramlar, spor, e?itim, tar?m-hayvanc?l?k, otobüs?ülük, aile, k?yler, ?ehreler, g??, yayla, bina-yap?lar, milli mücadele ve yat?rlara ait foto?raflar bir araya toplanm??t?r. “Ge?mi?ten Gelece?e Emirda?”?n olu?mas?nda eme?i ge?en, katk? sa?layan tüm Emirda?’l?lara te?ekkür ederim.. ? Ak?n A?CA Emirda? Kaymakam?