购物车
个人中心
Gorgias
￥40.79
In several of the dialogues of Plato, doubts have arisen among his interpreters as to which of the various subjects discussed in them is the main thesis. The speakers have the freedom of conversation; no severe rules of art restrict them, and sometimes we are inclined to think, with one of the dramatis personae in the Theaetetus, that the digressions have the greater interest. Yet in the most irregular of the dialogues there is also a certain natural growth or unity; the beginning is not forgotten at the end, and numerous allusions and references are interspersed, which form the loose connecting links of the whole.
Phaedrus
￥40.79
The Phaedrus is closely connected with the Symposium, and may be regarded either as introducing or following it. The two Dialogues together contain the whole philosophy of Plato on the nature of love, which in the Republic and in the later writings of Plato is only introduced playfully or as a figure of speech. But in the Phaedrus and Symposium love and philosophy join hands, and one is an aspect of the other. The spiritual and emotional part is elevated into the ideal, to which in the Symposium mankind are described as looking forward, and which in the Phaedrus, as well as in the Phaedo, they are seeking to recover from a former state of existence.
Protagoras
￥40.79
The Protagoras, like several of the Dialogues of Plato, is put into the mouth of Socrates, who describes a conversation which had taken place between himself and the great Sophist at the house of Callias—'the man who had spent more upon the Sophists than all the rest of the world'—and in which the learned Hippias and the grammarian Prodicus had also shared, as well as Alcibiades and Critias, both of whom said a few words—in the presence of a distinguished company consisting of disciples of Protagoras and of leading Athenians belonging to the Socratic circle.
On Generation and Corruption
￥40.79
Our next task is to study coming-to-be and passing-away. We are to distinguish the causes, and to state the definitions, of these processes considered in general-as changes predicable uniformly of all the things that come-to-be and pass-away by nature. Further, we are to study growth and 'alteration'. We must inquire what each of them is; and whether 'alteration' is to be identified with coming-to-be, or whether to these different names there correspond two separate processes with distinct natures.
The Critique of Practical Reason
￥40.79
The Critique of Practical Reason follows on from Kant's Critique of Pure Reason and deals with his moral philosophy. The second Critique exercised a decisive influence over the subsequent development of the field of ethics and moral philosophy, beginning with Johann Gottlieb Fichte's Doctrine of Science and becoming, during the 20th century, the principal reference point for deontological moral philosophy.
Fundamental Principles of the Metaphysic of Morals
￥40.79
The first of Immanuel Kant's mature works on moral philosophy and remains one of the most influential in the field. Kant conceives his investigation as a work of foundational ethics, one that clears the ground for future research by explaining the core concepts and principles of moral theory and showing that they are normative for rational agents. Kant aspires to nothing less than this: to lay bare the fundamental principle of morality and show that it applies to us.
Exercitii practice de psihogenealogie
￥48.97
Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse
Despre om ?i societate
￥24.44
De numele lui Sigmund Freud (1856-1929) se leag? poate cea mai controversat? teorie din filosofia culturii ultimelor secole: psihanaliza. ?nceput? ca ?ntreprindere psihoterapeutic?, prima cur? – din punct de vedere istoric – ?n care rolul terapeutic revenea exclusiv cuv?ntului, psihanaliza a fost condus? de Freud ?n mod firesc ?i ?n direc?ia descoperirii resorturilor abisale ale culturii.Disconfort ?n cultur? (1930) este o lucrare de maturitate ?n care p?rintele psihanalizei investigheaz? mecanismele care men?in coeziunea social?, respectiv contraponderea lor, manifestat? prin senza?ia de disconfort care ?nso?e?te mai mult sau mai pu?in evident fiin?a social?.?Supraeul unui epoci culturale are o origine asem?n?toare cu a celui individual; se sprijin? pe impresia pe care au l?sat-o mari personalit??i conduc?toare, oameni de o for?? spiritual? cople?itoare sau cei la care una dintre tendin?ele umane a g?sit configura?ia cea mai puternic? ?i mai pur?, de aceea adesea ?i cea mai unilateral?.“ - Sigmund Freud
Mossad. Istoria s?ngeroas? a spionajului israelian
￥82.81
n eseul Despre prostie (ber die Dummheit, 1937) subiectul este tratat, ca de obicei, cu toate resursele familiare autorului: analiza filosofic se combin cu observaiile de tip psihologic i cu constatri din istorie i politologie. Dei proiectul iniiat de acest eseu nu a fost finalizat, se remarc, totui, atenta cartografiere a fenomenelor asociate prostiei, tratate n stilul ironiei constructive“, att de specific lui Musil.
Educa?ia sentimental?
￥33.03
Volumul red? circuitului public, pentru prima oar? ?n limba rom?n?, trei din operele g?nditorului atenian. Este vorba de Scrisori (?n num?r de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoa?terea g?ndirii platoniciene, dar ?i pentru ?n?elegerea epocii ?i a personalit??ilor cu care a venit ?n contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) ?i Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias).Traducerea apara?ine lui ?tefan Bezdechi, care a realizat ?i aparatul critic al Scrisorilor (introducere ?i note).
?nvierea
￥33.03
Critica ra?iunii pure, tradus? de Nicolae Bagdasar ?i Elena Moisuc ?n 1969, a ajuns la cea de-a treia edi?ie. Cu acest prilej, profesorul dr. Ilie P?rvu, de la Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti a ?ngrijit noua opera?ie de editare, fiind astfel corectate unele erori de tipar ?i unele inconsecven?e terminologice. Totodat?, exist? un motiv ?n plus pentru ca studen?ii care posed? edi?ia a II-a a traducerii, ap?rut? ?n 1995, s? apeleze ?i la cea de-a treia edi?ie: ?n aceasta din urm? au fost indicate diferen?ele dintre edi?ia I german? (din 1781) ?i edi?ia a II-a (din 1787).
Despre via?? ?i moarte
￥32.62
Urm?nd acela?i tipar de p?n? acum (Logica elefan?ilor, Editura All, 2012), Ciprian V?lcan ?i Dana Percec au selectat c?te dou?zeci de eseuri care formuleaz?, ?ntr-o manier? doar aparent lejer?, un r?spuns la tot at?tea pretexte, culese cu ochiul colec?ionarului de caricaturi din presa rom?neasc? ?i interna?ional? sau din tomuri mai mult sau mai pu?in colbuite. Autorii inspecteaz? cu lupa ?i curiozitatea entomologului numeroase ?nt?mpl?ri, mesaje ?i personaje contemporane, ?ndemn?ndu-i pe cititori, prin stilul degajat ?i tonul convivial, s? se amuze pe seama absurdului din via?a de zi cu zi. Fie c? este vorba de politic?, sport, mod?, mass-media sau tribunale, de gastronomie sau vr?jitorie, eseurile demonteaz? adev?ruri mici, truisme, precum ?i pl?smuiri de tot felul. Fiec?rei p??anii evocate ?n pretext – unele ilare, cu miros de b?lci, altele aproape detestabile – autorii Metafizicii bicicli?tilor ?i r?spund ?n manier? diferit?, dar convergent?, contur?nd o nevoie de a r?scoli excesele lumii pentru a o ?ndemna s? se rea?eze.
Spre binele t?u. Mici crime ?n numele iubirii
￥32.62
Alchimia fericirii, publicat? ?n persan? (Kimiya?yi sa’adat), spre sf?r?itul vie?ii autorului, urm?re?te atenuarea tensiunilor dintre filosofii ?i misticii Islamului ?i scoate ?n eviden?? importan?a autodisciplinei ?i a ascetismului. Traducerea de fa?? are la baz? traducerea publicat? ?n 1910, ?n englez? de Claud Field (The Alchemy of Happiness) ?i este structurat? ?n opt capitole, aproximativ egale ca ?ntindere. Cartea de fa?? reune?te o serie de interpret?ri ale unor pilde cu con?inut religios evocate ?n Coran ?i ale unor idei exprimate de Mahomed, de al?i profe?i sau ?nv??ati musulmani. Chestiunile abordate de Al-Ghazali aduc ?n prim-plan ideea unei vie?i religioase exemplare. Astfel, el prezint? mai multe sfaturi pentru musulmanii pio?i. Raportul omului cu divinitatea, cu semenii s?i, cu rudele apropiate, dar ?i implica?iile religioase ale institu?iei c?s?toriei sau ale muzicii ?i dansului sunt printre cele mai importante subiecte din lucrarea lui Al-Ghazali. S? ?tii, o, preaiubite, c? omul nu a fost creat ?n glum? sau la ?nt?mplare, ci a fost f?cut ?ntr?un fel minunat ?i pentru un ?el ?nalt. Chiar dac? nu a existat dintotdeauna, el tr?ie?te ve?nic; ?i chiar dac? trupul s?u este slab ?i p?m?ntesc, spiritul ?i este m?re? ?i dumnezeiesc. ?i cu c?t este mai ales subiectul cunoa?terii noastre,cu at?t mai mare va fi ?nc?ntarea sim?it? ?n studierea acestuia; de exemplu, ne?ar face mai mult? placer s? ?tim secretele unui rege dec?t dac? am afla secretele unui ministru. V?z?nd c? Dumnezeu este cel mai ?nalt obiect posibil pentru cunoa?terea noastr?, cunoa?terea Sa trebuie s? ne d?ruiasc? mai mult? desf?tare dec?t oricare alta.
Utilitarismul
￥16.27
De La Boétie ofer? una dintre primele ?i cele mai clare explica?ii privind servitutea voluntar?, starea care define?te supunerea majorit??ii fa?? de minoritatea care de?ine puterea politic?. Este ?i va r?m?ne acela?i lucru, indiferent de scurgerea timpului: un eseu memorabil despre m?re?ia ?i micimile naturii umane, slujit exemplar de g?ndul ?i de pana unui geniu cu care timpul nu a avut prea mult? r?bdare.,,Dar, Dumnezeule mare, ce ?nseamn? asta? Cum s? numim aceast? nenorocire? Ce viciu ?ngrozitor e ?sta, s? vezi nenum?ra?i oameni, nu doar c? se supun, ci c? slujesc, nu c? sunt guverna?i, ci c? sunt tiraniza?i, neav?nd nici bunuri, nici p?rin?i, nici copii, nici m?car propria lor via???“ ?tienne de LA Boétie
Isabel ?i apele diavolului
￥33.03
Tr?s?turi fundamentale ale unei concep?ii moderne despre lume?Cum se comport? filosofia c? art? fa?? de libertatea omului, ce este aceast? libertate, ?i dac? am ajuns s? ne ?mp?rt??im din ea, sau putem ajunge la acest lucru: iat? problema fundamental? a scrierii mele. Toate celelalte expuneri ?tiin?ifice au fost f?cute numai pentru ca, ?n cele din urm?, s? arunc?m ?i mai mult? lumin? asupra unei probleme care, dup? p?rerea mea, prezint? cea mai mare importan?? pentru om. ?n aceste pagini vrem s? d?m o filosofie a libert??ii.“ – Rudolf Steiner
Iubi?i-v? pe tunuri
￥33.03
F?r? a propune o terminologie aristotelic? bine precizat? pe teritoriul limbii rom?ne, transpunerea de fa?? reprezint? un moment important ?n raportarea rom?neasc? la opera Stagiritului.Traducere de ?tefan Bezdechi efectuat? dup? textul grec publicat de W. Christ ?n colec?ia ?Teubner“, Lipsca, 1906. Pentru realizarea ei au fost utilizate urm?toarele surse:Die Metaphysik des Aristoteles, traducere ?n limba german? de J. R. V. Kirchmann, ap?rut? ?n dou? volume ?i prev?zut? cu note ample ?n colec?ia ?Philosophische Bibliothek“, numerele 38 ?i 39, la Berlin, ?n 1871;Aristoteles, Metaphysik, traducere ?n limba german? de Adolf Lasson, ?n care cele patrusprezece c?r?i ale Metafizicii sunt a?ezate ?ntr-o r?nduial? mai logic? dec?t a?a cum au fost transmise ?n originalul grec, traducere ap?rut? ?n 1924, la Jena;Aristote, Métaphysique, traducere ?n limba francez? de J. Tricot, cu o prefa?? de A. Diés, ap?rut? ?n colec?ia ?Bibliothèque des textes philosophiques“, J. Vrin, la Paris, ?n 1933.La marginea textului a fost trecut? pagina?ia edi?iei Bekker, dup? care se fac ?n mod obi?nuit cita?iile din opera lui Aristotel.Confruntarea traducerii a fost f?cut? de prof. Aram M. Frenkian.
MI6. Adev?ruri ?ocante despre istoria serviciilor secrete britanice
￥82.81
Volumul cuprinde dou? din cele mai reprezentative lucr?ri ?n care filosoful german ??i expune concep?ia moral?: ?ntemeierea metafizicii moravurilor (1785) ?i Critica ra?iunii practice (1788). ?n ?ntemeierea metafizicii moravurilor Immanuel Kant expune principiile moralit??ii, iar ?n Critica ra?iunii practice ??i construie?te propriul s?u sistem etic, ceea ce face ca aceasta s? fie considerat?, dup? Critica ra?iunii pure, a doua sa oper? fundamental?.?ntre cele dou? lucr?ri este o at?t de str?ns? leg?tur?, ?nc?t cunoa?terea numai a uneia din ele ne-ar oferi o imagine incomplet? asupra concep?iei sale morale.Immanuel Kant a avansat idei etice ?i ?n alte opere ulterioare (Religia ?n limitele ra?iunii – 1793 sau Metafizica moravurilor – 1797), dar numai ?n cele reunite ?n acest volum se ocup? de problemele teoretice ale moralit??ii.Traducerea a fost f?cut? dup? edi?ia german? din 1956 (Leipzig, Hrsg. Von Raymund Schimidt).
Exploratorii. Cartea a IV-a - Ultimul pas ?n s?lb?ticie
￥73.49
Nietzsche este, poate, cea mai ilustr? victim? a aventurii socratice a cunoa?terii de sine. Via?a nu posed? fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor ve?nic identic? ??i tocesc conturul lor original. Cadrul repeti?iei nu este via?a, c?ci via?a ?ns??i este un fenomen de repeti?ie. Omul este condamnat s? tr?iasc? ?ntr-un plictisitor ?ir de repeti?ii ?i relu?ri din care nu poate evada. Nu exist? fenomene absolut unice, care s? nu fie repetitive ?i, probabil, la fel este ?i cu oamenii. To?i au mai fost nu o dat?, ci de nenum?rate ori ?n trecut ?i vor mai fi de nenum?rate ori ?n viitor. Tot ce trebuia ?i putea s? se produc? s-a produs deja. Restul este doar monoton? repeti?ie: ve?nic? revenire a aceluia?i. Eterna ?ntoarcere exprim? nu devenirea heraclitean? f?r? repaos, ci marile linii de stabilitate din cadrul existen?ei. Prin ea, Nietzsche vrea s? eternizeze trec?torul, socotind timpul ca etern, etern? ?ntoarcere, adic? schimbare ?i stabilitate. Ecce homo este ?i exerci?iul acestui impas al g?ndirii lui Nietzsche. Prin aceasta ?ns? Nietzsche ?i-a adus contribu?ia la instaurarea unui nou ?idol“ al lumii moderne dup? ce aceasta a denun?at prezen?a ?idolilor“ de tot felul ?n spa?iul ei de con?tiin??. (Vasile Musc?)??ntruc?t, ?n scurt timp, va trebui s? m? adresez omenirii cu cea mai grea solicitare care i-a fost prezentat? vreodat?, mi se pare imperios necesar s? spun cine sunt. ?n principiu, ar trebui s? se ?tie: c?ci nu m-am l?sat ?neatestat?. Dar discrepan?a dintre m?re?ia misiunii mele ?i micimea contemporanilor mei ?i-a g?sit expresia ?n faptul c? nici nu am fost auzit, nici nu am fost v?zut. Tr?iesc pe propriul meu credit, s? fie poate o simpl? prejudecat? faptul c? tr?iesc?... Este de ajuns s? stau de vorb? cu vreun ?om cultivat?, care vine vara ?n Engadina de Sus, ca s? m? conving c? nu tr?iesc... ?n aceste ?mprejur?ri, este o ?ndatorire ?mpotriva c?reia obi?nuin?a mea ?i, mai mult chiar dec?t aceasta, m?ndria instinctelor mele, se revolt?, anume aceea de a spune: Auzi?i-m?! c?ci eu sunt cutare ?i cutare. ?nainte de toate, nu cumva s? m? confunda?i!“ (Friedrich Nietzsche)
Ecce homo. Cum devii ceea ce e?ti
￥47.42
n Filosofia meritului autorul folosete metoda fenomenologic pentru a prezenta evoluia instituiilor socio-morale care reglementeaz meritele; autorul propune n acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaz teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaz social un merit specific unei comuniti) i politonomia (sistemul de norme prin care se instituionalizeaz juridic meritul politic).Tratatul de Filosofie a meritului este structurat n trei pri corespunztor celor trei domenii existeniale n care se manifest fiina uman, spiritual, social, politic. Lucrarea prezint n extenso criteriile, principiile i formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihic i socio-moral a meritelor precum i caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaz sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic i antropocratic. Partea a doua prezint n extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic i sociocratic i partea a treia analizeaz formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei i a politocraiei. n fiecare capitol se regsesc argumente logice, etimologice i sociologice care justific aprecierea unor atribute i caliti umane ca merite individuale. Fiecare din cele douzeciiapte de capitole explic un tip de merit din tripl perspectiv: ideal social i politic.
重来也不会好过现在
￥22.00
成年人的词典里，没有容易二字。 无论你现在是20岁还是70岁，你都可能觉得已经过去的人生里出了一些岔子，其中有的部分无法修补，有的令人懊悔。 你觉得自己选错了专业，跳槽过于频繁，也有可能你正为要不要生孩子而纠结，或正在出轨边缘徘徊。 当你选择了一个方向、一份职业、一种生活方式甚至一个人，也意味着你放弃了其他的可能性。 那些可能性让人着迷，甚至勾引你放弃现有的生活重新来过。 重启毕竟是一个高成本的选择，人生不是一场随时存档读档的游戏，在这之前你需要充分模拟、推演、检查，做好准备再上路。 这本书就是为这样的顾虑而准备的，它写给所有与不可逆的时间搏斗的人。 你能在这里快速学习哲学家如何给不同的事物赋分，表彰它们给予人生的不同价值，看到哲学家如何从自己的中年危机里突围，他们甚至写过多篇论文探讨是不是应该放弃上面提到的其他可能性。 即使你不算改写人生，或者觉得人生过于乏味，这本书也能帮你换种思路，继续生活。
规范性：思想和意义之基(当代中国社会道德理论与实践研究丛书)
￥34.80
规范性是当代规范伦理学的一个核心观念。本书深探究了人类理性层面的规范性与某种植根于自然化的深层规范性之间的关系，考察了作为元概念/范畴的规范性对一系列相关理论概念、题旨的某种奠基性作用，以展示其解释力及整合力。
