购物车
个人中心
Istoria se repet?
￥16.35
Un scriitor alege ?i pune ?n opera sa ceea ce este mai bun ?n el: idealul s??u despre sine. Aceast?? personalitate a scriitorului cea literar?? este a?adar foarte adev??rat?? ?i mai interesant?? pentru noi dec?t cealalt??. Iar omul care apare din poeziile lui Cerna a fost unul din cei mai distin?i din literatura noastr??. Vorbind alt?? dat?? de d. Br??tescu-Voinesti spuneam ca d-sa zugr??ve?te pe femeie ?i sentimentele ce ea inspir?? aleg?nd numai ceea ce e curat omenesc ?i neglij?nd ceea ce apropie pe om de celelalte vie?uitoare. A?a ?i Cerna... ?n poezia lui erotic?? nu ve?i g??si ?nevroze“ ?i ?impudicit???i“. Dragostea zugr??vit?? ?n Noapte ?n Chemare ?n Torquato c??tre Leonora ?n Desp??r?ire e de o castitate serafic??. ??i ca revers al acestei iubiri curat sentimentale gelozia sa din ?nseninare din Logodn?? nu va avea nimic din acea furoare de care vorbe?te Spinoza. Gelozia sa va fi un regret o ?ndurerare a sufletului ?i – ceea ce este minunat c?nd este sincer – dorin?a ca iubita s?? fie fericit?? cu acel care i-a r??pit-o. Dac?? vom mai ad??uga c?? dragostea la acest poet ia aspectul de aspira?ie c??tr?? infinit ?i de comuniune cu el vom fi ar??tat ?n linii mari ceea ce este esen?ial ?n acest sentiment din opera lui Cerna. G. IBR??ILEANU Note ?i impresii
Floare si genune
￥16.35
Cea mai intinsa parte a operei lui Cosbuc e cea consacrata eroticii rurale. Supusa acestor determinari ce decid cursul vietii sub toate aspectele iubirea descifrata de poet in sufletele tinerilor (a fetelor indeosebi) ce populeaza lumea Baladelor si idilelor a Firelor de tort se distinge printr-o intensitate si o prospetime particulare. Cosbuc reveleaza erosul taranesc in toate fazele sale. Prima este faza inmuguririi tainice a sentimentului. O fata sta in fata oglinzii. Copilaresc rasfatul ei tradeaza inceputul preocuparii de a placea: ?Uite zau acum iau seama/ Ca-mi sta bine-n cap naframa / si ce fata frumusica/ Are mama!“ Dumitru Micu
Vlaicu-Voda. Balada stramosilor
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Letopise?ul ??rii Moldovei
￥16.35
Am un sentiment deosebit de duio?ie ?i de un fel de pietate ?n acest moment c?nd ?ncep s?? scriu despre Vlahu???...Vlahu??? pentru cei din genera?ia noastr?? este cu totul altcineva dec?t pentru cei mai b??tr?ni ori mai tineri dec?t noi.?ntre oamenii din aceea?i genera?ie este o comunitate de g?ndire ?i de sim?ire care o deosebe?te de genera?iile m??rgina?e a?a ?nc?t parafraz?nd cuvintele unui mare scriitor se poate spune c?? o genera?ie este o patrie.??i Vlahu??? a fost poetul genera?iei tinere de pe la anii 1890 al genera?iei romantice de atunci! Garabet IBRAILEANU
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
Ispr?vile lui P?cal?
￥16.35
Iubite cititor. Multe prostii vei citit, de cnd eti. Citete, rogute, i aceste i pe undei vedea c nui vin la socoteal, ia pana n mn i d i tu altceva mai bun la iveal, cci eu atta mam priceput i atta am fcut." Autorul
Stejarul din Borze?ti
￥16.35
Franta avu multi fabulisti nici unul insa nu ajunse pe La Fontaine si sa va spun eu pentru ce? Pentru ca fabula nu sufera secatura si umplutura; ea cere pe langa talent o armonie un stil simplu; ea e datoare sa spuna numai ce trebuie nici o silaba mai mult. Si cine avea mai multa armonie decat Donici! In bordei ca si in palat fabulele lui sunt citite si intelese. – Costache Negruzzi
Fabule ?i Satire
￥16.35
In ampla structura a vitalului dincolo si mai adanc decat omul marunt si decat cel elementar Garleanu gaseste o noua forma a vietii sprijinind si incluzand pe toate celelalte mai inaintate si mai complexe forma umila a vitalitatii expresia ei cea mai simpla si cea mai generala. Povestitorul ii imbratiseaza destinul cu pietate panteista si inveselindu-se sau varsand o lacrima pe seama ei plange si rade de sine insusi de toti oamenii laolalta si poate chiar de zei. Este aci o atitudine tipica a naturalismului modern adica a acelei indrumari literare formate in scoala interpretarii stiintifice a vietii care se calauzeste de convingerea ca umanul se rezolva in biologie si ca spiritul nu are alte legi decat acele ale vietii in general. Unitatea vietii permite aflarea talcurilor ei generale in acele din formele ei care fiind mai simple sunt in acelasi timp mai limpezi...“ – Tudor Vianu Arta prozatorilor romani
Profesie de credin??
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Clipe de inspira?ie
￥16.35
Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
Pe drumuri de munte
￥16.35
Afar? de talent, bine?n?eles, ?i de faptul c? opera sa este prima fereastr? deschis? ?n Occident asupra unui original aspect al vie?ii europene – cauze care nu mai au nevoie de nici o dezvoltare – cred c? pricina hot?r?toare a succesului lui Istrati e naturalul operei sale, care trebuie s? fie foarte pre?uit ?ntr-o lume at?t de cultivat?, de rafinat?, obi?nuit? ?i poate blazat? cu o literatur? ?n care via?a e de obicei mai mult un material pentru probleme, pentru procedee de art? ?i pentru stil. Ceea ce ?n adev?r este deosebit de exotic la Panait Istrati este impresia de adev?r ce o d? opera sa, de lucru tr?it, de lucru adev?rat. Stilul s?u clasic, datorat ?i lipsei de literaturism, se datore?te ?i vie?ii – care domina de – aproape stilul s?u, ?l preseaz?, nu-i da r?gaz s? se l??easc? verbal – vie?ii intense ?i pline, care d? acestui stil ceva de metal sub?ire, dens ?i elastic.
Legende populare rom?ne?ti
￥16.35
La r??sp?ntiile culturii rom?ne vegheaz?? ca ?i odinioar?? degetul lui de lumin??: pe aici e drumul. Autoritatea i s-a men?inut ?i ast??zi pentru c?? pleac?? din ?ns???i izvoarele spirituale f??r?? moarte ale logicii bunului-sim? bunului-gust ?i s-a realizat ?ntr-o form?? pur?? f??r?? v?rst??. Eugen LOVINESCU T. Maiorescu
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
Din trecutul nostru
￥16.27
Capacitatea narativ excepional a lui Agrbiceanu o probeaz mai cu seam marile lui povestiri: Popa Man, Pascalierul, Faraonii, Jandarmu… Aventura, humorul, pitorescul i gsesc locul propice dezvoltrii, ntr-o literatura ce se complace n a fi ea nsi, nu fr impulsuri romantice care provin din experiena sensibil a lui Walter Scott ca i a lui Prosper Merimee. Totul se desfoara aici vital, dramatic, “frumos“, veridic i incitant, calitatea narativ a acestor povestiri situndu-le pe culmile genului nuvelistic autohton. Mai fin dect Slavici, pe care l-a continuat, mai poet dect Rebreanu, pe care l-a premers, n divor permanent cu criticii contemporani, Agrbiceanu a scris fr s oboseasc, mnat de o fantezie epic unic n cadrul literelor romane.“Ion Negoiescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Men?iuni critice
￥16.35
Ne?ndestul?tor comentat, poemul lui Ion Caraion tinde s? ocupe, f?r? s? ?ntrebe pe cineva, cu ori f?r? consim??m?ntul care ne apar?ine, locul pe care-l merit?. ?n firea s? cea mai ad?nc? pulseaz? un amar trufie, ?ns? ?i o stranie, ?nd?rjit?, vigoare (?n r?zboi cu oboseala ori n?scut? din d?nsa), care-i dicteaz? s? procedeze a?a ?i nu altfel. Suprafa?? sa doar at?t de abrupt?, nesimetric?, t?ioas? ?i dispre?uitoare e f?cut? mai cur?nd s? resping?, dec?t, dup? normele obi?nuite ale confortului sentimental, s? atrag? ?i, s? ademeneasc?. ?ns? exterioritatea de at?tea ori rebarabativ? ascunde un miez contrariant, o sensibilitate mult prea vie. Structural, prezenta poezie e tensionat? ?i de o anumit? sensibilitate de a fi ?n contratimp, o sensibilitate ?nn?scut?, care o face s? mearg? contra modei, s? ?ocheze ?i s? displac?.
Dragostea e pseudonimul mor?ii
￥16.35
Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
?ntre Scylla ?i Charybda
￥16.35
Talentat traduc?tor, autor a zeci de articole ?i studii (de folcloristic?, ?n primul r?nd), culeg?tor de folclor, Al. Mateevici s-a impus ?n literatura rom?n? prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea ?n care dragostea fa?? de ?ar? ?i de cei umili?i e preponderent?. Armonia versurilor, c?ldura, patosul ?i prospe?imea lor, caracterul militant al poeziei ?l apropie de Co?buc ?i Iorga, iar G. C?linescu, entuziasmat, ?l cita ?ntr-un context al?turi de Eminescu. Creator al unor versuri antologice, Al. Mateevici, de?i a tr?it numai 29 de ani ?i nu s-a putut defini ?ntru totul, ar fi r?mas ?n literatura rom?n? chiar dac? ar fi scris numai Umbra noastr?, acest imn ?n?l??tor, f?r? pereche, o podoab? rar?, cea mai valoroas? od? ?nchinat? limbii neamului.
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
