Ennek a furcsa ?tletekt?l hemzseg?, kalandos, vidám mesek?nyvnek a szerz?je, Lewis Carroll a múlt században élt, matematikaprofesszor volt az oxfordi egyetemen. Világhír?vé vált k?nyve els? ízben 1865-ben jelent meg. Azóta – immár a világ gyermekirodalmának klasszikusaként – szinte valamennyi nemzet nyelvén napvilágot látott. Az angolszász humor e sajátos alkotása Alice oldalán elvezeti az olvasót Csodaországba – amely valójában álomvilág, a Viktória királyn? korabeli Anglia torzképe. Aki ismeri az angol t?rténelmet, az a Szív Királyn?ben k?nnyen felismerheti a hirtelen haragú Viktóriát, s férjében, a pipogya Szív Királyban a jelentéktelen Albert herceget. De megtalálhatjuk e k?nyvben az angol igazságszolgáltatás, iskolarendszer vagy éppen sportszenvedély végletekig vitt, humoros torzképét is.

Robin Hood is the archetypal English folk hero; a courteous, pious and swashbuckling outlaw of the medi?val era who, in modern versions of the legend, is famous for robbing the rich to feed the poor and fighting against injustice and tyranny.?This is probably one of the most beautiful digital version ever made of this story, containing many gorgeous illustrations.

Volumul cuprinde prima pies? a lui Boris Vian tradus? ?n rom?ne?te, Ecarisajul pentru to?i, urmat? de seria de Cronici roman?ate ap?rut? ?n volumul de opere complete. Ecarisajul pentru to?i este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Vian, ?n care umorul negru, absurdul ?i jocurile de cuvinte amintesc teatrul lui Eugène Ionesco. C?t despre Cronicile roman?ate, acestea fac parte dintr?o categorie de texte aparte scrise de Vian ?i ap?rute ini?ial ?n publica?ii periodice precum s?pt?m?nalul La Rue: colorate, incisive, ciudate sau sobre, Cronicile sunt un dublu portret, al epocii lui Vian ?i al preocup?rilor autorului: via?a monden?, jazz?ul, automobilele, literatura, stilul de via?? american.

Ceea ce surprinde i fascineaz din capul locului n Ppdia electric este naturaleea cu care erban Axinte i transcrie viziunile. Discursul su nu are nimic contrafcut, strident, literar; din contr, poetul las impresia c nu face dect s repertorieze ct mai neutru, cu o precizie de grefier, o lume care i se ofer de-a gata i care, n ultim instan, l cuprinde. E drept c asemenea fotograme, care nu pot fi captate dect n stri liminale, precum visul, hipnoza, beia sau demena, au un aspect halucinant i misterios, de underworld rsrit parc din aburii alcoolului ori cufundat ntr-o memorie lichefiat. Numai c acest efect nu provine din anularea, ci tocmai din dilatarea percepiei comune, din celulele surescitate ale retinei care descoper nu att o irealitate imediat, ct o realitate remixat, n care lucrurile pot fi i aa, i altminteri. N-a putea bga mna-n foc c lumea i-a mai ieit i de aceast dat lui erban Axinte aa cum a vrut. Poezia, ns – cu siguran.“ – Andrei Terianerban Axinte este, dup cum tie toat lumea, unul dintre cele mai bune produse ale criticii literare din ultimul deceniu. Cronicar la Observator cultural, el este i autorul uneia dintre cele mai ambiioase sinteze recente – Definiiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Clinescu, o morfologie istoric a romanului romnesc care merit cu prisosin o receptare en fanfare.ns, pe de alt parte, taman faptul c toat lumea tie cine e criticul literar erban Axinte nu-i face un PR prea grozav poetului erban Axinte, cu toate c cel din urm e egalul absolut n drepturi al celui dinti. Lucrul s-a vzut i la precedenta sa carte de poezie, Lumea i-a ieit cum ai vrut (Vinea, 2006) – recomandat de prefaa empatic a lui Doris Mironescu, volumul n-a avut totui receptarea pe care ar fi meritat-o. Iar acum, dup cum se vede, scriu la rndul meu o prefa empatic, spernd din toat inima c Ppdia electric va fi o carte mai norocoas.(...)Ppdia electric e construit din trei cicluri (ca i Lumea i-a ieit aa cum ai vrut, de altfel – ceea ce poate s sugereze un anumit pattern arhitectural urmrit cu schepsis), intitulate decoct, bulb i acele electrice; ei bine, poemele tuturor acestor trei cicluri sunt inervate de imagini remarcabile, deseori de-a dreptul memorabile – citez aproape la ntmplare: s ni se ridice din inim o lumin att de puternic nct custura lumilor s nu se mai vad (acele electrice), ceva crete acum din mine, / cineva sufl asupra mea / cu miliarde de fotoni. // aura / nflorete din bulbul cretetului meu / ntr-o uria ppdie electric (ppdia electric), de ce i este fric, atta timp ct stai acolo, / nimic nu te poate atinge. // ce vd n tine, ce vd n tine, // un cimitir n care toi dumnezeii pmntului / i-au lsat morii s nfloreasc (de ce i este fric) .a.m.d. Sunt, toate, imagini de o mare frumusee, cu care empatizezi instantaneu i te fac s stabileti cu textul de sub ochi acel contract de ncredere despre care vorbea cndva Borges ca de o condiie sine qua non a lecturii de poezie.(...) Aadar, dac inem s-l etichetm generaionist pe erban Axinte, nu putem dect conchide c e cel mai atipic doumiist. Cu excepia obsesiei pentru hapax-ul existenial, nimic nu-l leag de generaia sa: nici poetica, nici maniera, nici tehnica. O atipie profund transpare din tot scrisul lui poetic; or, dup cum se tie, atipicii sunt ntotdeauna ctigtori pe termen lung.“ – Radu Vancu

Nu mi e fric de moarte. tiu c ntr-o zi va suna telefonul c s-a dus mama-mare, care are aproape 90 de ani acum. C se va duce tata, care, deja jumtate paralizat, e jumtate mort. C ntr-o zi va pleca i mama. Apoi sper s urmez, firesc, eu. Dar dac nu va fi aa, ci altfel, tiu de pe acum c nimic nu e ntmpltor i prin asta trebuie s trec. Nu o s m mai ntreb cu disperare: de ce mie Sunt leciile mele, crucile mele de dus. M tiu cu moartea bine, iar proximitatea ei m-a fcut doar excepional de vie.“Exist necesare i salvatoare guri de aer. Guri de ap. La o adic, i-o gur de lacrimi poate face o treab foarte bun: te mntuiete de-un AVC. Trind ns cteva zile cu ochi i mini n cartea Petronelei Rotar, am fost obligat la o revelaie: gura de cuvinte. Una rarisim, de-o frumusee care frizeaz visul, roie-camelie, pletoric, dulce-amruie i parfumat cu licorile secrete ale Semiramidei. Nu s-a nscut ca s-o priveti de la distan, s te uimeti departe. i se deschide a srut fierbinte, cteodat cast, alt dat tremurat, iar de ndat ce-ai atins-o, du-te ncet ctre oglind, cu ochii-nchii. Deschide-i i privete: este a ta. Respir. Gura asta de cuvinte-inim eti tu. (Ana Barton)

Egy nyugtalan képzelet? koldusfiúcska a XVI. századi London nyomortanyáin k?nyveket olvas, és királyokról álmodik… ?rdekl?dése egy napon egészen a királyi palotáig sodorja, és egyszerre csak bent van a pompás termekben, s a vele egyid?s királyfi játékból ruhacserét ajánl, csak egy-két pillanatra. Nos, ez a játék, kül?nféle félreértések miatt, valóságra fordul! A koldusfiú hónapokon át élheti a királyfiú fenséges, de cseppet sem irigylésre méltó életét, a királyfiú pedig sz?rny? megaláztatások és szenvedések k?zt kénytelen ismereteket, emberséget és b?lcsességet gy?jteni elj?vend? országlása idejére. Mark Twain részrehajlás nélkül mindkét sorsnak a legalaposabban végére járt, mint aki maga is hol koldusnak, hol királyfinak álmodja magát…

Un b?iat de ?ase ani care a impresionat-o pe ?mp?r?teasa Austriei cu geniul s?u muzical Un compozitor care a scris peste 600 de concerte, sonate, simfonii ?i opere ?n cei treizeci ?i cinci de ani c?t a tr?it Un muzician serios c?ruia ?i pl?cea s? spun? glume stupide Toate cele de mai sus! ? Afl? mai multe despre adev?ratul Wolfgang Amadeus Mozart ?n aceast? biografie amuzant? ?i minunat ilustrat?!

This own voices story from the acclaimed author of The Closest I’ve Come unflinchingly examines steroid abuse and male body dysmorphia. Perfect for fans of Jason Reynolds and Matt De La Peña.David Espinoza is tired of being messed with. When a video of him getting knocked down by a bully’s slap goes viral at the end of junior year, David vows to use the summer to bulk up— do what it takes to become a man—and wow everyone when school starts again the fall.Soon David is spending all his time and money at Iron Life, a nearby gym that’s full of bodybuilders. Frustrated with his slow progress, his life eventually becomes all about his muscle gains. As it says on the Iron Life wall, What does not kill me makes me stronger.As David falls into the dark side of the bodybuilding world, pursuing his ideal body at all costs, he’ll have to grapple with the fact that it could actually cost him everything.

The publication of Darwin’s The Origin of Species in 1859 marked a dramatic turning point in scientific thought. The volume had taken Darwin more than twenty years to publish, in part because he envisioned the storm of controversy it was certain to unleash. Indeed, selling out its first edition on its first day, The Origin of Species revolutionized science, philosophy, and theology. Darwin’s reasoned, documented arguments carefully advance his theory of natural selection and his assertion that species were not created all at once by a divine hand but started with a few simple forms that mutated and adapted over time. Whether commenting on his own poor health, discussing his experiments to test instinct in bees, or relating a conversation about a South American burrowing rodent, Darwin’s monumental achievement is surprisingly personal and delightfully readable. Its profound ideas remain controversial even today, making it the most influential book in the natural sciences ever written—an important work not just to its time but to the history of humankind.

Trebuie spus c, dei disprut mult prea devreme, nainte de a mplini treizeci de ani, Sorin Stoica a scris i a publicat relativ mult. (Fr a fi, cumva, prin asta, industrios). Spre surpriza tuturor, inclusiv a editorilor, volumul acesta, coninnd numai literatura (adic nu i cercetrile academice adiacente, din sfera antropologiei culturale) se apropie, cantitativ, de o mie de pagini. Povestiri, romane, publicistic, jurnal, coresponden (electronic), note disparate (extrase din cele cteva agende). Singura excepie o reprezint, aici, prezena disertaiei de masterat, realizat sub ndrumarea profesorilor erban Anghelescu i Vintil Mihilescu. Excepie doar parial, cci tema e mult prea pasionant pentru ca lucrarea s fie tratat ca o simpl formalitate universitar. Spun doar c se numete Mitul poetului beiv, c e foarte bine informat i sub raport teoretic, i n ceea ce privete exemplele, i c ultimul capitol vizeaz nici mai mult, nici mai puin dect conflictul optzecisto-fracturist dintr-o perspectiv ritual simbolic.S-a neles deja, cred, c sunt destul de bine informat n legtur cu amnuntele de ordin tehnic ale acestei ediii. ntmplarea face s fiu prefaatorul ei. Acesta este motivul obiectiv pentru care am ales s scriu acum, cu puin nainte de apariie, un fel de avancronic, i nu, eventual, dup, o cronic redundant i, chiar de aceea, moralmente discutabil. Am ns, i o serie de alte justificri, profund subiective, dar nicidecum mai puin hotrtoare.nti de toate, eu unul nu l-am cunoscut niciodat, fa-n fa, pe Sorin Stoica. Mai mult dect att, n-am avut ocazia s scriu despre el atta timp ct tria. Poate c, profesional vorbind, e mai bine aa. Cert e c dup ce l-am citit aproape n ntregime, am resimit absena aceasta aproape ca pe o frustrare. Cci, s nu ne ascundem dup deget, atunci cnd iubim cu adevrat un scriitor, toi (adic pn i criticii) vrem s-l ntlnim, fie i accidental, fie i numai pentru cteva minute. Iar atunci cnd inem la o carte, toi (adic n special criticii) simim nevoia s ne pronunm public n legtur cu ea.n alt ordine de idei, mrturisesc c, n general, mi displace felul n care este administrat postum imaginea autorilor disprui. Mai ales cnd acetia sunt tineri. (i din nefericire, ultima generaie numr deja cteva asemenea cazuri tragice). Iertat s-mi fie cinismul, dar am vzut instrumentndu-se, nu o dat, veritabile dramolete de prost gust, menite s lezeze de fapt memoria respectivului tnr scriitor. Discuia critic asupra valorii e sistematic neglijat n favoarea unor discursuri liricoide i festiviste, de un romantism provincial, ai cror mandatari sunt de obicei amicii i familia. Or, aa ieim cu totul din spaiul literaturii. i chiar din acela al bunului sim.n cazul de fa, spuneam, lucrurile stau cu totul diferit. Mi s-a prut de la nceput admirabil decena cu care prietenii (Cosmin Manolache, Clin Torsan sau, dintre critici, Marius Chivu) au gsit de cuviin s vorbeasc, postum, despre scriitorul Sorin Stoica. O decen, dac stm s ne gndim, foarte eficace, din moment ce a avut, printre rezultate, chiar realizarea acestei ediii. Adunarea materialelor, selecia i transcrierea lor, verificarea, sunt, de bun seam, activiti angajante, care pretind tcere i efort. Nimic altceva. Aproape jumtate din cuprinsul prezentului volum conine texte dac nu inedite (cum e cazul amintitei disertaii sau al anumitor nsemnri din agende), mcar inaccesibile publicului (o rubric la un cotidian din Cmpina).La aceasta din urm a vrea s m refer n continuare. nceput n 1999, pe cnd Sorin Stoica avea doar 21 de ani, colaborarea la ziarul Partener e unul din cele mai consecvente (i mai discrete totodat) proiecte ale lui Sorin Stoica. Un total de patru sute de articole din care se detaeaz o rubric, Oameni de bine, revitaliznd bonom i ironic o sintagm a anilor nouzeci. E vorba de o suit de portrete ale unor personaliti demne de admiraia autorului (admiraie real i, de aceea, nu o dat, contondent, mergnd pn la expresia frust a dezamgirii). Mircea Crtrescu, Cristian Tudor Popescu, Horia Bernea, Ioan Chiril, Bregovi, Ovidiu Verde, Mircea Nedelciu, Radu Cosau, Jim Morrison, Tarantino, Zidane, Lucian Pintilie, Geo Bogza, J.D. Salinger, Tudor Octavian, Valeriu Sterian, Gheorghe Iova, Emir Kusturica, Marin Preda, Mircea Lucescu, tefan Bnulescu, Dan Lungu, Caragiale, Nikita Mihalkov, Irina Nicolau, Nicolae Manolescu, Leonard Cohen i alii. Ultimul pe list, nu din ntmplare, Alexandru Monciu-Sudinsky.Destui dintre acetia sunt judecai sever, n numai cteva fraze iui. Atitudinea e neltoare, dar se poate lesne explica. Avnd oroare de tonul linguitor, Sorin Stoica prefer s treac drept rudimentar (mitocan, spune el, dac nu greesc) dect s se murdreasc n cleiul stilistic al falselor elogii. Autenticitatea, de la care colegii si de generaie

Familia este mediul primar al socializ?rii noastre. Rela?ia cu p?rin?ii no?tri este o rela?ie extrem de important? care marcheaz? ?ntreaga noastr? existen??. Dup? ac?iunea pozitiv? a p?rin?ilor, intervin educatorii, profesorii, mentorii, formatorii, fiecare cu ac?iunile ?i cuno?tin?ele sale, menite s? ne ?mbun?t??easc? ?n mod con?tient capacit??ile, atitudinile, orient?rile valorice ?i morale, dorin?a de a ?nv??a, de a munci. Copilul reprezint? un context psihologic determinat de personalitatea sa, de familia ?n care a crescut, de mediul social care l-a ?ncurajat ?i de modelele pe care le-a avut de-a lungul evolu?iei sale. Proiectul ?Educ?-m? cu viziune“ se adreseaz? bunicilor, m?micilor ?i t?ticilor, tuturor celor implica?i ?n cre?terea ?i educa?ia viitoarelor genera?ii.

O carte savuroas?, foarte bine conturat? din prezent, un pamflet fin, sustinut de o ironie muscatoare.?Arti?tii sunt firi complicate ca un motor Peugeot. Pentru ei asta este o virtute. Respir? pe nas ?i cred c? numai ei pot a?a, pentru c? am ?nv??at din lecturi c? limba scoas? e dizgra?ioas?“, scrie Octavian D?rm?nescu despre artist ?i, implicit ?i despre sine. Iar despre pamflet ?n sine: ?pamfletul este o ?int? ?n mi?care, o pas?re de ?nalt? altitudine. Pamfletul se scrie sp?lat pe m?ini ?i cu creioane foarte ascu?ite. De ce? Pentru c? pamfletul trebuie s? fie discret“.?C?nd ai combustia ?i voca?ia de pilot de curse a lui D?rm?nescu ?i nu e?ti obi?nuit s? ape?i pe fr?n? ?nainte de curb?, mai ales c?nd e noroi pe jos (ce-i drept, noroi rom?nesc, patriotic), e greu s? nu scapi din c?nd ?n c?nd volanul ?i s? ie?i ni?el ?n decor. Din acest motiv, e cinstit s? spun firilor mai sensibile c? D?rm?nescu trebuie ?judecat? nu doar prin prisma celor scrise, ci mai ales prin prisma motivelor pe care le are atunci c?nd – de exemplu – afirm?, funebru, c? ?Toat? istoria valahilor nu este altceva dec?t o cronic? cuminte a unui popor prea fricos pentru a se revolta pentru mai bine?. – Silviu Man, actor ?i publicist

UNGV?RY KRISZTI?N és TABAJDI G?BOR rendhagyó útikalauza a 20. század politikai diktatúrái és legmegrázóbb t?rténelmi eseményei mentén veszi lajstromba Budapest emlékeit. A szerz?páros olyan f?városi helyszíneket mutat be olvasóinak, amelyek jobbára ismeretlenek a turisták el?tt, a városlakók számára pedig már a félmúlt homályába vesznek. A fiatal kutatók budapesti sétáin feltárulnak az 1919-es Tanácsk?ztársaság és az azt k?vet? fehérterror, a német megszállás, a nyilas rémuralom és a zsidóüld?zés, a világháborús f?város, a szovjet megszállás és a Rákosi-diktatúra, az 1956-os forradalom és szabadságharc, végül a Kádár-korszak elfeledett vagy épp szándékosan titokban tartott t?rténeti helyszínei és emlékhelyei. Az egyes t?rténelmi eseményekhez k?thet? szobrok és m?emlékek kapcsán a szerz?k múlt és jelen emlékezetpolitikai t?rekvéseit is áttekintik. A t?rténészpáros kíméletlen és fájdalmas ?szinteséggel mutat rá: a múlt századi véres diktatúrák emlékei jel?letlenül bár, de ma is ott kísértenek a f?város utcáin – ideje lenne hát mindenkinek megismerni ?ket. UNGV?RY KRISZTI?N 1969-ben született Budapesten. Tanulmányait az ELTE BTK t?rténelem-német szakán végezte. Budapest ostromát feldolgozó doktori disszertációja k?nyv formájában is megjelent, és számos hazai, illetve külf?ldi kiadást megélt. 2001-t?l az 1956-os Intézet tudományos munkatársa, t?bb nemzetk?zi tudományos testület tagja. Kutatási területe a 20. század politika- és hadt?rténete, a széls?jobb mozgalmak, valamint az állambiztonság t?rténete. TABAJDI G?BOR 1980-ban született Budapesten. Az ELTE B?lcsészettudományi Karán t?rténelmet, politikaelméletet és filozófiát tanult. Jelenleg az Országos Széchényi K?nyvtár 1956-os Intézetének munkatársa. Eddig f?ként a 20. századi Magyarország politikat?rténetével kapcsolatos publikációi jelentek meg. F? kutatási területei: a magyar állambiztonsági szervek, illetve a pártállami rendszer m?k?désének t?rténete. A fiatal kutatókat t?m?rít? ?Fehér Hollók” munkacsoport koordinátora.

S?nge albastru nu mai exist? pe pia?a de carte de zeci de ani. De fapt, de la debut, din 1969. C?nd scriu aceste r?nduri, ?nc? nu mi-am rev?zut ?i recitit cartea. Aproape c? pot spune c? nu am habar ce am scris ?n S?nge albastru. ?i nici nu cred c? a? putea fi obiectiv? fa?? de valoarea estetic? a c?r?ilor mele de ?nceput. Nu-mi amintesc s? fi scris cineva, vreun critic, c?t ar fi fost el de neverosimil, despre carte. E?ecul a fost total. To?i colegii de v?rsta mea debutaser? deja, cu brio. Pentru ei ?ncepuser? vremurile recunoa?terii ?i ale privilegiilor. Eu s?pam, ca o c?rti?? kafkian?, bolnav? ?i oarb?, prin p?m?ntul poeziei din capul meu. ?tiu, doar, c? n-am putut dintr-o pudoare (ne)verosimil? s?-mi exhib sentimentele legate de boala care nu m? l?sa s? respir. Aveam tuberculoz? pulmonar? sever?. Am fost inocent?. S?nt ?i acum, dar altfel. A venit Alex Goldi?, un t?nar critic de aproximativ treizeci de ani, care a readus ?n scen? S?nge albastru, un gest exorbitant ?i riscant din partea lui, pentru care ?i mul?umesc. (Angela Marinescu)De peste patru decenii, Angela Marinescu a r?mas una dintre cele mai excentrice figuri ale poeziei rom?ne?ti, de ne?ncadrat ?n nici o poetic? genera?ionist?. ?n S?nge albastru, excelentul volum de debut din 1969 (care m? face s? m? ?ntreb unde s?nt str?lucitele debuturi de alt?dat?), t?n?ra poet? r?sturna abstractismul panteist ?i livresc à la Nichita St?nescu sau Ana Blandiana ?ntr-un imaginar dens ?i grav, ?nc?rcat de fantasme sexuale ?i funerare. Simbolurile ascensiunii, ale tinere?ii ?i ale purit??ii, tipic ?aizeciste, f?ceau loc unui con?inut poetic ponderabil ?i impudic. Ce ?mp?rt??ea poezia Angelei Marinescu cu versurile colegilor de genera?ie era, poate, doar o anumit? calofilie barbian? a formei, la care va renun?a pe parcurs. Cu optzeci?tii are autoarea Blindajului final ?i mai pu?ine lucruri ?n comun, c?ci formula ei poetic? e tot ce poate fi mai str?in ?nscen?rilor textuale. E explicabil, a?adar, faptul c? tocmai postura de outsider o recomand? pe Angela Marinescu drept mam? absolut? a autenticismului rom?nesc. (Alex Goldi?)

The Tale of Peter Rabbit is a British children's book that follows mischievous and disobedient young Peter Rabbit as he is chased about the garden of Mr. McGregor.?The book is a big success, and multiple reprints were issued in the years following its debut. It has been translated into 36 languages and with 45 million copies sold it is one of the best-selling books of all time.

Cu toate c exist acorduri surprinztoare i frecvente ntre ei, Reich i Jung i abordeaz munca n moduri fundamental diferite. Cu asemenea diferene tulburtoare ale stilului i caracterului celor doi, unirea acestor dou sisteme este un exerciiu neateptat i remarcabil. Ironic, are loc prin medierea teoretic freudian.”Scopul umbrei este de a oferi sufletului omenesc opoziia i tensiunea necesare pentru a se dezvolta mai mult prin intermediul hotrrii i determinrii interioare, de a se elucida prin provocarea contrastelor i de a se trezi, pentru a fi astfel dispus s se transforme ntr-un mod profund.” Jung & Reich. Trupul ca umbr este o explorare a vieilor i a ideilor semnificative a dou figuri principale ale psihanalizei: Carl Jung i Wilhelm Reich, amndoi pionieri i genii controversate care nu s-au ntlnit niciodat dei au fost contemporani. Modul n care John P. Conger trateaz personalitile i perspectivele acestora – precum i ce ar fi putut asimila unul de la cellalt – reprezint o biografie combinat a similaritilor i diferenelor i totodat o evaluare contiincioas a teoriilor lor.

n acest debut extraordinar – o mbinare de poem n proz, fabul polifonic i eseu despre durere –, originalitatea narativ i tonul plin de compasiune ale lui Max Porter creeaz un efect uluitor. Vorbind despre adevruri dureroase i profund umane,Durerea e o fptur naripatanun apariia unui talent cu totul ieit din comun. Ctigtor al Premiului Dylan Thomas 2016 Vndut n Marea Britanie n peste 100.000 de exemplare Tradus n peste 20 de limbi Ctigtor al Premiului Sunday Times pentru tnrul scriitor al anului 2016 Finalist la Premiul National Book Critics Circle John Leonard (SUA) Nominalizat la The Goldsmiths Prize 2015 Nominalizat la Guardian First Book Award 2015 Drepturile de ecranizare au fost achiziionate de Pulse Films.O estur complex de imagini i idei, impregnat de poezie, dar care poate fi citit i ca o poveste pentru copii. Ne schimb percepia asupra romanului i a posibilitilor sale, vorbindu-ne despre un subiect extrem de delicat, pagin dup pagin, ca i cum am fi purtai pe aripi.The Guardianntr-un apartament din Londra, doi biei se confrunt cu insuportabila tristee provocat de moartea fulgertoare a mamei lor. Tatl lor, expert n opera lui Ted Hughes i romantic dezorientat, i imagineaz un viitor pustiu, lipsit de sens.n acest moment de disperare, primesc o vizit de la Kra – ddac, vindector, arlatan, personaj contradictoriu. Atras de familia ndoliat, aceast pasre sentimental" amenin c va rmne pn cnd nu vor mai avea nevoie de ea. i aa se i ntmpl: lunile trec, durerea cedeaz locul amintirilor, iar mica familie ncepe s se vindece.Absolut ncnttor i de neuitat.The TimesMax Porter tie s creeze strlucit aceast pendulare ntre fabul i dram de familie… Impresia pe care i-o las romanul lui este profund i de durat. ntocmai ca durerea nsi.The ObserverNu se compar cu nimic din ce s-a scris pn acum.Guardian Books of the Year

Várostrom, varázslat, lovagi torna. Mindez Balatónia szomszédságában, a fajszok f?ldjén, ahol az udvaronccá cseperedett Rév Fül?p újra fontos szerepet kap, és azt is megtudja, mi a teend?, ha j?nnek a siófok. De hova lehetett Fajszf?ld uralkodója, Hatodik (Torkos) Hollád király, aki sz?rén-szálán elt?nt?

Sir Arthur Ignatius Conan Doyle, DL (22 May 1859 – 7 July 1930)?was a Scottish author most noted for his stories about the detective Sherlock Holmes, which are generally considered a major innovation in the field of crime fiction, and the adventures of Professor Challenger. He was a prolific writer whose other works include science fiction stories, historical novels, plays and romances, poetry, and non-fiction. Conan was originally a given name, but Doyle used it as part of his surname in his later years.

Cartea de fa surprinde momente de libertate, arcuiri de libertate, zvcniri libere, explozii spre frumos, notate n fragmente lirice. n esen ei ncape i mulumirea pentru aceste momente, pentru minunea coninut n ele. Iar bucuriei acestei liberti i dau o orientare n sus i spre rsrit, c mrturisire i c recunotina pentru putin de a o fi trit-o.Din punct de vedere muzical, poeziile se acordeaz i cu muzica pe care o interpretez i studiez – muzica psaltic – prelund multe din elementele ntlnite n acest gen muzical. sub aspectul formei, n multe situaii am pstrat varianta cea mai brut, considernd c pstreaz cel mai bine culoarea momentului poeziei.“ –Cristian Boro

First Lessons In Geography is a popular book by James Monteith.?This volume is a classic book for kids that explores the countries, terrains, and cultures of our fascinating planet?Readers ages 9 to 12 will travel around the globe, from Greenland to Tasmania, learning the locations and characteristics of continents, countries, and states and provinces in this lively introduction to our world.