"I. este un copil c?ruia ?i place s? citeasc? ?i s? ?nregistreze pove?tile de pe uli?? ?i din satul lui, un premiant cu o mam? care ?r?c?ie p?m?ntul” ?i un tat? invalid de r?zboi, am?ndoi semianalfabe?i. ?ntr-o zi, un ?tovar??” vine la ?coal? s?-i ?ntrebe pe elevi dac? au p?rin?i care au luptat ?n r?zboi ?i p?n? unde au ajuns. I. ?i spune adev?rul, doar tovar??ul ?i rugase s? r?spund? sincer. Mai t?rziu, ?n liceu, ?n timpul orelor de atelier, se stric? menghina la care lucrase I. Nu avea importan?? c? la ea mai lucrase ?nc? un coleg, I. este cel care va suporta consecin?ele ?i o va face f?r? s? cr?cneasc? pentru c? a ?nv??at c?, odat? ce e?ti considerat vinovat, vinovat r?m?i. Se preg?te?te apoi s? dea examenul de admitere la Facultatea de Litere din Bucure?ti, unde va avea un ?oc: profesorii ?i cer s?-?i spun? p?rerea personal? despre opera literar? care ?i picase pe biletul de la examenul oral, el ?tie doar comentariile care ?i fuseser? predate la ?coal?, ?n spiritul comunist. Este ?nrolat ?n armat?, va avea un conflict cu un colonel, apoi, dup? terminarea stagiului, se angajeaz? la o fabric? de frigidere ca s? str?ng? bani pentru c? ??i dore?te s? dea iar admiterea la facultate. Scrie poezii, frecventeaz? un cenaclu literar ?i ajunge s? fie anchetat de securitate. Sunt evenimente cheie ?n facerea acestui personaj aparte, opusul lui Holden Caulfield, pentru c?, inadaptat fiind, nu simte niciun strop de revolt?, nu urm?re?te s? repare nedreptatea, doar ?nainteaz? ?n via??, tr?ind ?n minte, ?n imagina?ie, a?a cum a f?cut-o ?nc? din copil?rie, c?nd a ?nv??at c? lucrurile nu sunt a?a cum par ?i c? nu trebuie s? ai ?ncredere ?n nimeni (Diana Geac?r)

Cele zece povestiri din volumul de debut al lui Alberto Mussa amestec? – într?o manier? care va deveni o marc? a scriitorului – evenimentele istorice, mitologia ?i fic?iunea, plimbându?l pe cititor din zorii omenirii pân? în contemporaneitate ?i din Europa pân? în Africa ?i Brazilia ?i oferindu?i tabloul fantastic ?i uneori crud creat de întâlnirea dintre aceste culturi.

"Volumul Picaj al Ioanei Miron e de fapt un poem amplu scris parc? sub imperiul aceleia?i st?ri, una a dezordinii interioare, a hausului existen?ial. Poezia ?ncearc? s? pun? ordine ?ntr-o lume dezmembrat? ?i schizoid?. Spa?iile psihice sunt ?n acord cu toate acele lucruri dezlocuite de sens. Cea care a decis s? dep??easc? un oarecare prag existen?ial are nevoie de o propulsare spre altceva cu adev?rat autentic ?i plin de con?inut. De aici, un r?zboi interior, o tenta?ie a punctului zero, un picaj. Cartea nu descrie traiectoria descendent? a unui spirit din ce ?n ce mai lucid. Nu e vorba aici de o probu?ire, dup? cum ar putea sugera titlul. Confruntarea cu limita (suportabilit??ii?) stimuleaz? ?nfiriparea unei dimensiuni material-spiritual?. Materialitatea dur?, abraziv?, t?ioas? poate fi ?n?eleas? ?n dou? feluri: ca nevoie de echilibru, de fixitate ?i, mai plauzibil, ca o ?ngreunare a spiritului dornic de libertate. Dincolo de toate acestea, timpul cunoa?te reprezent?ri clar delimitate:? ?ncet ?ncet ne facem loc aici/ o s? ne aciu?m mai bine/ cine ne spune cu adev?rat cine suntem cine o s? ne descopere/ de ce s? taci ?ine-m? bine minte/ ?mpreun? am scotocit prin d?rm?turi/ ?i cu toate astea n-ai dat impresia de nesiguran??/ s?-mi poveste?ti ce ?i c?nd/ cum ?i de ce se ?nt?mpl? s? mai ?i uit?m/ ?n lipsa concentr?rii aerul devine ?ngust/ & str?zile cu tot restul/ bitimul cald ?mp?ienjenit privirile ?ntinse/ un loc sigur ?n care te infiltrezi”." (?erban Axinte) "Poezia Ioanei Miron face chiar lucrurile pe care teoriile literare au ?ncercat mereu f?r? succes s? le explice. Alege diferite scenarii existen?iale ?i decupeaz? secven?ele relevante pentru circula?ia unei energii speciale. Face acest lucru chiar ?i atunci c?nd reformuleaz? mizele t?cerii: "am ?nv??at s? mim?m t?cerea/ despre noi ?i despre al?ii am ?nv??at/ s? fim o singur? gur? din care iese orice imbold orice/ striden??". Arta Ioanei Miron ?ine mai ales de injectarea cu for?? a unor expresii al c?ror sunet pare str?in de ceea ce ?tim deja c? este poezie ?i totul se ?nt?mpl? contur?nd circuite controlate poetic. Dintre variantele de titlu pe care Ioana Miron mi le-a ar?tat, "Blocaje tactile" era sintagma care mie mi se p?rea c? sugereaz? linia investiga?iei poetice din acest volum: "schimb?ri comune gesturi banale/ facem corp comun cu obiectele/ am stat pe iarb? important e s? fim ?n locuri cunoscute ?i/ sigur te-a? convinge/ s? ne ?nt?lnim la ?nt?mplare s? ?nlocuim/ aerul cu sufl?rile tale tactile/". S-ar putea s? m? fi ?n?elat, ?ns? picajul este numai cadrul acestui demers ?n care se ?nc?p???neaz? Ioana Miron, ?n ciuda tuturor celor care ?in s? rezume poezia la fluctua?iile ipocriziei militante." (R?zvan ?upa)

Ce e un manechin? Un om-p?pu??, unu’ care se las? ?mbr?cat ?i dezbr?cat ?n v?zul lumii, o f?ptur? derutant?, un fel de paralitic ?ntr-un spital; nu mi?c?, nu vorbe?te dec?t ?nl?untrul s?u, ca ?ntr-un joc de-a v-a?i ascunselea: ?observi cum ??i fur vorbele cum ??i mut patul c?nd eram t?n?r? m? ?ndr?gosteam ?n mai acum m? ?ndr?gostesc ?n octombrie soarele meu bostanul meu doldora de semin?e orice ascunz?toare e o m?rturisire“. (Nora Iuga, iulie 2010)

Pentru a avea o s?n?tate optim? trebuie ?n primul r?nd s? ne aliment?m s?n?tos. Alimenta?ia pe baz? de crudit??i ?nseamn? a tr?i altfel, ?ntr-un mod cu totul nou, inedit, ?nseamn? a te bucura pe deplin de via??, de alimente, de roadele gr?dinii, de natur?, de rela?ii frumoase, da, pentru c? faci economie mare de timp, e?ti mai s?n?tos, iar timpul respectiv ?l po?i petrece ?mpreun? cu cei dragi. S?n?tatea ta va avea numai de c??tigat. Ce perspectiv? promi??toare pentru via??!Lucrarea cuprinde 400 de re?ete din crudit??i, de la salate, supe, paste, sosuri p?n? la b?uturi ?i deserturi, toate preparate din legume ?i fructe proaspete ?i nuci ?i semin?e.La sf?r?itul c?r?ii exist? ?i un supliment – o sec?iune de re?ete preparate termic care pot completa un meniu alc?tuit ?n cea mai mare parte din crudit??i.

92 de povestiri despre aparent m?runte evenimente din via?a oric?ruia dintre noi, dar care te conduc spre tot at?tea ?ntreb?ri.?Un om ?i o carte merg ?in?ndu-se de m?n?, strada, cl?dirile, ceilal?i, un om ?i o carte se strecoar?, ca o pereche de cu?ite ?n carnea unui prunc care trebuie s? pl?teasc? pentru cei care nu mai au, ?spre est spre est?, arat? omul cu un deget bont, apoi se ?terge de sudoare ?i de praf, cartea i se urc? pe umeri ?i prive?te ?n aceea?i direc?ie, dar v?ntul ?i tot ?mpr??tie paginile peste ochi, nu v?d, nu v?d, strig? din tot cuprinsul, coper?ile o str?ng, o str?ng…“?C?nd deschizi o carte, c?nd o cite?ti, c?nd o termini ?naintea pove?tii…“

"Reportajele din aceast? carte vorbesc despre aspecte din istoria recent?, cum ar fi migra?ia, corup?ia, via?a ?n penitenciare sau problemele minorit??ilor, ?nchiderea spitalelor sau stresul care schimb? vie?i, crizele din s?n?tate, pove?ti ale unor oameni obi?nui?i, care fac lucruri speciale. Reg?sim, ?ns?, ?i pove?ti de demult, cum e cazul reportajelor despre lupt?torii anticomuni?ti din mun?i, despre tezaurul de la Pietroasele sau istoriile din satele s?se?ti. Reportajele surprind realit??i dintr-o Rom?nie aflat? ?n continu? schimbare, cu enorme discrepan?e. Sunt ca o fotografie a realit??ii. Cine le cite?te afl? cum se tr?ia sau cum se tr?ie?te ?n anumite locuri. Cum se schimb? sau de ce nu se schimb? lucrurile ?i mentalit??ile. Cartea cuprinde 30 de reportaje publicate ?n revista Dilema veche, dar ?i adapt?ri dup? reportaje sau documentare radio difuzate la Europa FM ?i Radio Rom?nia Actualit??i. Reportajul e un gen mai rar ?nt?lnit ast?zi ?n presa din Rom?nia. Dar asta nu se ?nt?mpl? din cauza lipsei de interes a publicului, ci din pricina lipsei de bani ?i de investi?ii ?ntr-o pres? de calitate. De fiecare dat? c?nd totu?i apar reportaje bine f?cute, se constat? c? publicul le urm?re?te cu interes, tot a?a cum urm?re?te reportajele ?i documentarele oferite de televiziunile str?ine. Asta fiindc? oamenii au nevoie de pove?ti. Un reportaj bine f?cut este de fapt o poveste adev?rat?. P?n? la urm?, ?i aceast? carte este o carte cu pove?ti adev?rate." (Liliana Nicolae)

La Zürich, c?nd intri ?ntr-un magazin, spui ?Grüetzi“, la Berlin, ?Hallo“, la Buenos Aires, ?Ola“, un ?Hallo“ ?ntors pe dos, poate unde-i pe emisfera cealalt?, la Viena, ?Grüss Gott“, dar ?i la Sibiu, acum 60 de ani, se spunea tot ?Grüss Gott“. Timi?oara nu cred c? f?cea opinie separat?, c? unde-i unu’ nu-i putere, o ?tie tot rom?nu’, dar nici Budapesta n-avea de ce s? fac? mofturi, de vreme ce Sisi, superba ?mp?r?teas? a Austriei, devenise regina Ungariei, datorit? unui foarte cool conte maghiar... cam a?a se ?ncruci?eaz? ?i limbile. ?Grüss Gott“ ?nseamn?: ?Salut?-l pe Dumnezeu“ sau ?Domnul s? te aibe ?n paz?“. Din binecuv?ntare a ajuns marcaj de grani?? a fostului imperiu habsburgic. Gata. Mi-am f?cut intrarea ?n scen?. De fapt n-am vrut dec?t s? v? spun ?Bun? ziua“. (Nora Iuga 29 decembrie 2009)

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. A megd?nthetetlen erk?lcsi tanulságot már a m? els? lapjain lesz?gezi az elbeszél? (aki a k?lt?i szépség? Csül?k névre hallgat, ha akar): jóérzés? ember ne menjen lopni az anyja névnapján, mert hamarosan a légióban találja magát. Ott pedig Potrien ?rmester furcsa felfogása teszi igen nehézzé a szabad mozgást. Ez azonban nem akadályozhatja meg h?sünket és kedves barátait, Senki Alfonzot és Tuskó Hopkinst, hogy részt vegyenek a kormányzó estélyén, és beleártsák magukat egy elt?nt expedíció és egy halálra ítélt kapitány sorsának bonyodalmaiba. – A Rejt? rajongók széles táborának ajánlható.

O colec?ie de scrieri foarte concise ?i la obiectcu privire la subiectul non-dualit??ii. ? O ?ndrumare direct?, orientat? c?tre libertate, reveleaz? ?n termeni simpli c? iubirea necondi?ionat? pe care o caut? persoana este chiar aici, ca Totul, ca Tot Ce Este. Cartea trateaz? ?i dilema persoanei iluzorii, cea care c?ut? s? g?seasc? ceea ce nu poate fi g?sit; iar dilema incomprehensibil? este chiar non-existen?a persoanei. ? Aceast? carte este o rev?rsare a ceea ce este c?utat – a libert??ii.Este o poveste complet? de dragoste. ? Nu exist? un Dumnezeu, exist? doar Dumnezeu. Nimic, Totul... Asta.

Lord Ronald Gower (1845 ù1916) was a British aristocrat, Liberal politician, sculptor and writer. Besides being a sculpture he wrote biographies of Marie Antoinette and Joan of Arc, and a history of the Tower of London. Joan of Arc was a15th century French heroine. She was born a peasant girl in eastern France who grew up to lead the French army to several important victories during the Hundred Years' War. She was captured by the Burgundians, sold to the English, tried by an ecclesiastical court, and burned at the stake when she was nineteen years old.

NEW YORK TIMES BESTSELLERLegendary Navajo policeman Lieutenant Joe Leaphorn takes center stage in this riveting atmospheric mystery from New York Times bestselling author Anne Hillerman that combines crime, superstition, and tradition and brings the desert Southwest vividly alive.Joe Leaphorn may have retired from the Tribal Police, but he finds himself knee-deep in a perplexing case involving a priceless artifact＆#8212;a reminder of a dark time in Navajo history. Joe＆#8217;s been hired to find a missing biil, a traditional dress that had been donated to the Navajo Nation. His investigation takes a sinister turn when the leading suspect dies under mysterious circumstances and Leaphorn himself receives anonymous warnings to beware＆#8212;witchcraft is afoot.While the veteran detective is busy working to untangle his strange case, his former colleague Jim Chee and Officer Bernie Manuelito are collecting evidence they hope will lead to a cunning criminal behind a rash of burglaries. Their case takes a complicated turn when Bernie finds a body near a popular running trail. The situation grows more complicated when the death is ruled a homicide, and the Tribal cops are thrust into a turf battle because the murder involves the FBI. As Leaphorn, Chee, and Bernie draw closer to solving these crimes, their parallel investigations begin to merge . . . and offer an unexpected opportunity that opens a new chapter in Bernie＆#8217;s life.

Iubitafizica este ?tiin?a iubirilor imaginare. Toate iubirile ?i iubitele imaginare s?nt excep?ii ce se supun, ?n t?cere, iubitafizicii. Adev?rul care conteaz? pentru iubitafizic? este cel inventat, adev?rul ?nchipuit, adev?rul visat, adev?rul din flori.

Aceast? carte de interviuri, pe care le-am realizat ?n timp, reprezint?, pentru mine, portrete scrise ?i vorbite ale unor scriitori de valoare cu care am avut ?ansa s? m? ?nt?lnesc. Dar ele nu au numai o valoare literar?, ci ?i una afectiv?.

The last twelve stories written about Holmes and Watson, these tales reflect the disillusioned world of the 1920s in which they were written. Some of the sharpest turns of wit in English literature are contrasted by dark images of psychological tragedy, suicide, and incest in a collection of tales that have haunted generations of readers.

Un preot militant pentru drepturile imigran?ilor pare s???i fi ucis so?ia ?i apoi s? se fi ?mpu?cat. Un str?in pare s? fi murit ?ntr?un banal accident rutier. Dar anchetatorii din subordinea inspectorului Alex Recht trebuie s? vad? dincolo de aparen?ele ?n?el?toare ?i, pe fundalul sumbru al iernii suedeze, s? reconstituie un puzzle al dramelor sociale ?i familiale care au condus la crime. Intriga detectivistic? se ?mplete?te cu analiza psihologic? ?i thrillerul, iar rezultatul este o carte captivant? care a impus?o pe Kristina Ohlsson printre cei mai importan?i autori din literatur? poli?ist? scandinav?.

Poate c? fericirea e mai pu?in previzibil? dec?t nefericirea, dat find c? ?ine de libertate. ?i ?ntocmai ca libertatea, nu e niciodat? sigur?; nu poate dura la nesf?r?it. Dar poate fi adev?rat? ?i, ?n acest roman minunat, ne putem bucura ?i noi de ea. The Guardian Addie Moore ?i Louis Waters sunt doi oameni ?n v?rst? dintr-un mic or??el de c?mpie american, care ??i duc zilele fiecare ?n singur?tate dup? ce r?m?n v?duvi ?i copiii pleac? s?-?i vad? de vie?ile lor. De?i sunt vecini, nu ?tiu mare lucru unul despre cel?lalt, dar lucrurile se vor schimba c?nd femeia ?i propune un aranjament pu?in ciudat: s?-?i petreac? nop?ile ?mpreun?. ?nfrunt?nd prejudec??ile comunit??ii, cei doi se reg?sesc noapte de noapte ?i ??i alung? singur?tatea, spun?ndu-?i unul altuia pove?ti de via?? ?i leg?nd o prietenie care nu ?ine cont de v?rst?. Treptat, prietenia lor se transform? ?n ceva mult mai profund, iar istoria unei iubiri t?rzii nu se stinge. Pe un ton bl?nd ?i ?nc?rcat de melancolie, romanul lui Kent Haruf, publicat postum, vorbe?te despre un lucru esen?ial: profunzimea se afl? tocmai ?n lucrurile simple. The New York Times Fermec?tor… De o simplitate cuceritoare. Un roman ?lefuit cu grij?, un ultim dar pe care mult ?ndr?gitul autor american l-a oferit cititorilor s?i. The Washington Post

K?r?si Zoltán új novellái ugyanazon a helyszíneken játszódnak, amelyeket már a Budapest, n?város vagy a Szerelmes évek cím? k?nyveiben megismerhettünk. Az írások mindig valami emberi határhelyzetet r?gzítenek, ahol egy-egy emberi sors átfordul és véglegessé válik. ?m a k?tet h?seinek alapvet? kérdése: miért érdemes h?ségesnek lenni valakihez vagy valamihez egy életen át.

The friends of Mr. Sherlock Holmes will be glad to learn that he is still alive and well, though somewhat crippled by occasional attacks of rheumatism. He has, for many years, lived in a small farm upon the downs five miles from Eastbourne, where his time is divided between philosophy and agriculture.

Fluturele este o insect din ordinul Lepidoptera, termen ce provine din termenii grecesti lepis (coaj) si pteron (arip). Mai mult coaj dect miez. Acest ordin are aproximativ 165.000 de specii cunoscute care, n ciuda unei mari varieti de forme si culori, au o structur similar, mai toi fiind nscrii n uniunile scriitoriceti de pretutindeni. Printre azteci, fluturii sunt un simbol al sufletului sau ultima suflare a unui muribund. Un fluture care zboar printre flori reprezint sufletul unui rzboinic czut pe un cmp de lupt. ntr-adevr, rzboinicii se ntorc pe pmnt sub form de colibri sau fluturi care, de data aceasta, se apuc imediat de scris i nu mai suport vederea armelor. Eventual sapa o mai tolereaz, pentru a-i spa pe cei care nu le laud culorile, stilul i fandoselile. Curcanul, ns, este o pasre de talie mare, originar din America, domesticit cu premii literare nc din timpul aztecilor. n timpul mperecherii n vederea formrii gtilor literare, culoarea pielii capului i gtului devine albastru i rou aprins, masculul desfurnd coada n form de evantai. Femelele desfoar doar sunete guturale: glu-glu-glu! i recit cu gravitate ce le vine la ndemn, pe sub aripi. Specie hipersensibil, curcanii pot s sufere atacuri de cord sau de panic. n timpul unor teste ale avioanelor U.S. Air Force s-a constatat decesul a mai multor curcani din zon din cauza atacurilor cardiace. Remediul este aplicarea de laude i aplauze n zonele tumefiate. Fluturele-curcan este o specie ncruciat ce, paradoxal, nu tolereaz fluturii i curcanii pur-snge. Exist zvonuri c unele exemplare modificate genetic pot rezista fr s scrie chiar i 6 luni. Timp n care clocesc citind pe rupte. (tiri despre fluturi, curcani i hibrizi/stirileprotv.ro)“

Medicina modern? a f?cut progrese imense. Cu toate acestea, nu a reu?it s? ?nving? cancerul, boala nemiloas? care face milioane de victime ?n fiecare an, la nivel mondial. ?i totu?i, dr. Max Gerson (1881-1959) ne-a oferit o raz? de speran??, prin terapia alternativ? care ?i poart? numele. ?n 1958, el a fost primul medic din lume care a spus despre cancer c? ar fi cauzat de mai mul?i factori independen?i. Dintre cei 49 de astfel de factori identifica?i p?n? ?n prezent (deficien?ele de nutri?ie, radia?iile de diverse tipuri, ingerarea aditivilor alimentari, stresul cronic, consumul de tutun ?i de alcool etc.), ?n mod surprinz?tor, alimentele toxice fac cel mai mare r?u. Peste 70% dintre tumorile maligne sunt cauzate, ?ntr-un fel sau altul, de ceea ce m?nc?m. Tocmai de aceea, Terapia Gerson are la baz? o diet? care include fructe ?i legume proaspete, cultivate organic, ?i 13 pahare de sucuri proaspete pe zi, la intervale fixe. Dup? 70 de ani de la apari?ia terapiei, timp ?n care mii de pacien?i au fost trata?i cu succes, fiica dr. Gerson, Charlotte, ea ?ns??i terapeut ?n medicina alternativ?, ?mpreun? cu dr. Morton Walker ofer? ?i mai multe informa?ii despre efectele puternice de vindecare ale fructelor ?i legumelor organice. Afl?: cum s? ?nvingi cancerul schimb?nd chimia organismului;cum s? prepari sucuri prin tehnici speciale pentru a le maximiza puterea de vindecare;cum s? scapi de alergii, obezitate, hipertensiune, SIDA, lupus ?i alte boli;ce suplimente ?nt?resc sistemul imunitar. Terapia Gerson – cea mai bun? metod? pentru oricine a spus vreodat? ?Vreau s? m? fac bine. Ar?ta-mi cum“ A func?ionat ?i pentru al?ii, va func?iona ?i pentru tine! ?nvinge boala cu ajutorul Terapiei Gerson!