购物车
个人中心
R?sunete din Basarabia
￥16.35
Despre Top?rceanu s-au spus aproape toate lucrurile esentiale inclusiv acela ca autorul Parodiilor originale este unul dintre cei mai moderni poeti ai vremii sale. Este interesant ca E. Lovinescu ?n general foarte atent la tot ceea ce este modern remarca trasatura cea mai importanta a lui Top?rceanu : nu putem dec?t recunoaste ?n dl. G. Top?rceanu pe cel mai autentic reprezentant al mostenirii directe a lui A. Mirea.. Acelasi critic observa ca nota diferentiala'' ca ?n Balade vesele si triste lirismul sau numai epicul ?n doze dealtfel mici se infiltreza cu umor. Ceea ce e esential la scriitor este inteligenta artistica vizibila ?n adaptarea formei la continut ?n cautarea efectului ?n preciziunea conturului? '' Fac?nd aceste judicioase observatii Lovinescu ridica si cele maui serioase obiectii : Balada popii din Rudeni sau Balada mortii de pilda par taiate cu dexteritatea unei m?ini de mester ?ntr-un material din care numai emotia si misterul lipsesc. ''Adica esentialul. Cu alte cuvinte Top?rceanu este un mestesugar desav?rsit un virtuoz ?n ceea ce priveste forma dar e lipsit de harul marii poezii. Si rezervele lui Lovinescu merg mai departe pe aceeasi linie : Cu o viziune at?t de ascutita si at?t de materiala dl. Top?rceanu a fixat peisagii cu amanunte prinse at?t de sigur si pentru a vorbi tehnic cu at?ta acurateta - ?nc?t natura pare pusa sub sticla ?ntr-o rama peste care nimic nu trece ; si tocmai acest aer de perfectie de finit st?njeneste impresia poetica. ''(E. Lovinescu Istoria literaturii rom?ne contemporane vol. II Ed. Minerva Bucuresti 1981 pag.185) G. Ibraileanu arata si el ca Top?rceanu este un poet de factura speciala''. Si mai departe : inspiratia sa poetica ne da o impresie neobisnuita de luciditate daca nu cumva luciditatea aceasta nu se datoreste controlului pe care ?l exercita inteligenta asupra inspiratiei. A releva rolul prea excesiv al inteligentei ?n creatia lirica nu credem ca este un elogiu de invidiat adus unui poet liric. '' G. Ibraileanu
Minunile Sf Sisoe
￥16.35
Iubire sete de via?? Tu e?ti puterea creatoare Sub care inimile noastre Renasc ca ???orile ?n soare ??i ?mb?tate de-al t?u farmec Ce peste lume se a?terne ?n tremurarea lor de-o clip? Viseaz? fericiri eterne. Din haos ?i din ?ntuneric Te-ai smuls fecund? ?i senin?: Al t?u sur?s de alma parens Fu prima raz? de lumin?. ??i de c?ldura ta plane?ii Treptat se dezmor?esc ?nvie... Pe to?i ca ?ntr-o mreaj?-i leag? Universala simpatie. Tu faci s? circule ?n lume Puterea ta de z?mislire. ??i miliardele de forme De-a lungul vremii s? se-n?ire. Alexandru Vlahuta - Iubire
Via?a lumii
￥16.35
Si intr-adevar Vlaicu-Voda intruneste toate cerintele unei drame menite sa ramana calitati literare si calitati dramatice. Autorul acestei drame e un adevarat poet care prin imagini noi si bogate prin cuvinte expresive stie sa zugraveasca oameni fapte locuri timpuri. Limba lui e o comoara pe care doar la Odobescu o mai intalnim imperecherea neologismelor cu arhaismele da o culoare delicata si in acelasi timp da putere de expresivitate frazei imperecherile acestea desigur le gasim si in Odobescu dar dl Davila a stiut sa le inmulteasca si sa le rafineze. Un patetism sincer firesc inalta parca si valoarea cuvintelor si a frazelor. Tiradele chiar cele mai lungi sunt cladite cu o arta de compozitie deplina cu o putere de convingere rara asa ca efectul lor e puternic inaltator. Emotia artistica cuprinde pe spectator si-l tine toata vremea cat aude vorbele intelepte/romanesti ale figurilor de pe scena. si pe urma sentintele cuminti neaose care sunt presarate aproape in fiecare replica. [...] Cu toate observatiile mai mult sau mai putin insemnate Vlaicu-Voda ramane o podoaba a literaturii noastre dramatice prin patetismul cald si comunicativ prin frumusetea limbii si a versurilor prin puterea de evocare a unei epoci framantate prin maiestria de amanunt cu care e construita prin efectele dramatice si prin patriotismul cald si cuminte ce transpira dintr-insa. Ca atare Vlaicu-Voda nu numai merita dar trebuie sa figureze totdeauna in repertoriul Teatrului National alaturi de dramele lui Alecsandri Caragiale Hasdeu si ale dlui Delavrancea – Liviu Rebreanu
Despot Voda. Sanziana si Pepelea
￥16.35
Prin culegerea de fa?? punem la dispozi?ia tineretului studios (?i nu numai) o seam? de opere importante ale lui Vasile Alecsandri, opere reprezentative pentru dramaturgia ?i proza scriitorului, ?n primul r?nd cele prev?zute de programele ?colare ?n vigoare.
Didahii
￥16.35
Asachi a fost omul epocii lui adic?? omul ie?it din mijlocul necesit???ilor vremii; n-a comandat timpului: s-a pus ?ns?? ?n serviciul lui cu o bog???ie remarcabil?? de aptitudini. Tr??ind ?ntr-o epoc?? de nediferen?iere cultural?? el a fost din rasa enciclopedi?tilor. Pe l?ng?? o cultur?? ?tiin?ific?? a avut ?i o educa?ie artistic??; a m?nuit lira penelul ?i echerul; umanit???ilor le-a ad??ugat ?i vaste cuno?tin?e poliglote; muzicii i-a ad??ugat ingineria. [...] A deschis cu siguran??? drumuri ?n toate direc?iile; f??r?? a fi fost un revolu?ionar sau un temerar plutind ?ntre dou?? lumi el a t??iat c??i noi men?in?nduse totu?i ?n strict?? legalitate. [...] [...] con?tient ?i programatic chiar a c?ntat astfel dragostea cea mai spiritualizat?? a sl??vit pe str??mo?i iubirea de patrie a c?ntat actele rena?terii noastre culturale teatrul ?coala limba rom?neasc?? artele subliniind fapta omului de ac?iune prin comentariul liric al poetului. Eugen Lovinescu
Drag ?mi e s? fac armata
￥16.35
...gasesc o adevarata satisfacere de a va declara ca sunt de parerea dumneavoastra in privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaste de dimineata zice romanul. Astfel din primele poezii m-am convins ca Petre Dulfu poseda in suflet scanteia sacra si sub condei o limba armonioasa pe care stie s-o mladie dupa cerintele ritmului. Talent exista: el e un dar al naturii si e menit a se dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoase ce vor inavuti literatura noastra. Trebuie dar a fi incurajat si sustinut pe calea in care a intrat cale buna si roditoare caci fiecare planta in pamantul ei prospera.“ – Vasile Alecsandri
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
Rom?nii supt Mihai Voievod Viteazul
￥16.35
Editia de fata incearca sa reuneasca pentru lectura tanarului cititor cateva dintre cele mai reprezentative carti populare romanesti; care au avut o intensa circulatie pe pamanturile noastre; incepand cu secolul al XVII-lea si pana in ziua de azi. Cartile populare au fost cartile de lectura dintotdeauna ale celor mai diverse categorii de cititori. Mai mult chiar, pentru cei nestiutori de carte au fost carti de ascultare, citite fiindu-le de carturari. B. E Hasdeu este savantul care a afirmat ca “inainte de a desfasura intr-o limba o literatura culta; cartea poporana, in curs de secoli, este unica literatura a natiunii intregi“ (sublin. red.). Astfel ca la inceput cartile populare erau raspandite de la o generatie la alta prin numeroase copii de manuscrise sau pe cale orala de cele mai multe ori. Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea; dar mai ales in secolul al XIX-lea ele au continuat sa fie raspandite si citite in numeroase editii tiparite; care sunt bine cunoscute si studiate in circuitul stiintific. Editia noastra cuprinde patru dintre cele mai cunoscute carti populare: Alexandria; Varlaam si loasaf; Archirie si Anadan si Esopia. In scopul unei mai bune familiarizari a cititorului cu istoricul raspandirii acestor patru creatii in spatiul romanesc; dam in cele ce urmeaza mai intai o succinta informatie despre originea lor si apoi despre imprejurarile in care au ajuns sa fie tiparite in romaneste. Alexandria este un roman popular; care dateaza din sec. III inaintea erei noastre; si a fost scris de un anonim in limba greaca in Egiptul elenistic. Din Egipt romanul a calatorit apoi in rasarit; in tarile care facusera odata parte din imperiul lui Alexandru cel Mare; si s-a raspandit cu deosebire in imperiul bizantin; unde capata un colorit crestin.
Istoria se repet?
￥16.35
Un scriitor alege ?i pune ?n opera sa ceea ce este mai bun ?n el: idealul s??u despre sine. Aceast?? personalitate a scriitorului cea literar?? este a?adar foarte adev??rat?? ?i mai interesant?? pentru noi dec?t cealalt??. Iar omul care apare din poeziile lui Cerna a fost unul din cei mai distin?i din literatura noastr??. Vorbind alt?? dat?? de d. Br??tescu-Voinesti spuneam ca d-sa zugr??ve?te pe femeie ?i sentimentele ce ea inspir?? aleg?nd numai ceea ce e curat omenesc ?i neglij?nd ceea ce apropie pe om de celelalte vie?uitoare. A?a ?i Cerna... ?n poezia lui erotic?? nu ve?i g??si ?nevroze“ ?i ?impudicit???i“. Dragostea zugr??vit?? ?n Noapte ?n Chemare ?n Torquato c??tre Leonora ?n Desp??r?ire e de o castitate serafic??. ??i ca revers al acestei iubiri curat sentimentale gelozia sa din ?nseninare din Logodn?? nu va avea nimic din acea furoare de care vorbe?te Spinoza. Gelozia sa va fi un regret o ?ndurerare a sufletului ?i – ceea ce este minunat c?nd este sincer – dorin?a ca iubita s?? fie fericit?? cu acel care i-a r??pit-o. Dac?? vom mai ad??uga c?? dragostea la acest poet ia aspectul de aspira?ie c??tr?? infinit ?i de comuniune cu el vom fi ar??tat ?n linii mari ceea ce este esen?ial ?n acest sentiment din opera lui Cerna. G. IBR??ILEANU Note ?i impresii
Floare si genune
￥16.35
Cea mai intinsa parte a operei lui Cosbuc e cea consacrata eroticii rurale. Supusa acestor determinari ce decid cursul vietii sub toate aspectele iubirea descifrata de poet in sufletele tinerilor (a fetelor indeosebi) ce populeaza lumea Baladelor si idilelor a Firelor de tort se distinge printr-o intensitate si o prospetime particulare. Cosbuc reveleaza erosul taranesc in toate fazele sale. Prima este faza inmuguririi tainice a sentimentului. O fata sta in fata oglinzii. Copilaresc rasfatul ei tradeaza inceputul preocuparii de a placea: ?Uite zau acum iau seama/ Ca-mi sta bine-n cap naframa / si ce fata frumusica/ Are mama!“ Dumitru Micu
Vlaicu-Voda. Balada stramosilor
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Letopise?ul ??rii Moldovei
￥16.35
Am un sentiment deosebit de duio?ie ?i de un fel de pietate ?n acest moment c?nd ?ncep s?? scriu despre Vlahu???...Vlahu??? pentru cei din genera?ia noastr?? este cu totul altcineva dec?t pentru cei mai b??tr?ni ori mai tineri dec?t noi.?ntre oamenii din aceea?i genera?ie este o comunitate de g?ndire ?i de sim?ire care o deosebe?te de genera?iile m??rgina?e a?a ?nc?t parafraz?nd cuvintele unui mare scriitor se poate spune c?? o genera?ie este o patrie.??i Vlahu??? a fost poetul genera?iei tinere de pe la anii 1890 al genera?iei romantice de atunci! Garabet IBRAILEANU
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
Ispr?vile lui P?cal?
￥16.35
Iubite cititor. Multe prostii vei citit, de cnd eti. Citete, rogute, i aceste i pe undei vedea c nui vin la socoteal, ia pana n mn i d i tu altceva mai bun la iveal, cci eu atta mam priceput i atta am fcut." Autorul
Stejarul din Borze?ti
￥16.35
Franta avu multi fabulisti nici unul insa nu ajunse pe La Fontaine si sa va spun eu pentru ce? Pentru ca fabula nu sufera secatura si umplutura; ea cere pe langa talent o armonie un stil simplu; ea e datoare sa spuna numai ce trebuie nici o silaba mai mult. Si cine avea mai multa armonie decat Donici! In bordei ca si in palat fabulele lui sunt citite si intelese. – Costache Negruzzi
Fabule ?i Satire
￥16.35
In ampla structura a vitalului dincolo si mai adanc decat omul marunt si decat cel elementar Garleanu gaseste o noua forma a vietii sprijinind si incluzand pe toate celelalte mai inaintate si mai complexe forma umila a vitalitatii expresia ei cea mai simpla si cea mai generala. Povestitorul ii imbratiseaza destinul cu pietate panteista si inveselindu-se sau varsand o lacrima pe seama ei plange si rade de sine insusi de toti oamenii laolalta si poate chiar de zei. Este aci o atitudine tipica a naturalismului modern adica a acelei indrumari literare formate in scoala interpretarii stiintifice a vietii care se calauzeste de convingerea ca umanul se rezolva in biologie si ca spiritul nu are alte legi decat acele ale vietii in general. Unitatea vietii permite aflarea talcurilor ei generale in acele din formele ei care fiind mai simple sunt in acelasi timp mai limpezi...“ – Tudor Vianu Arta prozatorilor romani
Profesie de credin??
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Clipe de inspira?ie
￥16.35
Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
Pe drumuri de munte
￥16.35
Afar? de talent, bine?n?eles, ?i de faptul c? opera sa este prima fereastr? deschis? ?n Occident asupra unui original aspect al vie?ii europene – cauze care nu mai au nevoie de nici o dezvoltare – cred c? pricina hot?r?toare a succesului lui Istrati e naturalul operei sale, care trebuie s? fie foarte pre?uit ?ntr-o lume at?t de cultivat?, de rafinat?, obi?nuit? ?i poate blazat? cu o literatur? ?n care via?a e de obicei mai mult un material pentru probleme, pentru procedee de art? ?i pentru stil. Ceea ce ?n adev?r este deosebit de exotic la Panait Istrati este impresia de adev?r ce o d? opera sa, de lucru tr?it, de lucru adev?rat. Stilul s?u clasic, datorat ?i lipsei de literaturism, se datore?te ?i vie?ii – care domina de – aproape stilul s?u, ?l preseaz?, nu-i da r?gaz s? se l??easc? verbal – vie?ii intense ?i pline, care d? acestui stil ceva de metal sub?ire, dens ?i elastic.
Legende populare rom?ne?ti
￥16.35
La r??sp?ntiile culturii rom?ne vegheaz?? ca ?i odinioar?? degetul lui de lumin??: pe aici e drumul. Autoritatea i s-a men?inut ?i ast??zi pentru c?? pleac?? din ?ns???i izvoarele spirituale f??r?? moarte ale logicii bunului-sim? bunului-gust ?i s-a realizat ?ntr-o form?? pur?? f??r?? v?rst??. Eugen LOVINESCU T. Maiorescu
