Capitala a c?zut. ?ntunecatul conduce Ravka din tronul s?u de umbre. Acum, soarta ??rii depinde de fragila Invocatoare a Soarelui, de o iscoad? c?zut? ?n dizgra?ie ?i de r?m??i?ele unei armate magice, c?ndva m?rea??. Pornit? ?n c?utarea ultimului amplificator al lui Morozova, Alina ?ncheie noi alian?e ?i las? deoparte vechile rivalit??i. Pe m?sur? ce afl? secretele ?ntunecatului, descoper? un trecut ce va schimba pentru totdeauna felul ?n care vede leg?tura lor, precum ?i puterea cu care e ?nzestrat?. Numai pas?rea de foc mai poate ?mpiedica distrugerea Ravk?i, ?ns? prinderea ei ar putea s? o coste pe Alina viitorul pentru care lupt?. Alina este o marginal? ?i a?a m? sim?eam ?i eu c?nd eram mic?. ??i dore?te foarte mult s? apar?in? unui loc din lumea asta ?i din aceast? cauz? face ni?te alegeri gre?ite. Am fost crescut? de bunicii mei ?ntr-un loc straniu, unde nu prea ?nt?lneai copii. Casa lor se afla pe un deal ?i mai tot timpul eram l?sat? de capul meu. Cred c? ceva din senza?ia aceea de izolare s-a strecurat ?i ?n descrierea Keramzinului (orfelinatul ?n care cresc Alina ?i Mal). – Leigh Bardugo, pentru Entertainment Weekly Elegan?a ?i fluiditatea stilului, ?mpreun? cu acea lume imaginar? des?v?r?it? fac din Trilogia Grisha o pies? de rezisten?? a genului fantasy. – RT Book Reviews Am reu?it s? m? ridic ?n picioare. Capul mi se ?nv?rtea. Mi-am str?ns bra?ul r?nit cu m?na teaf?r? ?i am pornit cl?tin?ndu-m? prin ?ntuneric. Nu vedeam nimic, eram complet dezorientat?. Dar am continuat s? merg prin bezn?, ?ncerc?nd s?-mi deblochez mintea, s? ?ncropesc un plan. ?tiam c? volcrele m? puteau ataca ?n orice clip?, dar era prea riscant s? folosesc lumina. G?nde?te!, m? mustram ?n sinea mea. Nu mai aveam nicio idee. R?m?sesem f?r? explozibili ?i nu puteam folosi T?ietura. M?neca ?mi era plin? de s?nge ?i pa?ii ?mi ?ncetineau. Trebuia s? g?sesc pe cineva s?-mi vindece bra?ul. Trebuia s? m? refac ?i s? atac din nou. Nu puteam fugi iar??i de ?ntunecatul, la fel ca prima oar? c?nd luptaser?m ?n Falie. De atunci, fugisem ?ntruna.

Autor al lui Alexandru L?pu?neanu, nuvela unanim recunoscut? drept o capodoper? ?n peisajul literelor rom?ne?ti, Costache Negruzzi (1808-1868) se dovede?te a fi ?i un fin observator al lumii ?i vremurilor sale. Citind scrisorile din Negru pe alb, vom descoperi un foarte bun jurnalist ?i un umorist de calitate, din aceea?i v?n? bonom? ?i s?n?toas? ca ?i Creang?, dar ?i ,,tr?ndav? Moldov?'' cu t?rgu?oarele sale ?i cu oamenii ei ridicoli ori, dimpotriv?, cu demnii urma?i ai r?ze?ilor lui ?tefan.

Cap al poeziei noastre literare ?n genera?ia trecut?, poetul Doinelor ?i L?crimioarelor, culeg?torul c?ntecelor populare p?ruse a-?i fi terminat chemarea literar?. ?i nici aten?ia publicului nu mai era ?ndreptat? spre poezie; o agitare stearp? preocup? toate spiritele. Deodat?, dup? o lung? t?cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ?n izolare la Mirce?ti, ?i iernii mult mai grele ce o petrecea izolat ?n literatura ??rii sale, poetul nostru re?nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor…, un ?ir de poezii, cele mai multe lirice, de regul? descrieri, c?teva idile, toate ?nsufle?ite de o sim?ire a?a de curat? ?i de puternic? a naturii, scrise ?ntr-o limb? a?a de frumoas?, ?nc?t au devenit f?r? comparare cea mai mare podoab? a poeziei lui Alecsandri, o podoab? a literaturii rom?ne ?ndeob?te.

Actorii, c?nd o sear? le e de tot nefast?,Au obicei s? spuie c? piesa este proast?Al.O. (P?storel) Teodoreanu (1894-1964) Pe patul s?u de moarte, ?ntr-un elegant spital din America, un om ??i retr?ie?te via?a, ?mpreun? cu ?ngerul lui p?zitor. Copil?ria ?i-a petrecut-o ?n Rom?nia, din care a fugit atunci c?nd s-a ivit ocazia. ?n occident, aventurile lui se ?in lan?, cu reu?it? excep?ional?. Asta, ?ns?, pe drumurile murdare, pe care ?i le-a ales. 60 de ani de la terminarea liceului este ocazia unei ?nt?lniri, ?n sala ultimei clase a celor care au supravie?uit. Din 44 de absolven?i, doar 11 au putut fi identifica?i, ?ns? numai 7 au fost prezen?i la jubileul lor. Cu ce se puteau ?ntre?ine, dac? nu cu r?spunsul la ?ntrebarea ?Ce ai f?cut din via?a ta?“B?tr?ne?ea, cu alaiul s?u de suferin?e, nu poate dezr?d?cina cea mai frumoas? floare a omului: prietenia. La anii mul?i aduna?i, ea nu mai poate avea viitor, ci numai trecut. Numai Alec dore?te s? prelungeasc? trecutul, r?pind o parte din viitor.

Andrea Delfin este plasat? ?n Republica vene?ian? a jum?t??ii secolului al XVIII-lea. Protagonistul este un fost nobil dat mort ?i care, sub o identitate fals? de notar, revine dup? mul?i ani ?ntr-o Vene?ie tiranic?, pentru a r?sturna, de unul singur, or?nduirea corupt? ?i criminal?. B?nuita conjura?ie este alc?tuit? dintr-un singur om, ?un Wilhelm Tell italian“, un justi?iar motivat de ur?, f?r? scrupule, care folose?te ?mpotriva tribunalului inchizitorial propriile arme ale spionajului ?i conspira?iei, st?rnind, la r?ndu-i, teroare. Scris cu elegan?? ?i cu fidelitate fa?? de aerul ?i peisajul politic al epocii, cu o atmosfer? viu colorat? ?i narat alert, cu bune momente de suspans, acest thriller politic de secol al XVIII-lea vorbe?te, ?n fond, tot despre am?girea revoltei ?mpotriva destinului istoric, r?zbunarea dovedindu-se, ?i aici, o tactic? cu dou? t?i?uri. E?ecul vine ca un fel de pedeaps? de sine pentru cel care, orbit de ur?, lupt? ?mpotriva crimei ucig?nd.

Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II

Caragiale a delimitat si impus teritoriul dramaturgiei romanesti cu numai cinci piese patru comedii si o drama scrise pe durata a doar unsprezece ani. Timp de un secol si peste trei decenii cat a trecut pana astazi de la prima lectura publica a Noptii furtunoase cea dintai dintre marile lui piese perimetrul problematic de viziune stilistic si tipologic al teatrului romanesc atat in registrul comediei cat si in cel al dramei fie aceasta ?de idei“ fantastica ori mitologizanta a ramas cel stabilit de Caragiale. Pentru literatura dramatica romaneasca el a avut si are acelasi rol ca in literatura franceza Corneille Racine si Molière laolalta. I-a fixat pentru eternitate probabil tiparele si ?ntinderea specificul si frontierele. MIRCEA IORGULESCU

Uneori singura solu?ie este v?rsarea de s?nge.Un criminal ac?ioneaz? animat de cele mai perverse dorin?e, f?r? nici o remu?care ?n fa?a tinere?ii ?i inocen?ei victimelor. Are o list? lung? la activ ?i nu las? urme. Uciderea ?i mutilarea adolescentei Jennifer Maidment este ?n sine un act de o cruzime ?nfior?toare, iar dr. Tony Hill descoper? ?n scurt timp c? nu este dec?t primul dintr-o campanie care vizeaz? un grup de tineri aparent f?r? nici o leg?tur? ?ntre ei, ademeni?i de monstru prin intermediul unei re?ele de socializare online.Un nou caz ?nfrico??tor, care ?i rede?teapt? celebrului psiholog ?i profiler Tony Hill fantomele trecutului.

n cei peste o sut de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat n multe feluri i din diferite puncte de vedere, n special n India i n mediile culturale anglofone. S-a spus adesea c, prin acest roman, Tagore a iniiat dezbaterea despre identitatea cultural a Indiei i despre locul religiei i al castei n cadrul ei. Dar problemele legate de religie i cast implic altele privitoare la gen i clas.Romanul ridic multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstrucia rural, educaia naional etc.Dat fiind arta romanesc a lui Tagore – neinovatoare n form sau tehnic narativ, trgndu-i fora nu din aciune, ci din analiz psihologic i dezbatere de idei –, o perspectiv cultural asupra lui Gora este, ndeosebi ntr-o prefa, mai interesant dect una strict literar. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, biatul nou nscut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta mori n timpul rscoalei sipahilor (1857), a fost adoptat n secret de o familie de brahmani liberali, fr ca acetia s dezvluie cuiva adevrata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora nseamn alb“ n bengali) este totui o marc identitar evident. Crescut i educat ca un indian din societatea bun, Gora s-a identificat – n ciuda nfirii sale europene – cu India, ajungnd ca dup terminarea studiilor universitare s adopte cea mai strict ortodoxie hindus i s militeze deschis mpotriva dominaiei britanice. Adevrul despre originea sa, ce i se dezvluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriz doar pentru el nsui.Cititorul este prevenit chiar de la bun nceput, fapt care i pune aciunile i discursurile ntr o explicit perspectiv ironic. Motivul orfanului domin profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar i Binoy i Sucharita au mame sau tai surogat. Acetia ns se apropie mult mai mult de modelul printelui ideal dect mamele i taii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu i Anandamayi se nscriu n galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate i nu e deloc o surpriz c, n cele din urm, Gora i recunoate ca noii si prini spirituali. Naterea este aadar tema n jurul creia se construiete drama eroului principal. i nu ntmpltor. n hinduismul ortodox, naterea determin att casta, ct i religia, mrci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se nate hindus i brahman – de pild –, nu poate s devin dect cel mult un bun hindus“ sau un bun brahman“, cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.

P?r?i din cartea aceasta, cititorule, au fost v?zute v?slind din aripi, ?nainte de a c?dea s?getate din cer ?i a-?i da duhul, sf?r?ite de osteneal?, ?n m?inile tale. C?teodat?, bibliotecile cad din ?nalt ca r?ndunicile de noapte surprinse de ger. Fie-le amintirea ve?nic?.

Dup? o odisee a exilului ?i a înstr?in?rii de sine, dezvoltat? în romanul Bariera, romanul Me?terul Manole prezint? arhetipul omului care-?i închin? via?a unei construc?ii; spre deosebire de legendarul Me?ter Manole, omul modern nu mai înal?? îns? o construc?ie dedicat? Frumosului, lui Dumnezeu, ci una închinat? sie însu?i, sacrificând unei noi zeit??i, Libertatea, pe cei dragi, ?i f?r? s? ?tie, în final, pe el însu?i. Romanul raporteaz?, din punct de vedere ideal, via?a eroului contemporan al romanului la via?a legendarului constructor, la sensul profund al vie?ii acestuia. Primul nivel de lectur?, al secven?ei de fapte a eroului contemporan, capteaz? aten?ia cititorului ca un „roman poli?ist”. Spre deosebire de acesta, el nu r?mâne îns? la primul nivel de lectur?, ci analizeaz? sensul profund al existen?ei, al raportului dragoste-jertf?, via??-moarte, de la baza oric?rei fiin??ri, în istorie ?i via??, a?a cum apare în ethosul creatorului popular al baladei. Oglindirea între cotidian ?i mit, în situa?ii de via?? extreme, de suspans, prin care trece eroul romanului pune în eviden?? leg?tura dintre jertf? ?i crea?ie, moarte ?i via??, necesare vie?ii oric?rei înf?ptuiri care d?inuie. Suspendat ca deasupra unei pr?pastii, în alegerea între jertfa propriei vie?i ?i jertfa altei vie?i, eroul romanului, dup? multe încerc?ri prin care trece, se pr?bu?e?te de pe schela propriei vie?i, cu „aripi de ?indril?”, ca ?i legendarul me?ter. Aducerea arhetipului în actualitate, dincolo de nara?iunile ce se desf??oar? ?i pier în raza unor fapte f?r? ecou, dincolo de imediat, înseamn? o reflec?ie profund? asupra sensului ?i originii noastre. La fel ca ?i Miori?a, alt roman al lui Emil Petru Ra?iu, Me?terul Manole abordeaz? o tem? major?.

Om foarte bine inzestrat in ce priveste largimea cercului sau de vedere energia in exprimarea sentimentelor mladierea in tratarea temelor celor mai deosebite entuziasmul unei forme de un idealism inalt in sfarsit bogatia de cuvinte si usurinta de vers el scrie in acesti ani (pana la 1848 n. n.) cari sunt si cei mai buni ai talentului sau o intreaga opera poetica. […]Bolliac e fireste – asa cerea vremea si asa cerea si firea sa – poetul libertatii dusmanul privilegiilor osanditorul boierilor… N. IORGA Istoria literaturii romane in veacul al XIX (de la 1821 inainte)

Toate c?r?ile admirabilei scriitoare Madeleine Davidsohn dovedesc o adev?rat? voca?ie de povestitor. Ea ?tie pove?ti, dar mai ales ?tie cum s? le scrie ca s? te prind? ?n vraja lor. Cu un ochi fin de observator, ?ntr-un limbaj simplu, plin de ml?diere, autoarea creeaz? o galerie de personaje de mare autenticitate. (Ioan ?tiubea)

El va fi un poet local ?n cel mai ?nalt ?i mai ad?nc ?n?eles al cuv?ntului ?i va ajunge unul din poe?ii na?ionali nu plec?nd de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nem??rginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul s??u pentru ??inutul s??u oltean ?i pentru ?ara sa ardelean??. El va iubi poporul rom?nesc nu din datorie nu din con?tiin??? de c??rturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainic?? ?i ve?nic?? pentru p??rin?ii de-acas?? pentru fra?ii de joc pentru vecinii bine cunoscu?i pentru preotul satului ?i pentru l??utarul satului ?i de aici pentru to?i oamenii satului ??inutului ?i ???rii sale ardelene. Nicolae IORGA

Critic al societ??ii rom?ne?ti ?ntr-o epoc? de transform?ri structurale, Filimon a ?mbr??i?at cu privirea lui p?trunz?toare prima jum?tate din veacul ?n care poporul rom?n intr? ?n perioada modern? a istoriei sale. ?ntre momentul ?n care apar pe scena istoriei Dinu P?turic? ?i, respectiv Mitic? R?m?torian e o distan?? de patru decenii. Dar am?ndoi sunt reprezentan?ii tipici ai noii clase ?n ascensiune. Un asemenea proces de devenire istoric? a unei clase sociale implic? o infinitate de aspecte economice, politice ?i morale. Balzac le-a recreat f?r? a le fi epuizat ?n zeci de volume. Filimon ?n cu totul alte condi?ii culturale, av?nd ?n urma lui doar o firav? tradi?ie realist? n-a putut cuprinde ?n nuvela ?i ?n romanul lui dec?t c?teva momente ?i c?teva tipuri din aceast? infinitate. Dar ceea ce a prins e tipic. Scris ?n perioada ?n care autorul lucra la Arhivele Statului ?i beneficia de posibilit??ile oarecum exhaustive de documentare, Ciocoii vechi ?i noi este un muzeu viu al istoriei rom?ne?ti de acum un veac. – George Iva?cu

Un roman ?nchegat ?n jurul unei dramatice existen?e umane. Aflat? ?ntr-o ?nchisoare italian?, pentru o crim? ipotetic?, o t?n?r? de etnie rom?, Mianda, ??i rememoreaz? trecutul dintr-o dubl? perspectiv?: realist?, parcurg?nd evenimente din copil?rie, adolescen?? ?i tinere?e, ?i mitic?, reconstituind mituri, eresuri, care prefigureaz? un destin tragic. Un trecut f?r? istorie ?i un viitor incert sunt coordonatele vie?ii eroinei, personaj exponen?ial pentru exotica etnie a romilor. Originar? din C?mpia Olteniei – comunitatea de romi tr?ie?te, simbolic, ?ntre un mare ora? ?i un sat minuscul – ?i orfan?, Mianda ajunge ?ntr-un centru de ?colarizare de l?ng? Bucure?ti, unde nu r?m?ne, tentat? fiind de mirajul Capitalei, at?t de diferit? de mediul ?n care crescuse. Finalul deschis al romanului las? s? se ?ntrevad? o raz? de speran??, la rejudecarea procesului, t?n?ra sper?nd c? ??i va dovedi nevinov??ia.

Se las? noaptea, primul roman al lui Rudyard Kipling, a fost scris ?n 1890, la solicitarea unei reviste populare ?n epoc?, Lippincott’s Magazine. La dou?zeci ?i cinci de ani, Kipling era deja un scriitor de succes. Poemele, povestirile ?i reportajele pe care le publicase despre India ?i creaser? o reputa?ie rapid? ?n insula britanic. Totu?i, Se las? noaptea a fost primit cu r?ceal? de critica vremii, iar de-a lungul timpu lui i s-au repro?at c?r?ii tot felul de lucruri – cruzimea, caracterul melodramatic sau construc?ia implauzibil?. Dar, la fel de bine, toate acestea pot fi v?zute ?i altfel: cruzimea era profetic?; melodrama – inerent?; construc?ia fusese inspirat? de ?nt?mpl?ri reale. De?i romancierul Kipling nu a ajuns s? ?l egaleze pe poet ?i pe povestitor (motiv pentru care a ?i abandonat genul la treizeci ?i cinci de ani – v?rst? la care-?i public? ultimul roman), romanele sale nu i-au pierdut niciodat? cititorii, fiind reeditate f?r? ?ntrerupere (?i chiar ecranizate, cum s-a ?nt?mplat ?n repetate r?nduri cu Se las? noaptea).Romanul acesta ocup? un loc special ?ntre scrierile lui Kipling prin cantitatea de autobiografie ?ncorporat?. ?nceputul este inspirat de copil?ria traumatizant? a micului Rudyard, crescut de ni?te rude ale tat?lui – bigo?i care se foloseau de Biblie ca de un instrument de tortur?. Pe doamna Jannett, personaj desprins parc? din galeria de sadici ai lui Charles Dickens, Kipling o cunoscuse foarte bine ?n persoana doamnei Holloway – femeia care ?i crescuse (?i Kipling, ?i sora lui, Alice, vor l?sa pagini de amintiri despre acest subiect). Apoi, orbirea personajului central al romanului, pictorul Dick Heldar, este un ecou al spaimei lui Kipling ?nsu?i c? ?i-ar putea pierde vederea (ochii slabi l-au sup?rat toat? via?a; unul dintre critici chiar a g?sit ?n miopia scriitorului o explica?ie pentru reaua lui orientare politic? – sprijinirea militarismului ?i a colonialismului). ?ns??i Maisie, prietena din copil?rie pe care Dick o re?nt?lne?te peste ani ?n cea?a londonez?, iubind-o f?r? speran??, este inspirat? dintr-un personaj real – pictori?a Flo Garrard. Kipling o cunoscuse pe Flo ?n adolescen??, ?n 1880, la familia Holloway. Se ?ndr?gostise de aceast? fat? cu aspect androgin, sofisticat ?i bogat.La terminarea colegiului, ?n 1882, Kipling pleac? ?n India (unde va sta ?apte ani), dar Flo, care i-a devenit un fel de logodnic, r?m?ne ?n Europa. Rela?ia nu rezist? din cauza indolen?ei fetei, care nu se obose?te s?-i scrie scrisorile pe care el le a?teapt?. Totu?i, cei doi se re?nt?lnesc la ?ntoarcerea lui Kipling ?n Anglia – ?n condi?ii asem?n?toare celor descrise ?n roman. Dar, de?i Kipling o curteaz? asiduu, se love?te de indiferen?a lui Flo, care, de fapt, nu este atras? de b?rba?i. De?i biografii lui Kipling nu l?muresc dac? Flo i-ar fi m?rturisit lui Rudyard orientarea lesbian?, cert este c? – ?n succesiunea rapid? – rela?ia se rupe din nou, Kipling cade prad? unei depresii ?i apoi ?ncepe s? scrie romanul Se las noaptea.

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.

n vrst de 11 ani, Ivy Manx locuiete n inutul Caux, al crui conductor este teribilul Rege Mtrgun i unde legea trmului este otrvete sau fii otrvit“. Fr un degusttor de ncredere acreditat de Breasl care s-i stea mereu aproape, urmtoarea ta mas ar putea fi i ultima.Chiar mai ru, unchiul mult iubit al fetiei – ultimul farmacopat vindector din Caux – a disprut fr urm, lsnd-o pe Ivy cu trusa lui cu leacuri secrete, cu o cioar zgomotoas pe nume H i cu un degusttor nepriceput i mrav, cu nclinaie pentru picoteal.Nu mai e timp de pierdut! Ivy trebuie s-i pun n aplicare teribilul plan! mpreun cu un tnr degusttor pe nume Rowan – aflat pe fug dup otrvirea accidental a douzeci dintre grzile regelui –, fata pornete n cutarea unchiului ei. n aceste vremuri dominate de corupie i de uneltiri – n acest, pn nu demult, minunat loc strvechi –, cei doi copii, devenii acum dumanii ntregului regat, au un sprijin de ndejde.Dar ce vor oare urmritorii lor S fie nestemata de-o inegalabil frumusee ce pare – dei asta este practic imposibil – a fi scobit Sau o fi elixirul pe care ea nsi l-a creat i care are misterioase puteri vindectoare Sau oare poate fi vorba despre Ivy nsiSpus pe un ton uor ironic i de o prospeime irezistibil, primul volum al trilogiei Otrvurile din Caux“, Nestemata Scobit este o uimitoare poveste despre ierburi i magie, degusttori i otrvuri.

Cherry: Ochi migdala?i fermec?tori, piele de culoarea cafelei cu lapte, imagina?ie debordant?, umor ?i reac?ii imprevizibile...Via?a lui Cherry e pe cale s? se schimbe pentru totdeauna. ?mpreun? cu tat?l ei, se mut? la Somerset, unde o mam? nou? ?i patru surori noi – nou?e ?i a?teapt?. Acolo vor s? realizeze proiectul la care au visat dintotdeauna: o afacere cu ciocolat?.Dar prima zi petrecu t? la Somerset ?i ofer? lui Cherry o surpriz?: fermec?torul Shay Fletcher o vr?je?te pe loc. O singur? problem?: Shay are deja o iubit?... Honey, noua sor? vitreg? a lui Cherry.Cherry ?tie foarte bine c? prietenia ei cu Shay e periculoas?. Dar asta nu ?nseamn? c? poate sta departe de el...?Emo?ionant, tandru ?i de neuitat.“ - The GuardianSeria Clubul fetelor dependente de ciocolat?are ?n distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata.

Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei