Stijin ?i Carmen sunt tineri, frumo?i, sofistica?i. Tr?iesc ?n Amsterdam, lucreaz? ?n propriile companii, sunt boga?i, au o mul?ime de prieteni ?i o fiic? de trei ani pe care o ador?. C?nd frumoasa Carmen este diagnosticat? cu cancer la s?n, lumea lor se transform? ?n haos. Boala aduce cu ea tensiune ?i panic?, speran?? ?i iluzie, ?i ?ndep?rteaz? ?i ?i apropie. Stijin ??i ?nso?e?te so?ia la ?edin?ele de chimio ?i radioterapie, dar ??i caut? consolarea ?n via?a de noapte a ora?ului, cu prieteni ?i aventuri.Cople?itor prin realismul s?u, O femeie la doctor ilustreaz? o conving?toare lec?ie de via?? despre moarte, dar ?i o re?et? a supravie?uirii. Un exerci?iu de exorcizare a durerii scriitorului, dar ?i un roman al optimismului, al unui ?carpe diem“ total ?i nedisimulat.Raijmondus ?Raymond“ Godefriedus Norbert van de Klundert (cunoscut ?i ca Ray Kluun sau, simplu, Kluun) este un scriitor olandez n?scut ?n 1964. A lucrat ?n publicitate, iar ?n 2000, ?i-a pierdut so?ia, ?n v?rst? de treizeci ?i ?ase de ani, bolnav? de cancer. Dup? acest eveniment s-a mutat ?n Australia, ?mpreun? cu fiica lui, ?i, trei ani mai t?rziu, a publicat O femeie la doctor (Komt een vrouw bij de dokter, 2003), o versiune romanesc? a propriei sale pove?ti de via??: un so? care ??i ?n?al? so?ia ?n timp ce aceasta moare de cancer. ?n 2006 a scris ?i o continuare a romanului, cu titlul De weduwnaar, ?n care poveste?te experien?a ?n Australia, al?turi de fiica sa. ?n prezent tr?ie?te la Amsterdam.

Eram cineva: eram amantul unei femei mritate, ieeam cu fiica unuia dintre cei mai bogai oameni din Warley, nimic nu-mi sttea n cale.“Joe Lampton, un tnr cu origini modeste, dar cu o ambiie de nemsurat, urmrete cu ndrjire ascensiunea n lumea deloc familiar a naltei societi, ale crei repere sunt bogia, mainile luxoase i femeile strlucitoare. Dar preul succesului este uria, iar inta lui st sub semnul trdrii i al tragediei. Drumul spre nalta societate este considerat unul dintre romanele emblematice ale tinerilor furioi“ din Anglia postbelic i a adus autorului su deopotriv succesul i consacrarea.

„Destinul a f?cut s? m? nasc în inima singuraticei Sardinii. Dar chiar dac? m-a? fi n?scut la Roma sau la Stockholm, nu a? fi fost diferit?. A? fi fost mereu ceea ce sunt – un suflet pasionat de vicisitudinile vie?ii ?i care percepe limpede oamenii, a?a cum sunt, crezând mereu c? pot fi mai buni ?i c? nimeni în afar? de ei nu îi împiedic? s? creeze împ?r??ia lui Dumnezeu pe p?mânt. Totul este ur?, sânge, durere; dar poate c? totul va putea fi cucerit într-o zi prin iubire ?i prin gânduri bune.“ Grazzia Deledda „Inima omeneasc? ?i problemele ei sunt acelea?i pretutindeni. Autorul care ?tie s? descrie în cele mai vii nuan?e natura uman? ?i încerc?rile ei ?i, mai important, care ?tie s? cerceteze ?i s? dezv?luie lumea inimii – un astfel de scriitor este universal, chiar dac? este restrâns la coordonatele locale.“ Arhiepiscopul Nathan Soderblom, membru al Academiei „Personajele din romanele Graziei Deledda iubesc, p?c?tuiesc, sufer?, se autoacuz?, neag?, fug de pedeaps?, tr?iesc într un neostoit, dar credibil zbucium al con?tiin?ei, care se lini?te?te doar atunci când ele se resemneaz? ?i, recunoscând legea, reintr? în ordine, expiându ?i p?catul sau, în orice caz, acceptându ?i soarta.“ Oana Boc?a-Ml?din

Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Literatura american modern ncepe cu Mark Twain.nainte, nu aveam nimic. De atunci ncoace, nimeni n-a fcut ceva mai bun

Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu

Eroul c?r?ii este un doctor ?n arta extrem-oriental?, ce p?r?sise ?ara sa de miaz?noapte pentru a-?i continua cercet?rile ?n India. E, ?n mod evident, un alter ego al autorului, iar personajele, decorurile ?i ?nt?mpl?rile din roman sunt umbre deformate proiectate de propria-i via?? indian?. Primul capitol se folose?te de impresiile de c?l?torie ale lui Eliade din Port Said ?i de pe vaporul ?Hakone Maru“. ?n spatele lui Fr?ulein Lucy Roth se afl? vieneza Stella Kramrisch, pe care, ?n realitate, autorul o ?nt?lnise abia la Calcutta. M?rturisirile pe care i le face ?doctorul“ ni-l ?nf??i?eaz? chiar de la ?nceput ca pe un v?r valah al lui Doctor Faustus. El ar fi un ??nviat din mor?i“, ce fusese st?p?nit ani ?ntregi de Diavol – ?puternic ?i r?u“, ?vietate cu aripi ?i duh, duh cu r?suflare ?i copite“. Nu lupta chinuitoare ?mpotriva lui l-a eliberat, ci doar ?de?teptarea“, ?n?elegerea faptului c? Diavolul e ??nchipuire sau concept“

Primul prieten.Prima iubire.Ultimele cuvinte.?NAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre ?n ultimele lor clipe de via?? – pleac? la ?coala cu internat Culver Creek ?n c?utarea a ceea ce Rabelais numea ?Marele Necunoscut“.Acest Necunoscut se dovede?te mai tulbur?tor dec?t ?i-ar fi imaginat vreodat? c?nd ?n noul s?u cerc de prieteni ??i face intrarea seduc?toarea Alaska Young. Inteligent?, amuzant?, imprevizibil?, Alaska ?l atrage ?ntr-o lume misterioas? de lumini ?i umbre, ce st? sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: ?Cum o s? mai ies eu din labirintul ?sta?“DUP?. Nimic nu va mai fi la fel.?Fetele vor pl?nge, iar b?ie?ii vor g?si dragoste, atrac?ie ?i dorin?? ?n parfumul de vanilie ?i ?ig?ri pe care ?l r?sp?nde?te Alaska.“ – Kirkus Review?C?ut?nd-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea tr?irilor ?i disperarea care definesc adolescen?a.“ – teenreads.com?Frumuse?ea acestui roman st? ?n faptul c? nu ascunde nimic.“ – The Guardian?Iar acum cred c? e momentul prielnic s? spun c? era frumoas?. ?n ?ntunericul de l?ng? mine, Alaska mirosea a sudoare ?i a raze de soare ?i a vanilie, iar ?n acea noapte luminat? de o lun? firav? vedeam doar silueta ei, excep?ie f?c?nd momentele ?n care fuma, c?nd tutunul aprins al ?ig?rii ei ?i ?nv?luia fa?a ?ntr o lumin? ro?iatic?. Dar, chiar ?i pe ?ntuneric, ?i vedeam ochii — dou? smaralde arz?toare. Avea acel soi de privire p?trunz?toare care te f?cea s?-i cedezi.“

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Privind la volumul de poveti poporale ce mi-ai trimis la ar, mi pare c m aflu n fa cu o comoar pe care a fi pierdut-o de mult i a fi regsit-o ntr-o zi de noroc. Un geniu fermector iese din cuprinsul lui i vine de m ia pe aripele sale ca s m transporte n timpul copilriei mele i n lumea aceea mult ademenitoare locuit de zei, de balauri, de cai nzdrvani, de paseri miestre, de Strmb-Lemne, de Sfarm-Piatr, de Fei-Frumoi, de fete de mprai cu plete de aur...“ – Vasile Alecsandri

Ofi?erul ?n retragere Jack Reacher se ?ntoarce la baza militar? pe care a condus-o ?n urm? cu 16 ani ca s-o cunoasc? pe Susan Turner, actualul comandant. Acolo afl? c? femeia tocmai a fost acuzat? de corup?ie ?i c? el ?nsu?i ar putea fi judecat pentru un abuz ?n serviciu de care nu-?i aminte?te ?i pentru o presupus? paternitate.?mbin?nd o intrig? complicat? ?i o curs? palpitant? pentru justi?ie ?i aflarea adev?rului, Lee Child ?l pune la ?ncercare pe Reacher — ?i ?l face s? se ?ntrebe cine este, ce a f?cut ?i cum va ar?ta via?a sa ?n viitor.?O curs? ame?itoare, ce te ?ine cu sufletul la gur?! Una dintre cele mai bune c?r?i ale seriei Jack Reacher, cu o intrig? foarte bine construit? ?i r?sturn?ri de situa?ie surprinz?toare.“ – The New York Times?Nimeni nu-l egaleaz? pe Reacher, un ?mp?timit al ac?iunii ?i al situa?iilor periculoase. Deviza lui: M-am antrenat s? transform frica ?n agresiune.“ – Kirkus Review?Bun venit ?n lumea lui Jack Reacher: mereu ?n alert?, el se afl? de fiecare dat? ?n locul nepotrivit la momentul potrivit… Child a creat un personaj emblematic pe care al?i autori de thriller ?l invidiaz?. Irezistibil ?i consistent, S? nu te ?ntorci niciodat?! este unul dintre cele mai bune romane ale lui Lee Child.“ – Associated Press?Paternitatea se num?ra printre cele mai des ?nt?lnite probleme ale b?rba?ilor din ?ntreaga istorie uman?. Dar pentru Reacher ?ntotdeauna p?ruse improbabil?. Era ceva eminamente teoretic. Precum c??tigarea Premiului Nobel sau participarea la un joc ?n World Series ori abilitatea de a c?nta. Posibil, ?n principiu, dar mereu probabil s? nu i se ?nt?mple. O destina?ie pentru al?i oameni, dar nu ?i pentru el.“

O carte pasionant i irezistibil. Recomandat 100%!“ – The Literary ReviewNu exist nevinovai. Exist doar diferite grade de responsabilitate.“ – Lisbeth SalanderLisbeth Salander se ntoarce n Suedia dup o lung vacan petrecut n Caraibe. A pus mna pe o mare sum de bani i este, pentru prima dat n via, independent financiar. Dar ea nu mai are nici familie, nici prieteni i realizeaz c este complet singur. n acelai timp, Mikael Blomkvist, de la revista Millennium, a dat de un nou subiect fierbinte. Jurnalistul Dag Svensson i prietena lui Mia Bergman au dovezi despre existena unei filiere de prostituie care activeaz ntre Europa de Est i Suedia i care, mai mult, este muamalizat de serviciile secrete. Multe dintre persoanele implicate n traficul cu femei au poziii importante n societate. ntmplri din trecutul ntunecat al lui Lisbeth Salander ncep s ias la iveal. Atunci cnd Dag i Mia sunt brutal asasinai, bnuielile se ndreapt spre Salander, iar poliia va declana o adevrat vntoare mpotriva ei. Salander se decide s pun capt pentru totdeauna trecutului i s-i pedepseasc pe cei care merit. Drumurile lui Blomkvist i Salander se ntretaie din nou.S-a spus c moartea lui Larsson s-a datorat ndrznelii sale de a dezvlui n roman informaii incomode, pe care el le deinea ca jurnalist, dar care ar fi trebuit s rmn secrete. Cu acest al doilea volum al Trilogiei Millennium, Stieg Larsson semneaz un nou thriller nnebunitor i pasionant.Cel mai bun thriller pe care l-am citit vreodat... Dac vrei s iei cu tine o carte n cea mai lung excursie din viaa ta, Fata care s-a jucat cu focul este alegerea perfect.“ – Evening HeraldAl doilea volum este i mai fascinant dect primul... Larsson era un povestitor extraordinar. Millennium i las cititorii cu sufletul la gur.“ – Sunday TimesAtenie: thriller care creeaz dependen. Cine gust genul va fi fascinat!“ – ElleLisbeth Salander intrig, provoac admiraie i atrage n mod irezistibil. Nu s-a mai ntlnit pn acum un astfel de personaj n literatura poliist... Capacitile ei depesc limitele oamenilor obinuii... O lectur total.“ – The TimesUn roman care te prinde n mrejele lui!“ – Financial TimesCartea a primit premiul Swedish Academy Award for Detective Novels

Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.

De?i cele dou? volume-fanion ale lui Grigore B?jenaru au fost reeditate dup? 1990, nu cred c? putem vorbi despre o receptare postcomunist? a lor. Abia prezenta edi?ie le va repune realmente în rela?ie cu publicul larg, c?ruia de fapt i se ?i adreseaz?. Iar acesta se va împ?r?i probabil în dou? mari categorii: de o parte nostalgicii vârstnici ?i maturi care vor reciti (a câta oar??) evoc?rile liceului interbelic, de cealalt? – adolescen?ii ?i tinerii care vor descoperi pentru prima dat? o lume disp?rut?, vintage sau retro. Nu-mi fac îns? griji: c?r?ile „au suflet“ ?i vor fi parcurse, azi ca ?i ieri, cu aceea?i curiozitate ?i pl?cere. Ele î?i delecteaz? cititorii ?i, delectându-i, îi înva?? s? se apropie de literatur? ?i de umanioare, s? devin? oameni întregi ?i, dac? se poate, mai buni. Crede?i c? e pu?in?

Eduard Limonov — rebel politic i comarul cel mai cumplit al lui Putin.“ – The GuardianLimonov nu este un personaj de ficiune. El exist.A fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; ceretor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan; scriitor la mod parizian; soldat pierdut pe undeva, prin Balcani; i acum, n imensa harababur postcomunist, btrn ef charismatic al unui partid al tinerilor desperados. Personal, se consider un erou, dar poate fi socotit i un ticlos. [...] viaa lui romanesc i periculoas spune ceva. Nu doar despre el, despre Limonov, nu doar despre Rusia, ci despre istoria noastr, a tuturor, de la ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial ncoace.“ – Emmanuel CarrèreRoman biografic sau biografie ficionalizat, cartea lui Emmanuel Carrère reconstruiete viaa unui personaj real, ivit parc din paginile unei cri. Un personaj excentric, ambiguu, evaziv i schimbtor, cu o via aproape neverosimil de aventuroas, care i permite autorului s traseze un portret convingtor al Rusiei din ultimii cincizeci de ani i n acelai timp s se lanseze ntr-o explorare uimitoare a paradoxurilor condiiei umane.Ca artist i politician, Limonov e, fr ndoial, unic i complex — un adevrat fenomen rusesc, o reflectare a intensitii neobinuite ce definete viaa n Rusia. i, aidoma rii din care vine, tocmai contradiciile sale l fac att de viu. – The GuardianIntimist, perspectiva lui Carrère este totodat istoric, ridicnd n jurul eroului su echivoc i temerar o vast i vibrant scen de teatru: URSS-ul izolat din anii lui Brejnev, apoi dezagregarea comunismului i, n fine, aruncarea Rusiei n capitalismul mafiot i ntr-un haos de proporii.Carrère nu-i asum niciodat poziia de judector, ns tie s insereze n amplul su roman de aventuri puternic ancorat n real meditaii profunde asupra destinului att al individului, ct i al civilizaiilor.“ – TéléramaNu mai viseaz la o insurecie violent, ci, mai degrab, la o revoluie portocalie, cum tocmai se produsese n Ucraina. O revoluie panic, democrat, de care se teme cel mai tare Kremlinul pe care e gata s l zdrobeasc prin indiferent ce mijloace. Iat de ce duce viaa asta de om hituit. Cu civa ani n urm, a fost fcut praf cu bte de baseball. Totul a renceput, abia dac a scpat unui atentat. Numele i figureaz n fruntea listei dumanilor Rusiei, adic a oamenilor de suprimat, pe care oficinele apropiate puterii i propun rzbunrii poporului, fcndu-le publice adresele i numerele de telefon. Ceilali de pe list erau Politkovskaia, ucis cu o puc cu aer comprimat, ex-ofierul FSB Litvinenko, otrvit cu poloniu dup ce denunase deriva criminal a serviciilor secrete, miliardarul Hodorkovski, nchis n Siberia pentru c a vrut s se bage n politic. Urmtorul e el, Limonov.

Zona X: universul straniu dintre uman ?i non-uman, plin de mistere ?i indicii de ne?n?eles, un loc pentru to?i cei fascina?i de Picnic la marginea drumului al fra?ilor Struga?ki sau de serialul TV Lost. Povestea celei de-a dou?sprezecea expedi?ii ?tiin?ifice ?ntr-o regiune interzis? accesului oamenilor.?O mixtur? minunat de stranie de horror ?i science-fiction… Un roman fascinant de fic?iune speculativ?.“ – Kirkus Reviews??ntr-o manier? similar? cu Insula doctorului Moreau de H. G. Wells, VanderMeer ?ese o poveste insolit? de supranatural ?i semiuman.“ – Booklist

Prix Médicis ?tranger, Fran?a, 2010Premi Llibreter, Spania, 2011California Book Award, 2008Grace Paley Price, 2007Dac? ideea de ?eliberare prin scris“ are ?n ea o s?m?n?? de adev?r, povestirile cvasiautobiografice din acest volum reprezint? cea mai bun? exemplificare. Obsedat de imaginea unui tat? ciudat, greu de ?n?eles, care pare s? nu-?i fi g?sit nic?ieri locul potrivit, David Vann ?ncearc? s? ?i traseze traiectoria de via??, pentru a-l ?n?elege mai bine ?i pentru a reu?i s? se ?mpace cu el. ??i rememoreaz? mai ?nt?i copil?ria, momentele dureroase sau senine petrecute al?turi de tat?l s?u ori cu g?ndul la el. ??i imagineaz? apoi o c?l?torie cu el ?n Alaska, unde se retrag am?ndoi ?ntr-o regiune nelocuit?, ?n mijlocul naturii s?lbatice, ?ncerc?nd parc? s? transforme ?n realitate atrac?ia dintotdeauna a tat?lui fa?? de ?spiritul de frontier?“, nostalgia unei austerit??i care ar fi putut s? compenseze via?a tr?it? p?n? atunci ?n dezordine, egoism ?i ?n?el?ciune. Cu o intransigen??, dar ?i o ingenuitate remarcabile, b?iatul merge p?n? la cap?t al?turi de tat?l s?u ?i rezolv? ?n mod radical nu at?t enigma acestuia, c?t raporturile sale filiale cu el ?i conflictul moral devastator din via?a tat?lui.Volum tradus ?n 19 limbi

O edi?ie definitiv? a romanului Ruptura, ap?rut ?n anul 2004 la Editura Albatros. Av?nd ca subiect rememorarea unei iubiri de la sf?r?itul anilor ?aizeci, romanul a fost bine primit de critica literar? ?i a avut un semnificativ succes de public. Autorul reconstituie, din fr?nturi de imagini ?i amintiri disparate, fulgurante, persist?nd din vremea studen?iei sale bucure?tene, contextul ?n care s-a ?ndr?gostit de una dintre colegele de la forma?ia de dansuri a Universit??ii, dar totul s-a curmat prea cur?nd, datorit? inabilit??ii tinere?ti a celor doi parteneri, care nu au reu?it s? ocroteasc? abia-izbucnita flac?r? a dragostei lor. Este totodat? repunerea ?n discu?ie a unor op?iuni ale acelor vremuri, diferit abordate de fiecare ?n parte. Dar este mai ales aplecarea cu devo?iune asupra unor amintiri de la grani?a cu uitarea propriu-zis?, dup? patru decenii, a sentimentului ce se ?nfiripase, la ?nflorirea spiritual? a celor doi adolescen?i. ?Cu timpul ajungi s? ?n?elegi ?n alt fel raporturile dintre amintire ?i uitare, scrie autorul. Amintirea pare doar c? se afl? la cheremul uit?rii, dar de fapt adesea reu?e?te s? i se sustrag?, revenind ?n mod prodigios, atunci c?nd nu mai aveai nicio speran??, cu scena de o prospe?ime extraordinar?. Degeaba ne temem de uitare, ?mi spun, c?t? vreme amintirile ??i mai amintesc de noi! Ci abia c?nd amintirile nu mai vor s? ?tie de noi ?i refuz? s? ne mai viziteze, abia atunci uitarea se poate l?uda c? a ?nvins definitiv.“

De ce nu ?i-a terminat Karl Marx opera sa capital? – Das Kapital (Capitalul)? Cum s-a r?sturnat lumea peste capul ?i concep?ia despre societate ale marelui g?nditor? Ce consecin?e a avut aceasta asupra sa ?i asupra destinului ?ntregii omeniri??n A doua venire, cunoscutul scriitor contemporan Nicolae Cristache (care este ?i un excelent gazetar) ne prezint? o ipotez? tulbur?toare ?ntr-un roman care se cite?te cu sufletul la gura.Dup? ce a scris o carte despre Nicolae Ceau?escu (romanul Un erou blestemat: Ceau?escu ?n toat? m?re?ia ?i sminteala sa), Nicolae Cristache merge mai sus, spre izvoarele dinamicii de modelare ?i zdren?uire a sufletului uman. ?n viitoarea sa carte, un roman despre Adolf Hitler, dezv?luirile ?i concluziile investiga?iei romancierului vor fi ?i mai tulbur?toare. Citi?i aceste dou? romane ?n a?teptarea celui ce acum se scrie (a?a ?l ve?i ?n?elege cel mai bine)!

Un criminal n serie povestete nite ntmplri spectaculoase, disimulnd abil crimele pe care le comite n oraul Muridava , dup ce i schimb numele din Oreste erbnescu n Oskar Omer. Omorurile urmeaz, n ordine invers, versurile poemului Crusta de Gellu Naum. Tnrul este un cititor pasionat, iar personajele ruseti nviaz aievea n jurul su i l prind ntr-o succesiune de evenimente stranii, vindecndu-l de trauma care fcea din el un uciga. Nu numai ntmplrile devin poveste, ci i textul nviaz aievea i ne schimb dramatic existena. n universul nostru, cuvintele sunt stpnii de drept. Ca i banii, vorbele nu au un Dumnezeu al lor i au ajuns s nrobeasc lumea. De fapt, Clugrul Negru este o regsire a propriului destin, cu ajutorul ficiunii, prin meandrele unei intrigi poliiste, fiindc opul se dorete a fi i un thriller cu inserii comice. Prin invocarea verbului nobil al marilor scriitori, literatura ne ofer ansa de a exorciza demonii din noi i de a ne salva.“ – erban Toma

Hamburger cu m?m?lig? este un pamflet cinic ?i incisiv care descrie fidel ?i realist dou? popoare: rom?n ?i american. Le descrie nu din auzite, nu din ziare ?i nu din vizionarea programelor de televiziune, ci din experien?a autorului. O carte acid? care condamn? prostia, arogan?a ?i incultura ?elitei“ societ??ii rom?ne?ti de ast?zi, dar ?i prostia americanilor care habar nu au unde se afl? Rom?nia ?i poporul ei. O carte care dezv?luie f?r? rezerve ?i f?r? ascunzi?uri adev?rata fa?? a societ??ii rom?ne?ti contemporane. O carte ?n care personajele principale sunt politicienii, protipendada, ?baronii locali“, potenta?ii vremii, biserica, media aservit? politic ?i cea declarativ ?liber? ?i independent?“, trafican?ii ajun?i vedete. O carte despre cum suntem noi cu adev?rat ?i despre cum sunt americanii de fapt. Ve?i citi o carte r?z?nd ?n hohote, dar ?i pl?ng?nd cu lacrimi amare. Ve?i citi ?i ve?i cunoa?te adev?rul. Iar adev?rul v? va face liberi! Pentru c? un popor care nu mai r?de este condamnat s? fie ve?nic sclavul celor care ??i bat joc de el. Revolta?i-v? ?i r?de?i! ?i v? ve?i sim?i liberi!...

Modelul erotic spiritualizat propus, a?adar, de Lovinescu – un Eminescu care n-a iubit femei cu biografie real?, ci un tipar feminin abstract, idealizat, iubind mai degrab? iubirea, langoarea erotic?, jarul sentimentului nesatisf?cut, ca prevalen?? a spiritualului asupra materialului – e consonant cu modelul schopenhauerian al geniului (...). C?nd Veronica, prin moartea b?tr?nului ei so? ?tefan Micle, devine liber?, Eminescu nu ?ac?ioneaz?“, ci simte doar o ?exaltare“ poetic?. Nici c?nd dragostea pentru Mite pare a-i fi primejduit? de amestecul altora poetul nu se ?mpotrive?te: ?Murise dragostea pentru Mite? N-o iubise niciodat? poate. Murise dragostea de dragoste pentru ea. Dragostea de dragoste va mai rena?te ?n el, c?ci f?r? d?nsa nu putea tr?i…“