n cei peste o sut de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat n multe feluri i din diferite puncte de vedere, n special n India i n mediile culturale anglofone. S-a spus adesea c, prin acest roman, Tagore a iniiat dezbaterea despre identitatea cultural a Indiei i despre locul religiei i al castei n cadrul ei. Dar problemele legate de religie i cast implic altele privitoare la gen i clas.Romanul ridic multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstrucia rural, educaia naional etc.Dat fiind arta romanesc a lui Tagore – neinovatoare n form sau tehnic narativ, trgndu-i fora nu din aciune, ci din analiz psihologic i dezbatere de idei –, o perspectiv cultural asupra lui Gora este, ndeosebi ntr-o prefa, mai interesant dect una strict literar. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, biatul nou nscut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta mori n timpul rscoalei sipahilor (1857), a fost adoptat n secret de o familie de brahmani liberali, fr ca acetia s dezvluie cuiva adevrata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora nseamn alb“ n bengali) este totui o marc identitar evident. Crescut i educat ca un indian din societatea bun, Gora s-a identificat – n ciuda nfirii sale europene – cu India, ajungnd ca dup terminarea studiilor universitare s adopte cea mai strict ortodoxie hindus i s militeze deschis mpotriva dominaiei britanice. Adevrul despre originea sa, ce i se dezvluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriz doar pentru el nsui.Cititorul este prevenit chiar de la bun nceput, fapt care i pune aciunile i discursurile ntr o explicit perspectiv ironic. Motivul orfanului domin profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar i Binoy i Sucharita au mame sau tai surogat. Acetia ns se apropie mult mai mult de modelul printelui ideal dect mamele i taii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu i Anandamayi se nscriu n galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate i nu e deloc o surpriz c, n cele din urm, Gora i recunoate ca noii si prini spirituali. Naterea este aadar tema n jurul creia se construiete drama eroului principal. i nu ntmpltor. n hinduismul ortodox, naterea determin att casta, ct i religia, mrci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se nate hindus i brahman – de pild –, nu poate s devin dect cel mult un bun hindus“ sau un bun brahman“, cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.

P?r?i din cartea aceasta, cititorule, au fost v?zute v?slind din aripi, ?nainte de a c?dea s?getate din cer ?i a-?i da duhul, sf?r?ite de osteneal?, ?n m?inile tale. C?teodat?, bibliotecile cad din ?nalt ca r?ndunicile de noapte surprinse de ger. Fie-le amintirea ve?nic?.

Dup? o odisee a exilului ?i a înstr?in?rii de sine, dezvoltat? în romanul Bariera, romanul Me?terul Manole prezint? arhetipul omului care-?i închin? via?a unei construc?ii; spre deosebire de legendarul Me?ter Manole, omul modern nu mai înal?? îns? o construc?ie dedicat? Frumosului, lui Dumnezeu, ci una închinat? sie însu?i, sacrificând unei noi zeit??i, Libertatea, pe cei dragi, ?i f?r? s? ?tie, în final, pe el însu?i. Romanul raporteaz?, din punct de vedere ideal, via?a eroului contemporan al romanului la via?a legendarului constructor, la sensul profund al vie?ii acestuia. Primul nivel de lectur?, al secven?ei de fapte a eroului contemporan, capteaz? aten?ia cititorului ca un „roman poli?ist”. Spre deosebire de acesta, el nu r?mâne îns? la primul nivel de lectur?, ci analizeaz? sensul profund al existen?ei, al raportului dragoste-jertf?, via??-moarte, de la baza oric?rei fiin??ri, în istorie ?i via??, a?a cum apare în ethosul creatorului popular al baladei. Oglindirea între cotidian ?i mit, în situa?ii de via?? extreme, de suspans, prin care trece eroul romanului pune în eviden?? leg?tura dintre jertf? ?i crea?ie, moarte ?i via??, necesare vie?ii oric?rei înf?ptuiri care d?inuie. Suspendat ca deasupra unei pr?pastii, în alegerea între jertfa propriei vie?i ?i jertfa altei vie?i, eroul romanului, dup? multe încerc?ri prin care trece, se pr?bu?e?te de pe schela propriei vie?i, cu „aripi de ?indril?”, ca ?i legendarul me?ter. Aducerea arhetipului în actualitate, dincolo de nara?iunile ce se desf??oar? ?i pier în raza unor fapte f?r? ecou, dincolo de imediat, înseamn? o reflec?ie profund? asupra sensului ?i originii noastre. La fel ca ?i Miori?a, alt roman al lui Emil Petru Ra?iu, Me?terul Manole abordeaz? o tem? major?.

Om foarte bine inzestrat in ce priveste largimea cercului sau de vedere energia in exprimarea sentimentelor mladierea in tratarea temelor celor mai deosebite entuziasmul unei forme de un idealism inalt in sfarsit bogatia de cuvinte si usurinta de vers el scrie in acesti ani (pana la 1848 n. n.) cari sunt si cei mai buni ai talentului sau o intreaga opera poetica. […]Bolliac e fireste – asa cerea vremea si asa cerea si firea sa – poetul libertatii dusmanul privilegiilor osanditorul boierilor… N. IORGA Istoria literaturii romane in veacul al XIX (de la 1821 inainte)

Toate c?r?ile admirabilei scriitoare Madeleine Davidsohn dovedesc o adev?rat? voca?ie de povestitor. Ea ?tie pove?ti, dar mai ales ?tie cum s? le scrie ca s? te prind? ?n vraja lor. Cu un ochi fin de observator, ?ntr-un limbaj simplu, plin de ml?diere, autoarea creeaz? o galerie de personaje de mare autenticitate. (Ioan ?tiubea)

El va fi un poet local ?n cel mai ?nalt ?i mai ad?nc ?n?eles al cuv?ntului ?i va ajunge unul din poe?ii na?ionali nu plec?nd de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nem??rginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul s??u pentru ??inutul s??u oltean ?i pentru ?ara sa ardelean??. El va iubi poporul rom?nesc nu din datorie nu din con?tiin??? de c??rturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainic?? ?i ve?nic?? pentru p??rin?ii de-acas?? pentru fra?ii de joc pentru vecinii bine cunoscu?i pentru preotul satului ?i pentru l??utarul satului ?i de aici pentru to?i oamenii satului ??inutului ?i ???rii sale ardelene. Nicolae IORGA

Critic al societ??ii rom?ne?ti ?ntr-o epoc? de transform?ri structurale, Filimon a ?mbr??i?at cu privirea lui p?trunz?toare prima jum?tate din veacul ?n care poporul rom?n intr? ?n perioada modern? a istoriei sale. ?ntre momentul ?n care apar pe scena istoriei Dinu P?turic? ?i, respectiv Mitic? R?m?torian e o distan?? de patru decenii. Dar am?ndoi sunt reprezentan?ii tipici ai noii clase ?n ascensiune. Un asemenea proces de devenire istoric? a unei clase sociale implic? o infinitate de aspecte economice, politice ?i morale. Balzac le-a recreat f?r? a le fi epuizat ?n zeci de volume. Filimon ?n cu totul alte condi?ii culturale, av?nd ?n urma lui doar o firav? tradi?ie realist? n-a putut cuprinde ?n nuvela ?i ?n romanul lui dec?t c?teva momente ?i c?teva tipuri din aceast? infinitate. Dar ceea ce a prins e tipic. Scris ?n perioada ?n care autorul lucra la Arhivele Statului ?i beneficia de posibilit??ile oarecum exhaustive de documentare, Ciocoii vechi ?i noi este un muzeu viu al istoriei rom?ne?ti de acum un veac. – George Iva?cu

Un roman ?nchegat ?n jurul unei dramatice existen?e umane. Aflat? ?ntr-o ?nchisoare italian?, pentru o crim? ipotetic?, o t?n?r? de etnie rom?, Mianda, ??i rememoreaz? trecutul dintr-o dubl? perspectiv?: realist?, parcurg?nd evenimente din copil?rie, adolescen?? ?i tinere?e, ?i mitic?, reconstituind mituri, eresuri, care prefigureaz? un destin tragic. Un trecut f?r? istorie ?i un viitor incert sunt coordonatele vie?ii eroinei, personaj exponen?ial pentru exotica etnie a romilor. Originar? din C?mpia Olteniei – comunitatea de romi tr?ie?te, simbolic, ?ntre un mare ora? ?i un sat minuscul – ?i orfan?, Mianda ajunge ?ntr-un centru de ?colarizare de l?ng? Bucure?ti, unde nu r?m?ne, tentat? fiind de mirajul Capitalei, at?t de diferit? de mediul ?n care crescuse. Finalul deschis al romanului las? s? se ?ntrevad? o raz? de speran??, la rejudecarea procesului, t?n?ra sper?nd c? ??i va dovedi nevinov??ia.

Se las? noaptea, primul roman al lui Rudyard Kipling, a fost scris ?n 1890, la solicitarea unei reviste populare ?n epoc?, Lippincott’s Magazine. La dou?zeci ?i cinci de ani, Kipling era deja un scriitor de succes. Poemele, povestirile ?i reportajele pe care le publicase despre India ?i creaser? o reputa?ie rapid? ?n insula britanic. Totu?i, Se las? noaptea a fost primit cu r?ceal? de critica vremii, iar de-a lungul timpu lui i s-au repro?at c?r?ii tot felul de lucruri – cruzimea, caracterul melodramatic sau construc?ia implauzibil?. Dar, la fel de bine, toate acestea pot fi v?zute ?i altfel: cruzimea era profetic?; melodrama – inerent?; construc?ia fusese inspirat? de ?nt?mpl?ri reale. De?i romancierul Kipling nu a ajuns s? ?l egaleze pe poet ?i pe povestitor (motiv pentru care a ?i abandonat genul la treizeci ?i cinci de ani – v?rst? la care-?i public? ultimul roman), romanele sale nu i-au pierdut niciodat? cititorii, fiind reeditate f?r? ?ntrerupere (?i chiar ecranizate, cum s-a ?nt?mplat ?n repetate r?nduri cu Se las? noaptea).Romanul acesta ocup? un loc special ?ntre scrierile lui Kipling prin cantitatea de autobiografie ?ncorporat?. ?nceputul este inspirat de copil?ria traumatizant? a micului Rudyard, crescut de ni?te rude ale tat?lui – bigo?i care se foloseau de Biblie ca de un instrument de tortur?. Pe doamna Jannett, personaj desprins parc? din galeria de sadici ai lui Charles Dickens, Kipling o cunoscuse foarte bine ?n persoana doamnei Holloway – femeia care ?i crescuse (?i Kipling, ?i sora lui, Alice, vor l?sa pagini de amintiri despre acest subiect). Apoi, orbirea personajului central al romanului, pictorul Dick Heldar, este un ecou al spaimei lui Kipling ?nsu?i c? ?i-ar putea pierde vederea (ochii slabi l-au sup?rat toat? via?a; unul dintre critici chiar a g?sit ?n miopia scriitorului o explica?ie pentru reaua lui orientare politic? – sprijinirea militarismului ?i a colonialismului). ?ns??i Maisie, prietena din copil?rie pe care Dick o re?nt?lne?te peste ani ?n cea?a londonez?, iubind-o f?r? speran??, este inspirat? dintr-un personaj real – pictori?a Flo Garrard. Kipling o cunoscuse pe Flo ?n adolescen??, ?n 1880, la familia Holloway. Se ?ndr?gostise de aceast? fat? cu aspect androgin, sofisticat ?i bogat.La terminarea colegiului, ?n 1882, Kipling pleac? ?n India (unde va sta ?apte ani), dar Flo, care i-a devenit un fel de logodnic, r?m?ne ?n Europa. Rela?ia nu rezist? din cauza indolen?ei fetei, care nu se obose?te s?-i scrie scrisorile pe care el le a?teapt?. Totu?i, cei doi se re?nt?lnesc la ?ntoarcerea lui Kipling ?n Anglia – ?n condi?ii asem?n?toare celor descrise ?n roman. Dar, de?i Kipling o curteaz? asiduu, se love?te de indiferen?a lui Flo, care, de fapt, nu este atras? de b?rba?i. De?i biografii lui Kipling nu l?muresc dac? Flo i-ar fi m?rturisit lui Rudyard orientarea lesbian?, cert este c? – ?n succesiunea rapid? – rela?ia se rupe din nou, Kipling cade prad? unei depresii ?i apoi ?ncepe s? scrie romanul Se las noaptea.

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.

n vrst de 11 ani, Ivy Manx locuiete n inutul Caux, al crui conductor este teribilul Rege Mtrgun i unde legea trmului este otrvete sau fii otrvit“. Fr un degusttor de ncredere acreditat de Breasl care s-i stea mereu aproape, urmtoarea ta mas ar putea fi i ultima.Chiar mai ru, unchiul mult iubit al fetiei – ultimul farmacopat vindector din Caux – a disprut fr urm, lsnd-o pe Ivy cu trusa lui cu leacuri secrete, cu o cioar zgomotoas pe nume H i cu un degusttor nepriceput i mrav, cu nclinaie pentru picoteal.Nu mai e timp de pierdut! Ivy trebuie s-i pun n aplicare teribilul plan! mpreun cu un tnr degusttor pe nume Rowan – aflat pe fug dup otrvirea accidental a douzeci dintre grzile regelui –, fata pornete n cutarea unchiului ei. n aceste vremuri dominate de corupie i de uneltiri – n acest, pn nu demult, minunat loc strvechi –, cei doi copii, devenii acum dumanii ntregului regat, au un sprijin de ndejde.Dar ce vor oare urmritorii lor S fie nestemata de-o inegalabil frumusee ce pare – dei asta este practic imposibil – a fi scobit Sau o fi elixirul pe care ea nsi l-a creat i care are misterioase puteri vindectoare Sau oare poate fi vorba despre Ivy nsiSpus pe un ton uor ironic i de o prospeime irezistibil, primul volum al trilogiei Otrvurile din Caux“, Nestemata Scobit este o uimitoare poveste despre ierburi i magie, degusttori i otrvuri.

Cherry: Ochi migdala?i fermec?tori, piele de culoarea cafelei cu lapte, imagina?ie debordant?, umor ?i reac?ii imprevizibile...Via?a lui Cherry e pe cale s? se schimbe pentru totdeauna. ?mpreun? cu tat?l ei, se mut? la Somerset, unde o mam? nou? ?i patru surori noi – nou?e ?i a?teapt?. Acolo vor s? realizeze proiectul la care au visat dintotdeauna: o afacere cu ciocolat?.Dar prima zi petrecu t? la Somerset ?i ofer? lui Cherry o surpriz?: fermec?torul Shay Fletcher o vr?je?te pe loc. O singur? problem?: Shay are deja o iubit?... Honey, noua sor? vitreg? a lui Cherry.Cherry ?tie foarte bine c? prietenia ei cu Shay e periculoas?. Dar asta nu ?nseamn? c? poate sta departe de el...?Emo?ionant, tandru ?i de neuitat.“ - The GuardianSeria Clubul fetelor dependente de ciocolat?are ?n distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata.

Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei

Ironia joac? ?n satira social? a lui Caragiale rolul sugestiei ?n poezie. Analogia poate fi ?mpins? mai departe. Dac? este adev?rat c? una din sursele ad?nci ?i nesecate ale ?mprosp?t?rii talentelor lirice este naivitatea; acea facultate genuin?; proprie copiilor ?i adolescen?ilor; de a se minuna de fiecare dat? de ineditul aspectelor multiple ale naturii; de miracolul ve?nic nou al mediului cosmic; al galaxiilor ?i al boitei ?nstelate; atunci este ?i ?n natura comicului de a se dovedi inepuizabil acelora ce ?tiu s?-?i mitocoseasc? cu luciditate ?i prin disciplin? voluntar? un soi de candoare. Acesta este secretul celor mai bune din schi?ele lui Caragiale; precum ?i al publicisticii sale; ?n care criticul social se transform? ?n critic teatral; muzical; sau ?n estetician; precum ?i, ocazional, ?n ziarist politic.

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

O c?l?torie ?n timp este anun?at? de obicei cu c?teva minute, ore sau chiar zile ?nainte, prin senza?ii de ame?eal? ce afecteaz? capul, stomacul ?i/sau picioarele. Primul salt ?n timp – numit ?i saltul de ini?iere – are loc ?ntre al ?aisprezecelea ?i al ?aptesprezecelea an de via?? al purt?torilor genei. (Extras din Cronicile gardienilor, vol. II, Reguli general valabile) Uneori poate fi o adev?rat? povar? s? tr?ie?ti ?ntr-o familie cu at?t de multe secrete. Cel pu?in a?a g?nde?te Gwendolyn, o adolescent? de ?aisprezece ani, p?n? ?n ziua ?n care se treze?te brusc ?n Londra secolului trecut. Atunci ??i d? seama c? s-ar putea ca ea ?ns??i s? fie cel mai mare secret al familiei sale, c?ci a mo?tenit capacitatea de a c?l?tori ?n timp. Ceea ce nu realizeaz? ea este faptul c? n-ar trebui s?-?i permi?i s? te ?ndr?goste?ti c?nd te afli prins ?ntre dou? epoci… c?ci asta poate complica lucrurile ?i mai tare. Mai ales c? nici ?n trecut lucrurile nu mai sunt cum erau odat?… Culorile dragostei este o trilogie palpitant?, amuzant? ?i plin? de romantism. Urm?ri?i aventurile tinerei Gwendolyn ?n volumul al doilea, Albastru de safir.

Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti

Pentru Julie, via?a p?rea perfect? – un so? iubitor, o feti?? adorabil? de ?ase ani ?i o cas? elegant? ?n suburbii –, dar totul era o minciun?.?ntr-o dup?-amiaz? de ianuarie, so?ul ei Henry se pr?bu?e?te pe podeaua din buc?t?rie ?i ?i moare ?n bra?e. La numai ?apte luni dup? moartea lui, chiar c?nd Julie crede c? ?ncepe s?-?i revin? din durere, destinul ?i preg?te?te o alt? lovitur?: so?ul care o iubise at?t de mult i-a fost infidel.Va avea Julie puterea s? reconstituie partea lips? a existen?ei lor ?mpreun?, s? recompun? momentele ?n care so?ul ei o min?ea? Mai mult, va g?si for?a necesar? de a l?muri lucrurile cu celelalte femei din via?a lui Henry, astfel ?nc?t s? o poat? lua de la cap?t?Perfec?iune este povestea sincer? ?i emo?ionant? a c?l?toriei scriitoarei Julie Metz de la haos spre rena?tere, povestea accept?rii unor adev?ruri dureroase, astfel ?nc?t refacerea propriei vie?i s? fie ?nc? o dat? posibil?. Oricine a avut experien?a unei rela?ii nefericite se va identifica din plin cu eroina.

Ea nu-i poate l?sa s-o prind?, ei nu o pot l?sa in via??.05:36. O femeie alearg? pe Lion’s Head. Este t?n?r?, frumoas?, american?. ?i ?ngrozit?, c?ci este v?n?ta ca un animal.05:37. Inspectorul Bennie Griessel este trezit de ??r?itul telefonului. O femeie a fost ucis?, iar trupul ei zace ?n strad?.07:02. Mahmura, Alexa Barnard, o fosta vedet? pop, devenit? ?ntre timp alcoolic?, descoper? pe podea corpul so?ului ei, fondator ?i director al casei de discuri AfriSound.P?n? la ora 9, cu dou? crime de rezolvat ?i o poft? nebun? s? bea ceva, Griessel ?n?elege c? sarcina de a ?ndruma noua genera?ie de poli?i?ti de la omucideri este ceva mai complicat? dec?t anticipase el.Dup? pr?nz, cursa de salvare a tinerei turiste devine disperat? ?i haotic?, iar pu?in ?nainte de 17:30, Greissel este ?mpu?cat drept ?n inim?.O zi destul de normal?, treisprezece ore tipice de investiga?ie a unei crime ?n Cape Town.?De departe cel mai bun autor sud-african de romane poli?iste.“ The Guardian?Cu Deon Meyer n-ai cum s? dai gre?. ?mi plac c?r?ile lui, le a?tept cu ner?bdare ?i apoi, pur ?i simplu, le devorez.“ Michael Connely?Eroii lui sunt perfect integra?i ?n noua Africa de Sud, unde loialitatea ?i credin?a trebuie puse ?ntotdeauna sub semnul ?ntreb?rii.“ Financial Times (UK)?Parte rom?n poli?ist, parte istorie social? ?n Africa de Sud postapartheid – un amestec palpitant, condimentat cu accente de cruzime ?i de justi?ie ?n stare brut?.“ PeopleNominalizare la Premiul Dagger Interna?ional 2010. Le Grand Prix de Litterature Policiere. Roman publicat ?n 21 de ??ri

Via?a e un vis. Apoi te treze?ti. Eu l-am inventat pe Max. Cel pu?in asta mi-am spus ?ntotdeauna. To?i b?rba?ii pe care i-am adorat ?nc? din copil?rie, combina?i ?ntr-un singur tip perfect. Problema e c? m-am ?n?elat. Pentru c? ?n u?a clasei, uit?ndu-se direct la mine, st? Max. Max al meu. Max cel din visele mele. Max al meu care nu exist? ?n realitate. De c?nd se ?tie, Alice ?l viseaz? pe Max, un b?iat pe care nu l-a ?nt?lnit niciodat?. ?mpreun? au c?l?torit prin toat? lumea, au c?l?rit pe elefan?i roz, s-au b?tut cu biscui?i ?n Muzeul Metropolitan de Art? ?i s-au ?ndr?gostit nebune?te, iremediabil, unul de cel?lalt. Max e b?iatul viselor ei (?i doar al viselor ei) p?n? ?n diminea?a ?n care ?l descoper? st?ndu-i al?turi la or?, c?t se poate de viu. Dar el habar nu are cine e Alice. C?nd te ?ndr?goste?ti ?n vis, mai poate realitatea s?-?i fie de ajuns? ??n mod evident, sunt perfect con?tient? c? par sut? la sut? ??c?nit? c?nd spun c? m-am ?ndr?gostit de un om pe care nu l-am ?nt?lnit niciodat?, care nici m?car nu exist?. Dar din moment ce nu-mi pot aminti o perioad? ?n care s? nu-l fi visat pe Max, mi-e greu s? fac diferen?a. Locurile se schimb?, la fel ?i pove?tile, ?ns? Max r?m?ne acela?i, ?nt?mpin?ndu-m? ?n fiecare vis cu z?mbetul lui pozna? ?i inima lui mare. El e sufletul meu pereche.“

De la autoarea bestsellerului Mincino?ii Frankie Landau-Banks la 14 aniClubul De Dezbateri?Iepura?ul“ lui tataO feti?can? cam tocilar? Frankie Landau-Banks la 15 aniO tip? tr?snetO limb? ascu?it?O dispozi?ie ar??goas?…?i un nou iubit Frankie Landau-BanksNu mai e genul de fat? care s? accepte un ?nu“ ca r?spunsMai ales c?nd ?nu“ ?nseamn? s? nu fie primit? ?n societatea secret? a iubitului ei, destinat? exclusiv sexului masculin?i c?nd sunt de f?cut at?tea ?i at?tea farse Frankie Landau-Banks la 16 aniO posibil? infractoare de geniu Aceasta e povestea parcursului ei! Lockhart a dep??it genul chick-lit cu aceast? analiz? inteligent? a eternei dileme adolescentine: s? te adaptezi ?i s? fii acceptat sau s? ie?i ?n eviden??, risc?nd s? fii respins. Un amuzant manifest feminist care va ?nc?nta ga?ca fetelor. -- Kirkus Reviews Odat? cu Frankie Landau-Banks, E. Lockhart creeaz? un personaj de neuitat. Adolescen?ii vor fi ?nc?nta?i de comportamentul ei rebel ?i de ?ntreb?rile ei p?tima?e despre gen ?i putere, indivizi ?i institu?ii ?i cum s? te ?ndr?goste?ti f?r? s? te pierzi pe tine ?nsu?i. -- Booklist ??l pl?cea. Era masiv. Aducea mai mult a b?rbat dec?t al?i b?ie?i de v?rsta lui. ?i pl?cea camera lui dezordonat?, ?n?esat? cu teancuri de c?r?i. ?i pl?cea s?-l vad? pe terenul de lacrosse, unde era vedet?. Nu-i venea a crede c? o place pe ea, fiindc? ?n perioada aceea ?nc? aducea mult a pu??toaic? deloc ?n largul ei, sfrijit?, cu picioare prea lungi, cu maxilarele proeminente ?i p?rul zburlit, dar Porter zicea c? lui i se p?rea c?-i amuzant? ?i c? are ochi frumo?i.“