●从未有哪个时代像今天一样，科学让人类社会以肉眼可见的速度向前演化。这场两千多年的长程奔跑似乎来到了冲刺阶段，不断有人做出世界末日的预言，那么，科学*终带给我们的究竟是生存还是毁灭？科学研究的目的究竟是什么？科学能告诉我们*真理吗？ 带着这样的终极关怀，《人人都该懂的科学哲学》首先讲述了科学脱离哲学、独立成长的过程，然后以智慧设计论、弦理论、占星术、有神论、社会建构主义、女性主义等充满争议的问题为例，辨析了科学的定义、方法和目的，科学和社会的关系。伟大的科学哲学家亚里士多德、笛卡儿、休谟、培根、波普尔、库恩等纷纷出场，上演了一场绵亘数千年的*辩论。 面对未来的挑战，无论人类能否破解“公地悲剧”、实现星际殖民、活到长生不老，杰弗里·戈勒姆以科学哲学的视角安慰我们：“当生命终结，人类文化仍然存在，只不过是存在于过去。希望它永远存在就太过分了，无异于希望巴黎时时处处是春天。” ●《人人都该懂的科学哲学》属于湛庐文化重磅推出的“新核心素养”系列图书之一。本系列图书致力于推广通识阅读，扩展读者的阅读面，培养批判性思考的能力。其中涵盖了哲学、心理学、法律、艺术、物理学、生物科技等诸多人文科学和自然科学的知识，其中《人人都该懂的科学哲学》的内容涵盖了科学哲学的核心思想，让你一本书了解科学哲学的核心智慧。

"Wilde è profetico sin dalle prima righe, quando denuncia la prevalenza dell’emozione sulla razionalità, male principe del nostro tempo, e poi del pietismo sull’emancipazione, male di tanta politica di pseudo sinistra" (dall'Introduzione di Alfredo Sgarlato). Wilde: ?perché la vita raggiunga la sua più elevata perfezione, ci vuole qualche cosa di più. Ciò che ci vuole è l'individualismo?, ?Utopia? Una carta geografica del mondo in cui non sia segnato il paese dell'Utopia, non varrebbe la pena d'essere guardata, perché vi mancherebbe il paese in cui l'Umanità atterra ogni giorno. Ma non appena v'è sbarcata, ella guarda più lontano, scorge una terra ancora più bella, e spiega di nuovo le vele. Progredire significa realizzare l'Utopia?. SOMMARIO: Introduzione (di Alfredo Sgarlato) - Postfazione. Breve biblio-nota ai testi e alla traduzione (di Fabrizio Pinna) - OSCAR WILDE Società e libertà: elogio dell'individualismo - APPENDICE I Oscar Wilde, Rapporti fra il socialismo e l'individualismo (di Luigi Fabbri, 1913) - APPENDICE II The Soul of Man under Socialism (1891). LA COLLANA IN/DEFINIZIONI

《如何形成清晰的观点》美国实用主义哲学创始人查尔斯?S.皮尔士在本书中有效地回答了：在人们的思维活动中，有许多种想法，却不知怎样表达。该如何形成自己清晰的观点？这种观点又是怎样决定人们的习惯从而影响人们的现实生活？什么样的观点是有效的观点等问题。首先探讨了人们在面对纷繁复杂的世界时，是如何一步一步形成清晰的观点；其次对人们在形成具体而清晰的观点过程中常用的几种方法进行了分析。 《思维的模式》是20世纪伟大的思想家怀特海的代表著作之一，他阐述了自己综合性的思维模式，他反对这种固有的思考模式。他认为，我们不应该将自己的视野局限于此，而不思索世界和生活的整体。他认为哲学产生于好奇，如果缺乏兴趣，我们对任何问题的探讨都会是机械的。他认为高级思维应该在世间万物中间建立联系，每一个事实都包含无限的细节，无限的细节会生发无数的结果。 《我们如何思维》是著名哲学家、教育学家约翰?杜威的代表作之一，详述了思维的过程和本质，指出思维的本质并非记忆、听来的故事或偏见，而是经过批判、推理、论证结论之后的信念；提出了反省思维的必要性，表明只有正确思维才能提高规划与谋略能力，获取避免不良后果的措施；提供了进行思维训练的一系列步骤，引入实例验证思维结果的正确性等等。 《教育的本质》是怀特海的代表作，集中体现了他的教育理念。怀特海认为，教育的目的是激发学生的自我发展之路，反对灌输生硬的知识和没有火花的思想。他主张通识教育与专业教育、技术教育与科学、文学教育有机结合发展；强调古典文化在提升学生思维能力中的重要性。

【内容简介】 本选题分类结集叶秀山先生全部已经出版的专著，在学术期刊上发表的所有论文，以及部分笔记、札记、书信和讲演录，共11卷。本选题代表了当代中国哲学的高度，是哲学专业学 习者和研究者的重要学习和参考用书。第五卷包括《说“写字”》《中西智慧的贯通》《哲学作为创造性的智慧》三本作者专著和自选集。

【内容简介】 本选题分类结集叶秀山先生全部已经出版的专著，在学术期刊上发表的所有论文，以及部分笔记、札记、书信和讲演录，共11卷。本选题代表了当代中国哲学的高度，是哲学专业学习者和研究者的重要学习和参考用书。第六卷包括《西方哲学史卷·总论》《中国社会科学院学术委员文库·叶秀山文集》《哲学要义》这三本作者著作。

【内容简介】 本选题分类结集叶秀山先生全部已经出版的专著，在学术期刊上发表的所有论文，以及部分笔记、札记、书信和讲演录，共11卷。本全集代表了当代中国哲学的高度，是哲学专业学 习者和研究者的重要学习和参考用书。第九卷包括《启蒙与自由》《“知己”的学问》《在，成于思》这三本作者专著和自选集，分别探讨了康德哲学、黑格尔哲学、德国古典哲学以 及中西哲学的会通问题，揭示了康德、黑格尔乃至德国古典哲学的意义和价值，论述精严，见解的当，学术价值高。

【内容简介】 叶秀山先生一生在哲学研究领域都自觉地实践“以中国学者的问题意识研究西方哲学，以西方哲学的理论视野研究中国传统思想”这一原则，并始终坚守在哲学层面上展开对西方与中国一系列重要的哲学思想的研究和会通，坚守在纯粹哲学层面上讨论、思考一系列基础的根本性问题。 作为对哲学有贯通性成果的大家，叶秀山先生不仅对“哲学何为”有深刻回应、对哲学精神有精辟总结，而且对哲学与生活世界的关系有深入把握，从而使其哲学思想有了观照现实、烛照人生的力量，使哲学与中国社会现实、与每个普通人有了隐性却强韧的联系，富有社会启蒙和大众教化意义。

本书首先依据西方马克思主义探讨了马克思主义的“真精神”，特别是探讨了马克思主义与哲学，以及马克思主义哲学与本体论之关系，然后着重从马克思主义的思考角度和范式来审视和反思当今的世界，特别是当今的中国。本书通过对马克思走向政治经济学批判的三次飞跃的分析，发出了“回归政治经济学批判”的呼唤；用马克思两大发现的整体视角剖析了资本主义的“经济人”，并基于此对当今学术界的一些人无原则地宣扬“经济人”展了批判；揭示了改革放以来我国学术界理解马克思主义哲学的三种路向，特别是批判了对马克思主义做启蒙主义和后现代主义解释的缺陷；归纳了马克思主义哲学与中国道路的双向促；用马克思主义公平观审视了社会的不平等，用马克思主义生态观审视了生态危机；描述了“马中西”三大资源在中国道路中的交互汇通。

Das Buch besteht aus vier Teilen. Der erste Teil erschien 1883, der zweite und dritte 1884, der vierte 1885 als Privatdruck. 1886 ver?ffentlichte Nietzsche die drei ersten Teile als ?Also sprach Zarathustra. Ein Buch für Alle und Keinen. In drei Teilen.“ Im Gegensatz zu den frühen Werken Nietzsches handelt es sich beim Zarathustra nicht um ein Sachbuch. In hymnischer Prosa berichtet ein personaler Erz?hler vom Wirken eines fiktiven Denkers, der den Namen des Persischen Religionsstifters Zarathustra tr?gt. Nietzsche selbst nennt den Stil, in dem Also sprach Zarathustra geschrieben ist, halkyonisch und wünscht sich Leser, die eines ?gleichen Pathos f?hig und würdig sind“: ?Man muss vor Allem den Ton, der aus diesem Munde kommt, diesen halkyonischen Ton richtig h?ren, um dem Sinn seiner Weisheit nicht erbarmungswürdig Unrecht zu tun“. Dass Nietzsche diese Leserschaft in seiner Gegenwart nicht gesehen hat, legt der Untertitel des Werkes nahe: ?Ein Buch für Alle und Keinen“.

Immanuel Kant (1724-1804) este o figur? legendar? a filosofiei germane, opera sa fiind baza ? revolu?iei copernicane“ petrecute ?n istoria g?ndirii ?n plin? er? de av?nt al romantismului. ?n volumul de fa?? sunt cuprinse dou? eseuri foarte pu?in cunoscute publicului amator de filosofie, ?n care vom reg?si g?ndurile filosofului privitoare la ?nceputuri (ale istoriei omenirii) ?i sf?r?ituri (ale lumii ?n general). Scrise dup? celebra triad? a ? Criticilor“, textele poart? amprenta sistemului kantian de g?ndire, dar constituie totodat? ?ncerc?ri remarcabile de abordare a unor subiecte de larg interes, analizate din perspectiva ve?nicei clauze a ? condi?iilor de posibilitate“. Orice minte uman? care va ?ncerca s? cuprind? ?nceputul ?i sf?r?itul se va vedea constr?ns? ?ntr-un fel sau ?n altul de limitele pe care Kant ?ncearc? s? le expun? aici ?n idei c?t mai simple.? Istoria naturii ?ncepe a?adar cu binele, c?ci este lucrarea lui Dumnezeu, iar istoria libert??ii cu r?ul, c?ci este lucrarea oamenilor. Pentru individ, care, ?n exerci?iul libert??ii prive?te doar c?tre sine, o astfel de schimbare a fost o pierdere pentru natur?, ale c?rei scopuri sunt orientate spre oameni ca specie, a fost un c??tig.“

Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), critic literar ?i politician intelectual, s-a num?rat printre primii sociologi ai Rom?niei. Lucrarea de fa??, care ?ncheie celebrul studiu Neoiobagia, constituie prima analiz? bine ?ntemeiat? a vie?ii sociale care a caracterizat Rom?nia ?ntre 1866 ?i Al Doilea R?zboi Mondial, fiind o concluzie ?i totodata o sintez? a acestui studiu.Dincolo de cifre ?i de personajele citate, dincolo de obiectele specifice ale analizei, cititorul r?bd?tor poate descoperi c?, sub forma diferit?, vom g?si de data aceasta un fond: fibra profund? din care se ?mpletesc ve?nicele noastre probleme na?ionale.? ?i doar? din cele spuse se vede clar unde rezid? r?ul ??rii. O organiza?ie social? ?i de stat antagonic? ?i contradictorie, care preface institu?iile ei ?n aparen?e ?i minciun?. O via?? politic? ?i economic? plin? de resturi feudale, care nu vor s? moar?, ?i bazat? pe capitalismul modern,care nu poate ?nc? s? tr?iasc?.“ - Constantin Dobrogeanu-Gherea

De La Boétie ofer? una dintre primele ?i cele mai clare explica?ii privind servitutea voluntar?, starea care define?te supunerea majorit??ii fa?? de minoritatea care de?ine puterea politic?. Este ?i va r?m?ne acela?i lucru, indiferent de scurgerea timpului: un eseu memorabil despre m?re?ia ?i micimile naturii umane, slujit exemplar de g?ndul ?i de pana unui geniu cu care timpul nu a avut prea mult? r?bdare.,,Dar, Dumnezeule mare, ce ?nseamn? asta? Cum s? numim aceast? nenorocire? Ce viciu ?ngrozitor e ?sta, s? vezi nenum?ra?i oameni, nu doar c? se supun, ci c? slujesc, nu c? sunt guverna?i, ci c? sunt tiraniza?i, neav?nd nici bunuri, nici p?rin?i, nici copii, nici m?car propria lor via???“ ?tienne de LA Boétie

Pamfletul Sim?ul comun (1776) a fost un veritabil best-seller ?n epoc?, succesul de care s-a bucurat reflect?ndu-se ?n numeroasele republic?ri. Lucrarea pledeaz?, cu argumente solide, pentru separarea total? a coloniilor americane de Marea Britanie, invoc?nd drepturile naturale ale oamenilor, egalitatea ?i suveranitatea fiec?rei fiin?e, supunerea doar fa?? de lege ?i caracterul absurd al institu?iei monarhiei. Autorul surprinde cu verv? ?i fine?e toate circumstan?ele favorabile desprinderii de patria-mam?, ?ndemn?ndu-?i concet??enii s?-?i decid? singuri soarta.

Lucrarea aceasta se bazeaz? pe teza de doctorat a autorului, sus?inut? ?n iunie 2008, Problema drept??ii ?i restituirea propriet??ilor ?n Rom?nia post-decembrist?, fiind ?ns? o versiune modificat? a tezei. Dup? cum m?rturise?te autorul, unele pasaje tehnice au fost adaptate, pentru a putea fi u?or inteligibile pentru publicul larg. Cartea de fa?? este rezultatul unor ample cercet?ri, ?ncepute ?n 2002. ?Nu mai cred c? principala datorie a filosofului moral este de a produce ?solu?ii? (sentin?e) la problemele etice percepute ca atare ?ntr-un univers social. […] La fel ca ?ntr-un tribunal, pledoariile sunt utile, ?i e bine s? se foloseasc? de argumente c?t mai puternice ?i mai rafinate. Dar, la fel cum cercetarea ?n materie de drept nu-?i poate propune ca obiectiv principal producerea de pledoarii specific avoca?ilor (cu toate c? examinarea fundamentelor legii poate conferi o greutate suplimentar? unei pledoarii particulare sau alteia), tot a?a cercetarea de ordin etic nu-?i poate propune ca obiectiv ceva similar pledoariilor.“ Con?inutul este organizat ?n 7 capitole, concluzii ?i o bibliografie, util? f?r? ?ndoial? pentru oricine ar dori s? aprofundeze chestiunile abordate de autor. Introducerea este urmat? de o discu?ie conceptual? ?i metodologic? despre repara?ie (capitolul 2), rectificare, restitu?ie, drepturile de proprietate ?i evaluarea moral? a restitu?iei. Celelalte capitole se ocup? de urm?toarele teme: nedreptatea na?ionaliz?rii (capitolul 3), restitu?ia post-comunist? (capitolul 4), argumentul coasian (capitolul 5), restitu?ia ?i dreptatea transgenera?ional? (capitolul 6), principiul nozickian al rectific?rii nedrept??ilor (capitolul 7). ?Am ?ncercat apoi s? analizez ce anume presupune c?utarea unui r?spuns la o ?ntrebare de tipul ?Este restitu?ia justificat? ?? (?n 2.3.) Rezultatul important, cred, a fost acela c? nu exist? un r?spuns simplu, ?i c? o astfel de ?ntrebare este prost formulat?. Am propus ?n loc alte cinci ?ntreb?ri, mai precise : dac? actul na?ionaliz?rii a fost unul nedrept, dac? o politic? restitutiv? risc? sau nu s? ?ndrepte o nedreptate trecut? ?nf?ptuind o alta, dac? putem identifica cu precizie obiectele restitu?iei ?i dac? orizontul temporal introduce elemente importante ?n cadrul de evaluare moral? (at?t ca atare, c?t ?i ?n dimensiunea sa intergenera?ional?). ?n primul r?nd, putem afirma c? politica aleas? imediat dup? 1989 (cea a men?inerii status-quo-ului, ?n speran?a c? lucrurile se vor rezolva cumva de la sine sau ca o solu?ie ideal? se va prezenta ?n mod miraculos) a fost at?t lipsit? de vreo justificare moral?, c?t ?i neinspirat? din punct de vedere pragmatic.“

In The philosophy of mathematics, mathematics employee classification efforts to understand the philosophy is the branch.?The main question is related to the source of the object that is the subject of mathematics and mathematics. In particular examine the characteris-tics of a true proposition:??? What are the sources of mathematical subject matter??? What is about the meaning of a mathematical object??? What is the nature of a mathematical proposition??? What is the relationship between logic and mathematics??? What is the role of mathematics hermeneutic??? Mathematics played a role in the investigation which type?? What is the subject of mathematical investigations??? What is the human traits behind mathematics??? What is mathematical beauty??? What is the nature and source of mathematical truth???What is the relationship between mathematics and abstract material universe with the world???Another important issue is the reality of a mathematical the-ory. Mathematics (from the Natural Sciences as different) experimentally is sought reasons to find real specific mathematical theory can not be tested (see. Epistemology). Luitz that Brouwer 's laid the foundation for intuitionist mathematics of the representatives knew of this view. The logical mathematics is the approach of Bertrand Russell and Gottlob Frege was defended by David Hilbert, formalism is considered the repre-sentative of the current. Traditionalism logician the empiricist's (Rudolf Carnap, A. J. Ayer, Carl Hempel) were represented by one of the key issues in the philosophy of mathematics is also important to regard the certainty problem. Austrian logician Kurt G?del's also work Mathema-tics and mathematics.

Critica ra?iunii pure, tradus? de Nicolae Bagdasar ?i Elena Moisuc ?n 1969, a ajuns la cea de-a treia edi?ie. Cu acest prilej, profesorul dr. Ilie P?rvu, de la Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti a ?ngrijit noua opera?ie de editare, fiind astfel corectate unele erori de tipar ?i unele inconsecven?e terminologice. Totodat?, exist? un motiv ?n plus pentru ca studen?ii care posed? edi?ia a II-a a traducerii, ap?rut? ?n 1995, s? apeleze ?i la cea de-a treia edi?ie: ?n aceasta din urm? au fost indicate diferen?ele dintre edi?ia I german? (din 1781) ?i edi?ia a II-a (din 1787).

Volumul red? circuitului public, pentru prima oar? ?n limba rom?n?, trei din operele g?nditorului atenian. Este vorba de Scrisori (?n num?r de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoa?terea g?ndirii platoniciene, dar ?i pentru ?n?elegerea epocii ?i a personalit??ilor cu care a venit ?n contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) ?i Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias).Traducerea apara?ine lui ?tefan Bezdechi, care a realizat ?i aparatul critic al Scrisorilor (introducere ?i note).

Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse

"A megsemmisülés rejtélyes sz?vege egyszerre filozófiai traktátus, misztikus beavatás és poszthumán próza. A kortárs irodalomban egyre inkább feler?s?dik ez a nem-antropocentrikus hang, mely nem emberi sorsokat akar elbeszélni, hanem a nyelv és az ember k?z?s hiányt?rténetére mutat rá. ?Mennyien kapaszkodtak a létbe, mint egy végtelen fa t?rzsébe” - írja Horváth Márk és Lovász ?dám, hiszen az emberi állapot csak a társadalmi, nyelvi és metafizikai katasztrófa terében értelmezhet?. Apokaliptikus (neo)romantika és abszurd k?ltészet. Az utolsó ember kézik?nyve a túlélés lehetetlenségér?l."Nemes Z. Márió Az Idegenre hárult a sors ajándéka, hogy els?ként az utolsó emberek k?zu?l végignézze minden ku?ls?dleges k?telék pusztulását, és bizalmát lelkébe, s?t a lelkén is túlra helyezze, minden emberit maga m?g?tt hagyva. Minden ház gerendái k?z?tt barátságok és szerelmek jól táplált holttestei indultak oszlásnak, míg csak a csont fehérlett ki a vízb?l. Mint rég elhagyott kik?t?k tornyai, olyan hívogatóak voltak ezek a csontok az új kor embere számára.

The Constitution of the Athenians describes the political system of ancient Athens. The treatise was composed between 330 and 322 BC.

Confucius believed that the welfare of a country depended on the moral cultivation of its people, beginning from the nation's leadership. He believed that individuals could begin to cultivate an all-encompassing sense of virtue through ren, and that the most basic step to cultivating ren was devotion to one's parents and older siblings. He taught that one's individual desires do not need to be suppressed, but that people should be educated to reconcile their desires via rituals and forms of propriety, through which people could demonstrate their respect for others and their responsible roles in society.