Volumul cuprinde dou? traduceri clasicizate, semnate de Victor Scorade?, Dincolo de bine ?i de r?u, ?i de Janina Iano?i ?i Horia Stanca, Genealogia moralei. Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului german.

Lucrarea adun? eseuri filozofice ?i evoc? figuri de marc? ale culturii rom?ne.

innd seama de multiplele referiri la istorie, ct i de importana i relevana perspectivei temporal-istorice pentru orice alt tem, ajungem firesc la cardinalitatea istoriei n discursul lui Emil Cioran. n noianul tuturor temelor sale obsesive, istoria este o mega-tem, aflat n puternice raporturi cu celelalte. Aderena i entuziasmul pentru studiul problemelor de filosofia istoriei le gsim mrturisite nc de la nceputul traseului, n cteva scrisori ctre Bucur incu din anii ‘30. n acele scrisori vorbete de pasiune, de gndire spontan i personal, de adaptare natural asupra domeniului, i se arat ncredinat c, alturi de problemele de filosofia culturii i antropologiei filosofice, problemele de filosofia istoriei nu pot concepe c lea prsi vreodat. Dintre multiplele justificri ulterioare – opuse ca atitudine fa de cele din perioada iniial, dar care marcheaz aceeai aderen –, s punem dou n corelaie, scrise n ani apropiai, n care preocuparea pentru istorie este descris prin stri de dependen: slbiciune, sete, patim.“ – Ioan Costea

S?rmanul Nietzsche, ?bestia blond?“, a avut ?i el parte de crucificare. Multor profe?i ?i m?ntuitori li se ?nt?mpl? asta: eventual ?i ?n timpul vie?ii, ?i dup? moarte. Nietzsche, r?zvr?titul ?mpotriva legilor celor vechi, ?ntemeietorul orgolios al noii sale ?religii“, a trebuit s? suporte ?i el toate e?ecurile ?i r?st?lm?cirile posibile, ba chiar ?i punerea terifiant? ?n practic? a unora dintre ideile lui, care nici nu mai erau ale lui ?i, ?ndeob?te, nu mai erau idei…?Viclenia ra?iunii“, implicit a istoriei, o descrisese Hegel, unul dintre cei mul?i pe care Nietzsche nu-i agrea. Dincoace de istorie ?i chiar dincolo de ea, r?m?n c?r?ile. Omul n-a fost s? fie m?ntuit de Nietzsche. C?r?ile lui vor d?inui printre oameni: pentru oameni.

Despre guvernarea reprezentativ” este o carte plin de surprize i sugestii despre bunele practici ale guvernrii, care nu trebuie s lipseasc din bibliotecile celor preocupai de zona politicii. Volumul de fa a vzut prima dat lumina tiparului n 1861 i reunete principiile la care a lucrat filosoful britanic John Stuart Mill n cea mai mare parte a vieii sale. Aceast lucrare publicat la mijlocul secolului al XIX-lea i pstreaz prospeimea i relevana pn astzi, cnd suntem tot mai aproape de a ncheia a doua decad a secolului XXI. n primul rnd, pentru c imagineaz pn n cele mai mici detalii acel model politic pe care l numim democraia reprezentativ”. Winston Churchill spunea despre acesta c este prost, dar e cel mai bun dintre cele pe care le-a inventat omenirea”. John Stuart Mill i descrie organizarea, detaliaz rolul instituiilor, felul n care sunt alei sau numii demnitarii i explic atribuiile fiecruia. Pune n eviden atu-urile, dar i vulnerabilitile guvernrii reprezentative, comparnd-o cu alte sisteme politice din vremea sa. n final, ajunge la o concluzie foarte asemntoare cu cea a premierului britanic din secolul urmtor. Colecia IN NUCE reunete fragmente venic verzi” din cultura omenirii, mpletind discursuri din art, literatur, tiine sociale i religie. Dincolo de renumele autorilor i de valoarea titlurilor pentru fiecare domeniu n parte, acestea sunt pilde ale nelepciunii universale din toate vremurile. De acelasi autor: Utilitarismul

Avem o carte preponderent de sondare a mentalit??ii ruse, care este rezultatul unei radiografieri a societ??ii pe mai multe pali?ere, dintre care se deta?eaz? cel istoric ?i cel religios. (…) Rusia bolnav? este scris? ?n primii ani dup? evenimentele revolu?ionare din 1905?l907, ?n cursul c?rora autorul a avut o participare activ?, mai ales ?n ce prive?te punerea acestei revolu?ii sub semnul lui Hris?tos. Este o carte important? tocmai pentru c? oglinde?te deziluziile unei naturi pasiona?le, care, ?n centrul istoriei ?i al religiei, pune mereu fapta. Fire?te acum, dup? Arhipelagul lui Soljeni??n, pamfletele lui Merejkovski par simple exerci?ii de stil, ?nelibertatea” deza?vuat? ?n ele, Rusia ?arist? ca ??nchisoare a popoarelor” ap?r?nd chiar foarte apropiat? de ceea ce s?ar putea numi ?stat de drept”. ?n privin?a ?demasc?rii” ororilor contemporane?it??ii, putem spune c? – a?a cum au dovedit?o deceniile bol?evice – ?ntotdeauna este loc de mai r?u. (Emil Iordache)

Elveink nem tudnak olyan szilárdak lenni, mint naiv pillanatainkban gondolnánk, mert világunkat az érzelmek, az értelem és a hit folyton változó egyensúlya tartja ?ssze. Az ember hajlamos nagy titkokat sejteni ott, ahol egyszer?en csak nagyobb er?k m?k?dnek, mint amiket uralni tud. Azonnal a nagy titkot keresi, amikor kiemelked? tehetségekkel találkozik, amikor a hit alapvet? kérdéseit firtatja, amikor a saját érzelmeit vizsgálja, és akkor is, amikor a tudomány eszk?zeivel igyekszik mélyebben megérteni a világot. Pedig: ?A nagy titok az, hogy nincs titok”. ?j k?nyvében Mér? László az elvek, az érzelmek, a hit és a tudomány erejét valamint korlátait járja k?rül. A csattanós, “?tperces” esszék felvillantják a témák kül?nféle arcait a mindennapi életben, a hosszabbak pedig bemutatják, mit tett mindehhez a modern pszichológia.

Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.

Geli?mi?li?in ??karsamalar?nda ilk akla gelen ?l?üt, meden? olarak ilerleme kaydetti?ini iddi? eden, d??avurumcu insanlar toplulu?unun bencil yap?la?mas?ndan ge?mektedir. Ara?t?rmalar sonucunda elde edilebilen, g?rsel, i?itsel, yaz?l?, ar?iv v.b tüm veriler do?rultusunda ayd?nlat?lm?? ger?ekler düny?si mevcuttur. Asalak olarak hayata tutunmaya ?al??an, ?z bireyci katmanlar?n en alt?na indirgenmi? insan say?lan varl?klar?n, niteliksel ?zelliklerle ?a?a tutunmas? imk?nsizdir. "En ?ok ben kazanay?m." s?yleminden yola ??karak, rahatl?k ve konforun adresinde bulu?an simbiyoz ya?ant?lar?n; ?a?d??? kalm??, kendi dü?üncesi h?ricindekileri yok sayan, ?ok katmanl? yüzeysel düny?s?nda gezinmenin verdi?i ferahl?k, bir?ok insan? cezbederek, ?ekilsiz ya?ant? portrelerini bilfiil olu?turmu?tur. Dü?ünceleri ve mevc?diyeti ?imento ile kaplanan nesillerin, zenginlik saltanat?na ayak ba?? olmas?ndan korkan erkin, katmerli yapt?r?mlar? bulunmaktad?r. D??s?z kalm?? medeniyetin, ??karsamalarla dolu ??karc? düny?s?nda, kendine en ufak bir yer edinimini ba?ar? sayan birey, ya?ant? düny?sinin ger?ek yüzeyine ula?t??? i?in mutlu olmal? m?d?r? G?rülen ve g?sterilen, verilen, yapt?r?lan tüm edimlerin ve edinimlerin, do?rultusunda, bireyin ??karc? sistem adamlar? ile yapt??? yolculu?a dikkat etmesi gerekir. Ritüel h?line gelmi?, paradoksal d?ngüde her d?im ba?lad??? yerden farkl? bir sona ula?mas? gereken yolculu?u yapan bireyin de, beklentisi bu olan macer?s?nda, üzüntü ve yenilgi verici sonucun, ayn? ?ekilde ikinci, ü?üncü defa ger?ekle?mesi ve ?o?u insan?n, bunun fark?ndal???nda olmay???n?n verdi?i bocalamayla ge?en ?mrünün c?resizli?inde ??rp?nmas? ve bo?ulmas? an meselesidir. Yapt?r?mlar yapt?r?mlar?, bilgisizlik ve c?hillik yeni olu?umlar? tetikleyecektir. ?nemli olan her insan?n asl?nda bir paradoks denkleminde, paradoks yolunda oldu?unu bilmesi ve ba?lad??? noktaya geldi?inde, nas?l bir düzenin i?erisinde ritüel yapt???n?n fark?nda olmas? gerekmektedir. Naz?re davran??lar?, sistem i?erisinde en az?ndan denemek, ayn? dü?üncede bulunan insanlar? bir araya getirmek ?artt?r. Ulusal bilincin her d?im uyan?k tutulmas?, paradokslarla sava??n en mükemmel ?rneklerinden birini olu?turacakt?r. ?nsan?n kat etti?i yol da, bu s?yede dünden kopu?un de?il, yar?n?n güvence alt?na al?nmas?n? tetikleyecektir. Yar?n? güvence alt?na al?nan bireyler de; kof, mesnetsiz, yalan ve riy?karl??a dayal? sistemleri ??kertme ve kendi hastal?kl? sistemlerini dayatmaya ?al??an ?o?unlu?un, katmerli ezici üstünlü?ü alt?nda direni? g?stermenin, mutlak gayreti i?erisinde olacakt?r. ?nsan?n yahut insanl???n bu eylemi ger?ekle?tirmeye ?al??mas?n?, en az?ndan denemesini diliyorum. N??M ONUR TEZMEN, 2013 MUSTAFA VE AY?E Mustafa’ya g?re; canl?lar?n, kompleks ya?am süreci i?erisinde, kabullenebilir davran?? grafi?ini topluma uydurmak ve o uyumu devam ettirme g?revi, bireysel sorumluluk gerektirmekteydi. Toplum i?erisindeki statüsünü belirleyen birtak?m rolleri üstlenen bireyin, davran?? biliminde girece?i rollerin karma?as?na kap?lmadan, gerekli ve ?l?ülü davran??, sosyal bilim do?rulu?u vey? bu do?rulu?a en yak?n olmay? gerektiren tüm birle?imler; bireyin ?zünü, karakterini ve bili?sel zek?sini olu?turmaktayd?. En az?ndan Mustafa'n?n dü?ünceleri ?????nda, akl?n? yordu?u; bilgi, kültür, gelenek ve g?renek birikimi ile a??klamas? buydu. Varolu?unun aksine, ayn? y?nde kürek ?ekmesine ba?l? olan ya?amsal uzamda, kendi do?ruluk pay?n? olu?turmas? ve bu pay?, ?evresindeki insanlara sunmas?, ona zevkli bir hus? veriyordu. Mustafa’ya g?re bilgelik, kazan?lan tecrübelerle birlikte, birikimlerin, paralel vey? ayn? düzlem i?erisinde hareket ettirebilmenin yoluydu. Bundan ??karacak ders de, birine bir do?ruyu empoze etmeden, ikn? k?biliyetini, ki?inin benzer birle?imlerinde ivme kazanan ara?lar gibi haz?rlamak ve var??a ondan ?nce vararak, kendi do?rusunun en yak?n bile?enine, kar??s?ndaki insan? ?ekebilmekti.

La acest ?nceput de secol XXI, ?n ?ntreaga lume se intensific? studierea problemelor fundamentale, eterne, ca via?a ?i moartea, rostul vie?ii, originile ?i destina?iile noastre ultime, c?t ?i ?ntrebarea cu privire la existen?a de dup? moarte. Cartea examineaz? filosofia de via?? a budismului Nichiren ?n lumina ideilor de ultim? or? despre via?? ?i moarte, de?i cuprinderea exhaustiv? ?ntr?un singur volum a unei probleme at?t de vaste este imposibil?. Budismul Nichiren ofer? oamenilor mijloacele de a??i transforma destinele prin ?nf?ptuirea propriei revolu?ii umane individuale ?i dezv?luie calea spre pace ?i fericire.

Adam Smith (1723-1790) este p?rintele g?ndirii economice moderne. ?n volumul de fa?? au fost culese c?teva dintre cele mai importante capitole din lucrarea care a marcat ?nceputurile disciplinare ale unui domeniu pentru care ast?zi se acord? Premiul Nobel, dar ?i paragraful care ofer? cititorului o explica?ie sintetic? a conceptului pentru care autorul va r?m?ne ?n istorie: m?na invizibil?. Chiar daca unele concepte-cheie ale teoriei g?nditorului sco?ian par dep??ite, ?n esen?a observa?iile ?i explica?iile sale privitoare la natura economic? a socialului r?m?n c?t se poate de subtile ?i conving?toare.

Jonathan Swift (1667-1745) este cunoscut publicului larg ca autor al C?l?toriilor lui Gulliver. A fost considerat de mul?i un mizantrop des?v?r?it, de?i a f?cut parte din clerul Bisericii Anglicane. Va r?m?ne ?ns? ?n istorie ca primul pamfletar de limba englez?. Povestea unui poloboc este cea mai consistent? lucrare de acest gen, de care ?nsu?i autorul s-a declarat ?ntotdeauna foarte satisf?cut. ?n aceast? ?poveste“ satiristul irlandez ne propune o ingenioas? alegorie, ?n egal? m?sur? un atac la adresa bisericilor occidentale care au pervertit p?n? la desfigurare credin?a mo?tenit? de la biserica primar? ?i la adresa modelor care au infestat at?t operele spiritului, c?t ?i discursul teologic.Pus? la index la vremea apari?iei ei de regina Ana a Angliei din cauza nest?p?nitelor ?arje la adresa papismului ?i a puritanismului britanic, considerat? un text ?reac?ionar“ ?n Rom?nia epocii lui Ceau?escu, aceast? carte nu este, cu siguran??, o lectur? confortabil?, dar r?m?ne una dintre cele mai spumoase ?i mai fine satire scrise vreodat?.

Ce este adev?rul? De unde ?tiu cine sunt? De ce ar trebui s? fim buni? Exist? multe c?r?i despre filosofie. Cu toate acestea, Cine sunt eu? difer? fa?? de celelalte lucr?ri de introducere ?n filosofie. Nimeni nu a reu?it p?n? acum s? pun? cititorul fa??-n fa?? cu marile ?ntreb?ri ale omenirii ?ntr-o manier? at?t de documentat?, de competent? ?i, ?n acela?i timp, cu umor ?i cu elegan??. Prezenta lucrare reprezint? o c?l?torie unic? prin noianul de cuno?tin?e pe care le avem despre om. Precht ne prezint? tot ceea ce este mai nou ?n neuro?tiin??, ?n psihologie ?i ?n filosofie. Fie c? pleac? ?n cercetarea sensului vie?ii pornind de la analiza unui episod din Star Trek sau de la melodia Lucy in the Sky with Diamonds a celor de la Beatles, cartea ne pune ?n fa?a unui traseu captivant, ?n care vom descoperi cele mai surprinz?toare lucruri despre noi ?n?ine.

Volumul de fa?? cuprinde trei eseuri ale autorului francez despre ,,r?sul provocat ?n mod special de c?tre comic“. Acestea au la baz? ideile urm?toare: comicul este uman, r?sul are nevoie de o deta?are emo?ional? fa?? de obiectul/subiectul vizat, r?sul are o func?ie social?. Autorul exploreaz? diferite ipostaze ale comicului ?n art? sau ?n via?a de zi cu zi ?n func?ie de cauza care a produs efectul respectiv. Un om care se ?mpiedic? ?i cade poate st?rni r?sul trec?torilor. ?n aceast? situa?ie comicul survine ca urmare a rigidit??ii mecanice a personajului care a c?zut pentru nu a putut evita un obstacol. ?i o diformitate poate st?rni r?sul, ?nsa una care poate fi imitat? de o persoan? care nu are acea diformitate. Exist? ?i un comic al mi?c?rilor, de exemplu, gesturile unui orator. ?n cel de-al doilea capitol, autorul analizeaz? alt? dou? categorii: comicul de situa?ie ?i pe cel de limbaj. ?n fine, al treilea capitol este consacrat comicului de caracter. Anexa de la sf?r?itul lucr?rii curprinde o scurt? discu?ie despre defini?iile comicului, dar ?i despre metoda utilizat? de autor ?n cele trei capitole. Comicul ?ine de aceast? dimensiune a persoanei prin care se seam?n? cu un lucru, acest aspect al evenimentelor umane care imit? prin rigiditatea sa de un fel cu totul spe-cial, mecanismul pur ?i simplu, automatismul, de fapt mi?carea f?r? via??. El exprim?, a?adar, o imperfec?iune individual? sau colectiv? care necesit? o corec?ie imediat?. R?sul este ?ns??i aceast? corec?ie. R?sul este un anumit tip de gest social care subliniaz? ?i reprim? o distragere special? a oamenilor ?i evenimentelor.

Aceasta este prima lucrare scris? ?n limba rom?n? care se concentreaz? asupra operei lui Thomas Kuhn, probabil cel mai influent filosof al ?tiin?ei din ultima jum?tate a secolului trecut. ?n particular, lucrarea analizeaz? ?n detaliu, ?ntr-o manier? original?, o idee foarte provocatoare a filosofului american, teza incomensurabilit??ii conceptuale, conform c?reia, ?n dezvoltarea cunoa?terii ?tiin?ifice, teoriile noi utilizeaz? un limbaj ireductibil la cel al teoriilor anterioare. Totodat?, lucrarea se apleac? ?ntr-o manier? sistematic? asupra conceptului de paradigm?, introdus de Kuhn, care avea s? fie utilizat ulterior pe scar? larg? ?n filosofie ?i ?tiin?ele sociale.

Publicat? ini?ial, ?n trei articole, ?n 1861, o lucrare fundamental?, cu o influen?? de necontestat ?n domeniul ?tiin?elor sociale, Utilitarismul lui J.S.Mill cuprinde o serie de discu?ii despre principiile care stau la baza doctrinei filosofice a utilitarismului. Structura lucr?rii, cu cinci capitole clare ?i concise (Considera?ii generale, Ce este utilitarismul, Despre sanc?iunea fundamental? a principiului utilit??ii, De ce fel de demonstra?ie este susceptibil principiul utilit??ii, Despre leg?tura dintre dreptate ?i utilitate), este elegant? ?i faciliteaz? ?n?elegerea ideilor aprofundate de g?nditorul englez. ?ntr-un sens, Utilitarismul reprezint? o rafinare a ideilor lui Jeremy Bentham despre ceea ce ar trebui s? constituie m?sura binelui ?i a r?ului: exigen?a de a ob?ine cea mai mare fericire pentru un num?r c?t mai mare de oameni. ?ntr-un alt sens, mai larg ?i mai important, cartea de fa?? formuleaz? ?i analizeaz? ?n profunzime toate implica?iile, pentru moral?, ale principiului utilit??ii. John Stuart Mill aduce etica ?n vecin?tatea economiei (maximizarea fericirii, ierarhizarea pl?cerilor ?n func?ie de profit, decizia bazat? pe calcularea utilit??ii alternativelor etc.) ?i ?ncearc? s? rezolve toate dificult??ile rezultate din acest mod de a trata problema drept??ii. Mill ofer? r?spunsuri la c?teva ?ntreb?ri esen?iale precum: ,,?n ce const? fericirea?“, ,,Ce urm?rim, de fapt, atunci c?nd alegem o anumit? conduit??“, ,,Ce pl?ceri sunt preferabile?“, ,,Cum trebuie s? arate legile (?i sanc?iunile inerente) dac? morala se ?ntemeieaz? pe utilitate?“, ,,De ce este preferabil principiul utilit??ii, at?t din perspectiva binelui personal, c?t ?i din aceea a binelui public?“

Cum a fost ?nceputul, de unde ?i de ce a venit Universul la fiin??? Cine a creat, de fapt, via?a pe P?m?nt ?i cum va fi Sf?r?itul? Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd murim ?i unde ajungem dup? aceea? ?i, la urma urmei, ce contur trebuie s?-i d?m vie?ii noastre dac? Dumnezeu nu exist?? Miturile ?i speran?ele noastre ofer? r?spunsuri convenabile, dar periculoase, la aceste ?ntreb?ri ?ntruc?t ?ntre?in iluzii care ne sporesc, ?n realitate, angoasa ?i la?itatea. Avem, totu?i, o alternativ?: apelul la metodele ?i descoperirile ?tiin?ei pentru a repune lucrurile ?i problemele ?n contextul din care au fost decupate din ignoran?? sau din r?utate. Despre via?? ?i moarte reabiliteaz? acest tip de demers ?ntr-un periplu scris cu umor, dar ?i cu seriozitate, cu elegan??, dar ?i cu duio?ie.

Publicat? ini?ial, ?n prima edi?ie ?n 1785, cu titlul Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, este una dintre cele mai influente crea?ii din ?ntreaga oper? filosofic? a lui Immanuel Kant ?i, totodat?, un reper ?n istoria filosofiei universale. Lucrarea filosofului german cuprinde o prefa??, trei sec?iuni – Trecerea de la cunoa?terea ra?ional? comun? a moravurilor la aceea filosofic?, Trecerea de la ?n?elepciunea moral? popular? la metafizica moravurilor, Trecerea de la metafizica moravurilor la critica ra?iunii pure practice – ?i o remarc? final?, precedate de nota traduc?torului, Valentin Mure?an. ?n prefa??, Kant pledeaz? pentru o metafizic? a moravurilor ?i discut? despre metodologia pe care a folosit-o. El porne?te de la ?mp?r?irea filosofiei grece?ti ?n fizic?, etic? ?i logic?. ?n prima sec?iune, dup? cum ?i titlul sugereaz?, se face trecerea de la forma cunoa?terii comune privind moravurile la cea filosofic?. El discut?, printre altele, despre voin?a bun? ?i datorie. ?n sec?iunea a doua se aprofundeaz? problema imperativelor. ?n ultima sec?iune, Kant discut? despre voin??, libertate. De fapt, cea de-a treia sec?iune reprezint? punctul de pornire de la care Kant a dezvoltat Critica ra?iunii practice, publicat? ?n 1788.

„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia

Dac? Riscul g?ndirii nu s-a bucurat de aten?ia meritat?, probabil din cauza exploziei nea?teptate de produc?ii culturale – ?i mai ales pseudoculturale – care s-a petrecut dup? decembrie 1989, noua lucrare a celor doi g?nditori, scris? dup? aproape dou? decenii, ar trebui s? aib? toate premisele pentru a fi receptat? cum se cuvine.Sub forma ?n?el?toare a dialogului ?ntre cinci personaje caracterizate – fiecare – de un stil de g?ndire bine determinat cei doi ascund nenum?rate giuvaere ale g?ndirii originale, penetrante ?i vizionare. Cititorul obi?nuit s? caute pe copert? elementele care s?-i permit? m?car printr-un exerci?iu deductiv descifrarea ingredientelor discursului celor doi autori va fi surprins la fiecare pagin?.Dac? ?cele 5 lucruri esen?iale pe care trebuie s? le ?tii despre via??“ reprezint? de cele mai multe ori o simpl? etichet?, sub care compozi?ia eterogen? a con?inutului, superficialitatea ?i caracterul facil al expunerii mul?umesc ?i conving doar pe termen scurt, ?n cazul lucr?rii celor doi filosofi rom?ni lucrurile stau exact pe dos. ?n cele cinci capitole care analizeaz? avatarurile g?ndirii sunt ascunse nenum?rate modele de ?n?elepciune ?i de disciplin? a logosului, f?r? a fi anun?ate, explicate cu toate determina?iile conexe sau accentuate ?n vreun fel. Acesta este probabil cel mai elegant mod de a r?spl?ti cititorii: spun?ndu-le cum f?r? a-i avertiza c?.Pentru cine ??i dore?te totu?i o etichet? care s? u?ureze clasificarea acestui volum, cea mai concis? ?i mai potrivit? este oferit? de un binecunoscut dicton latin: Sapienti sat. ?ntr-un ocean de solu?ii, Sorin Vieru ?i Terente Robert construiesc o insul? de probleme a c?rei tr?inicie este alarmant? ?i, ?n acela?i timp, reconfortant?.

Istoriile excentricit??ii din Logica elefan?ilor adopt? tonul comentariului pe dou? voci, simul?nd (?i stimul?nd) un canon care dubleaz?, prin reluare, recuperarea detaliului ca fiind princip(i)al. Fiziologiile devin ilustre, consecven?a ??i expune abera?ia, apetitul pentru trecut este inevitabil patologic, iar neao?ismele curente rezoneaz?, fire?te, cu globalizarea. ?ntr-o logic? elefantin?, inteligen?a are a se v?di, chiar gigantesc, ?n nimicnicia ?faptului divers“. Supraabunden?a concentr?rii miniaturale exacerbeaz? efectele ?ngurgit?rii unei mu?te ori ale studierii timpului liber al felinelor de cas?. Lenjeria intim? necesit? un tratament aristocratic, iar ?njur?tura ?i b?taia se sacralizeaz? ?ntr-un univers ?n care guvernarea p?r?se?te modelul pastoral pentru recursul la structuri galinacee. Textele lui Ciprian V?lcan ?i ale Danei Percec (sur)prind acest nesa? cu care lumea ?ns??i pare a-?i exprimenta limitele, n?ucit? parc? de proliferarea propriilor excese.