Tom Sawyer does not like school. He does not like work, and he never wants to get out of bed in the morning. But he likes swimming and fishing, and having adventures with his friends. And he has a lot of adventures. One night, he and his friend Huck Finn go to the graveyard to look for ghosts. They don’t see any ghosts that night. They see something worse than a ghost – much, much worse...

A?i citit vreo carte de genul Cum s? te aju?i singur? ?i? V?a ajutat? V?a?i ?mbog??it, v?a?i f?cut prieteni influen?i, a?i sl?bit spectaculos, v?a?i g?sit sufletul?pereche, a?i scris romanul ?la, a?i d?r?mat mun?ii, a?i sc?pat de griji? Hm... ?nc? nu? Poate v?a lipsit ?arpele din Elogiul minciunii – cu ajutorul lui personajele Patríciei Melo chiar scap? de griji: Fulvia Melissa se descotorose?te de so?ul incomod, iar José Guber de jobul extenuant de scrib (norma lui era de dou? romane poli?iste pe lun?), ??i g?se?te inspira?ia ?i ajunge mare autor de best?seller?uri de genul Cum s? te aju?i singur. Din toate cotloanele c?r?ii p?ndesc cobre, vipere, crotali, s?s?ie, ?uier?, se ?ncol?cesc ?i se descol?cesc mai departe (chiar dac? uneori cad ?n depresie ?i refuz? s? mu?te), se t?r?sc implacabil spre coad? (a lor ?i a romanului). ?i auzi?i cum fojg?ie? Sss, ???, sss! Parc? totu?i e mai s?n?tos s? r?zi din toat? inima ca s? scapi de griji – la asta chiar c? ajut? Elogiul minciunii.

Volum premiat la sec?iunea debut ?n cadrul Colocviului romanului rom?nesc contemporan, edi?ia a V-a, Alba Iulia, 5-6 mai 2012 ?Pe mor?i s?-i astupi cu p?m?nt, pe vii s?-i ?ngropi ?n h?rtii!“. Cam asta e povestea preg?tit? de un personaj literar auxiliar.?n Rom?nia, a?a ceva nu putea s? apar? dec?t la o editur? care nu are prejudec??i. Cum n-am vrut s? modific sau s? m? v?d cu titlul modificat, regretul este c? apare la propria editur? (altfel, cine o putea pagina mai bine ca Jalb?-?oimaru?)Avem aici scandal, mafie, impostur?, comunism, subcultur? ?i underground. ?ntr-o istorie personal?. Sau... Mizerabilism, s-a spus pe alocuri. Oricum, n-am vrut s? scriu aceast? carte, cu-at?t mai pu?in ca ea s? apar?. De-asta am ?i am?nat-o at?t. Acum, c? e gata, m?car s?-i fac desp?r?irea frumoas?. Despre mor?i numai de bine!

Tr?i?i aventura cunoa?terii totale a Vie?ii, citind romanul Biruitorii mor?ii. Dragoste ?i aventur?! Reface?i cuceririle spirituale ale Daciei ?i dep??i?i grani?ele dintre spirit ?i materie! Citi?i acest roman, care deschide orizonturi multiple ?n fa?a min?ii noastre ?nsetate de nemurire, de permanen??. Un roman de peste 1000 de pagini, care se absorb pe ner?suflate!

What will you find in this book? You’ll find events and stories which strikingly resemble the ones that we see in corporations. You’ll find familiar things that you like and things that will make the corporate officials think meditate. And last but not least you will find each and every one of you. Why should you buy a book that speaks about the things that you live daily? Maybe because the way in which things are narrated will enchant you and will captivate you because it feels like someone has read your mind, because you simply want to enjoy yourself by discovering the corporate environment. It is a book dedicated mainly to corporate members and to the people who work there, that is about us, the corporate members. On an optimistic note and funny way, I hope.

Hyena, o adolescent? de aproape 14 ani, se ?ntoarce acas? dup? o lung? perioad? de absen?? din mijlocul familiei. Este primit? deopotriv? cu entuziasm ?i scepticism de c?tre Becks, sora sa geam?n?, care ?ncearc? s? reconecteze rela?ia lor ?i s? recupereze to?i acei ani pierdu?i. Dar secretele mamei, ale tat?lui vitreg ?i ale ambelor fete sunt amenin?ate s? ias? la iveal? odat? cu sosirea straniului unchi din America.Citind aceast? carte, e?ti obligat s? la?i deoparte toate cli?eele pe care le-ai auzit despre tinerii de azi. Sex, droguri, alcool, nop?i ?n cluburi, haine de fi?e? Pentru Becks si Hyena sunt doar punctul de pornire al propriilor reflec?ii ?i raport?ri fa?? de via?? – o foarte ciudat? raportare, de altfel…Un roman ca o c?l?torie fascinant? ?i ame?itoare, cu umor sumbru ?i, ?n acela?i timp, o atent? celebrare a individualit??ii extreme.

Bestsellerul s?u din 2006, Gomora, i?a adus lui Roberto Saviano faima mondial?, dar ?i o condamnare la moarte din partea membrilor crimei organizate. A fost obligat, de atunci, s? tr?iasc? sub paz? armat? dou?zeci ?i patru de ore din dou?zeci ?i patru. ?ntre timp a colaborat cu cele mai importante institu?ii anti?drog din lume, iar rezultatul e ZeroZeroZero, o carte devastatoare, care face pentru ?ntreaga planet? ceea ce a f?cut Gomora pentru doar o regiune italian?. Cocaina, praful alb, cu o puritate 000, este cea mai puternic? dintre afacerile multina?ionale de ast?zi. Pe seama ei se fac ?n c??iva ani averi pe care firme uria?e le pot ob?ine ?n decenii ?ntregi. Consumatorii sunt peste tot, ?n toate ??rile, ?n toate mediile, poate chiar ?n propria ta familie, iar v?nz?torii, cei mai nemilo?i care au existat vreodat?, se infiltreaz? diabolic prin orice fisur?. Acum totul ?ncepe ?n Mexic ?i se ?ntinde ca o cium?, imposibil de oprit, l?s?nd milioane de vie?i distruse ?n cale. ?Sunt multe locuri din lume f?r? spitale, internet, ap? curent?. Dar nu ?i f?r? cocain?.“ Africa e deja alb?, Rusia e alb?, Terra ?ntreag? albe?te v?z?nd cu ochii. Cine o cump?r?, cine o vinde, cine ucide ?n numele cocainei, cine se lupt? cu trafican?ii? Saviano are mai multe r?spunsuri dec?t oricine altcineva. ?i le d? ?ntr?un carte superb scris?, ?ntr?un stil viu, dinamic, halucinant ?i precis ca poezia pe alocuri, mereu pasionant. Te informeaz?, te ?nfioar?, te ?ine cu sufletul la gur? pagin? de pagin?.

Volumul reune?te interviuri din 1997 (Pana mea), 2008 (chat cu scriitori rom?ni – Observator cultural), 2010 (Rom?nia literar?), un chestionar, un dialog inedit (2016) ?i extrase din dou? din documentarele ?n care autoarea a fost prezent? (Aici Nora Iuga ?i Nino al meu). ?n cazul Norei, c?r?ile nu s?nt totul ?i, a?a cum nu avem prea multe exemple literare actuale, omul ?ncununeaz? opera. De-aceea ne-am permis s-o coment?m ?mpreun? ?n dialoguri mai vechi sau mai noi, ?n filme documentare ?i-ntr-un blog audio, pentru a mai trage de timp cu Operele complete. (un cristian)

R?zboiul pe limba copiilor. Moacyr Scliar este un scriitor brazilian, apar?in?nd unei familii de evrei basarabeni, care au emigrat ?n America de Sud ?n 1919. Romanul s?u este astfel o alegorie cu trimiteri evidente la tragedia evreilor din timpul celui de-al doilea R?zboi Mondial. Primind ca mo?tenire doar o pisic?, o vac? ?i o vioar?, fra?ii Joel ?i Nathan ??i formeaz? o band? de copii evrei, ?mpreun? cu care ?ncep un r?zboi imaginar cu nazi?tii care invadeaz? favela Bom Fim. Realismul se ?mbin? incitant cu notele suprarealiste, autorul reu?ind s? transpun? o drama istoric? ?ntr-un ton ludic ?i, de cele mai multe ori, senin.

Az iráni írón? els? regénye máris 14 nyelven jelent meg világszerte. A t?rténet az iszlám forradalom utáni Iránban játszódik, ahol egy n? csak fejkend?ben léphet ki az utcára, és b?nnek számít, ha valaki amerikai zenét hallgat. Egy kis iráni faluban nevelkedik a kis Szába és ikertestvére, Mahtab. Szába élete egy csapásra megváltozik, amikor anyja és testvére számára felfoghatatlanul elt?nnek az életéb?l. A kislány meg van gy?z?dve róla, hogy Amerikába emigráltak nélküle.

Inversarea procesului de ?mb?tr?nire. Revitalizarea celulelor. Refacerea vigorii corporale?n cartea deschiz?toare de drumuri Enzima miracol, dr. Shinya ??i prezenta teoria enzimelor surs? ?i modul ?n care acestea influen?eaz? longevitatea. ?n cartea de fa??, autorul introduce ideea unei noi categorii de enzime, capabile s? inverseze deterior?rile produse de ?naintarea ?n v?rst? prin cur??area celulelor senescente sau ?zombi“, pe care ultimele cercet?ri ?tiin?ifice le arat? ca fiind cauza principal? a ?mb?tr?nirii. ?n paginile c?r?ii de fa?? vei afla:cum reu?esc enzimele ?ntineririi s? distrug? celulele zombi;de ce alimentele de culoare vi?inie contribuie la ?mbun?t??irea vederii ?i a memoriei; de asemenea, este prezentat un plan complet cu ajutorul c?ruia po?i s?-?i activezi enzima ?ntineririi ?i s?-?i revitalizezi s?n?tatea.totul despre comutatorul cancerului;de unde ?tiu celulele ce trebuie s? fac?.?tim c? un num?r tot mai mare de oameni sufer? de demen??, de Alzheimer sau de efectele unui atac cerebral. Celulele ?mb?tr?nite pot s? ne fac?, de asemenea, mai sensibili la bolile infec?ioase. Aceste celule pot chiar s? duc? la cancer. Esen?a vitalit??ii ?i s?n?t??ii noastre este dat? de buna func?ionare a celulelor organismului.

Trez "Latimer" valójában nem létezik. ?rnyékként él és dolgozik az emberi világban ezzel a kitalált személyazonossággal. Kisgyermekként a szülei eladták a S'Hisbe faj királyn?jének, Trez viszont elsz?k?tt, és bártulajdonosként évek óta a New York állambeli Caldwellben él. A szexrabszolgaság el?l menekült el, amire a királyn? kényszeríteni akarta. Soha senkire sem tudott igazán támaszkodni... csak ikertestvérére, iAmre. iAmet mindig is egyetlen cél vezérelte, megóvni testvérét az ?npusztítástól. Már úgy érzi, hogy kudarcot vallott, amikor Trez életében megjelenik a kiválasztott Selena. Ekkor azonban már túl kés?. Elérkezett az id?, hogy Trez teljesítse a k?telességét, és n?ül vegye a királyn? lányát. Nincs menekvés, nem tehet semmit, hogy elkerülje. Csapdába esve a szíve vágya és a kéretlen sors k?z?tt Treznek el kell d?ntenie, hogy bajba sodorja-e saját magát és másokat... vagy ?r?kre hátat fordít a n?nek, akit szeret. Ekkor azonban váratlan tragédia t?rténik, amely mindent megváltoztat. Az érzelmileg mélypontra került Treznek muszáj újra életcélt találnia, kül?nben ?r?kre elveszíti ?nmagát és a lelkét. iAm pedig, a testvéri szeretet nevében, arra készül, hogy meghozza a legnagyobb áldozatot... J. R. Ward neve fogalom a vámpírt?rténetek rajongóinak k?rében. Akit egyszer rabul ejtett káprázatos, rémséges, baljós és szenvedélyes világa, az odaadó híve és olvasója marad. A K?nyvjelz? magazin 2015. novemberi számában megjelent cikk: Vér dupla whiskeyvel

Un libro dedicado a los abuelos universales, a sus ense?anzas, a su eterno amor por sus nietos... una admirable obra en que cada lector se encontrará a si mismo. ?Cuándo sabrás que has alcanzado el umbral de la madurez? Una apuesta sobre ese tema entre dos pulgas hermanas se convierte en una real tragedia para toda su familia y en un verdadero “bautizo de la madurez” para el héroe del relato. Cómo resolverán el conflicto y las ense?anzas que desprenderán de un maratón de acontecimientos imprevistos, lo podéis descubrir en el IVo volumen de la serie “Un Corazón de Ranita”, titulado “El bautizo de la madurez”.

ngyilkosságokba hajszoló, hipnotikus ének tartja rettegésben Szími szigetének lakóit. Pireuszban egy megbélyegzett, elvágott torkú holttestre bukkannak a hatóságok. Vajon mi állhat az események hátterében A knyv szerepli ezekre a kérdésekre keresik a választ, számtalan veszélyen és rejtélyen át, hogy végül kiderüljn a megdbbent igazság.

Dragostea este otrava, iar otrava ucide. Ceea ce unul simte, celalalt neaga cu vehementa.? Ea nu crede in iubire, el nu se poate satura de acest concept. Aleg sa se descopere cu ajutorul pianului, se resping prin acordurile viorii, se predau unul celuilalt prin muzica.? Oare exista speranta pentru el si incredere pentru ea? Ethan si Charlotte sunt protagonistii unei povesti despre o iubire imposibila in termeni morali si atat de posibila in lumea lor.

Exerci?ii de Traducere gramatical? ?i Teste pentru examenele de admitere ?i orele de englez?, cu rezolvare.

Volumul ?n c?utarea tinere?ii sau C?nd paralelele se ?nt?lnesc, cuprinz?nd nuvele ?i schi?e, s-a n?scut din setea de trecut a autorului, din atrac?ia acestuia fa?? de tinere?ea etern? a omului, din amintirile tezaurizate de el de-a lungul anilor.

Iarba ro?ie este, ?nainte de orice, o plonjare ?n subcon?tient. Toate personajele romanului sunt ?n c?utarea unui sens al existen?ei. ?n ceea ce-l prive?te pe Senatorul Dupont, el ??i ?ncheie cu bine c?ut?rile, reu?ind s? fac? rost de un uapitic, o fiin?? micu?? care-l va face fericit pentru tot restul vie?ii. Faptul c? Senatorul Dupont este un c?ine vorbitor ?i e singurul ce pare a fi atins starea de beatitudine, stare ce seam?n? izbitor de mult cu prostra?ia, este ?nc? una dintre ironiile amare ale acestui autor la care inven?ia verbal? ?i amestecul regnurilor nu sunt niciodat? gratuite, iar farsa ?i lirismul merg m?n? ?n m?n? ?n subminarea romanului realist.

Dorian Gray, a young man of wealth and stature in late 1800’s London, meets Lord Henry Wotton while posing for a portrait by his friend Basil Hallward. Once the painting is complete, Dorian realizes that it will always be young and attractive, while he will be forced to age and wither with the years. Carelessly, he wishes the opposite were true. What happens is a treatise on morals, self- indulgence and how crucial personal responsibility is towards one’s self.

Am ajuns la Universitate, la Facultatea de Litere, dup? ce-am urcat sc?rile alea de metrou ca-n filmul lui Liviu Ciulei, f?cut dup? ?Prea t?rziu“, carte pe care mi-a cump?rat-o tata din libr?ria Uniunii Scriitorilor, de la Chi?in?u, am intrat la secretariat, secretara a zis s? m? duc la decan, s?-l a?tept, c? trebuie s? vin?. Decanul a zis s? m? duc la rectorat, c? la ei nu e nici o informa?ie despre mine. Rectorul a zis s? m? duc la prorector, prorectorul – s? m? duc la Ministerul ?nv???m?ntului. La Ministerul ?nv???m?ntului mi-au spus s? vin m?ine, c? e cam t?rziu. ?n autobuz o femeie ?mbr?cat? cu stil ?i destul de frumos, a? fi putut s? pariez c? e profesoar?, ?ipa ?ncontinuu: ?Nebuno!“, a urlat ?Nebuno! Nebuno! Nebuno!“ de sute de ori, ??mi sari ?n spate, nebuno?“, ?Femei de bulevard ?i toate nebune din Constan?a!“, ?Eu vi-s poli?ia, v? omor, nebunelor care s?nte?i!“ M? cam zaibisem, cheltuisem ?i o groaz? de bani pe troleibuze ?i metrouri, m? dureau ?i picioarele, t?lpile, c? de la rectorat la minister nu prea ai cum s? ajungi doar cu metroul-troleibuzul-autobuzul, apoi mai aveam ?i geanta, aveam ?i altele pe cap, iar Ana nu mai era la fel de vorb?rea?? ca-n Chi?in?u... Asfaltul din Bucure?ti e mai zgrun?uros dec?t cel chi?in?uian, iar func?ionarii – mult mai nesuferi?i, mai nesim?i?i, cum zic ei, dac? nu le duci ceva, m?car o ciocolat?, un cartu? de ?ig?ri sau o cutie de cafea. Iar dac? afl? c? e?ti basa – ??i cer bomboane Bucuria ?i vinuri moldovene?ti.?i acum ce fac? Nu doar c? n-am loc la c?min, dar nici nu ?tiu dac? s?nt sau nu ?pe list?“. A?a te obi?nuiesc ??tia s? vrei s? fii... pe list?... Ana a zis s? merg la ea, c? st? ?n apartamentul unui unchi, care s-a ?nsurat cu sora mamei ei ?i s-a mutat ?ntr-un sat, l?s?ndu-i ei apartamentul. Dup? vreo or? de mers, cu autobuzul, de la Rosetti, apoi de la Iancului cu tramvaiul 34, am ajuns ?ntr-o pia?? plin? de ?a?e ?i tuciurii, care a?a se ?i numea, Pia?a Sudului, apoi am mai mers vreo 10-15 minute pe jos ?i-am ajuns la un bloc jerpelit, care se m?rginea c-un c?mp c?t vedeai cu ochii, iar la intrare b?ie?ii scuipau coji de semin?e, fumau ?i te m?ncau din ochi, st?nd gr?mad? ?n fa?a u?ii, a?tept?nd s?-i rogi s? se dea ?ntr-o parte ca s? po?i ?nainta. ?Vere, ai o ?igare?“ – ?Nu fumez“, ?i mi-am f?cut loc cu um?rul printre ei. La Chi?in?u a?a ceva e de ne?nchipuit. Acolo s?nt rockerii care se bat cu metali?tii, care, de fapt, s?nt tot rockeri, doar c? mai duri, ?i luptele lor mi s-au p?rut mereu ciudate, cum s? se bat? rockerii cu rockerii? Hip-hop-i?tii cu raperii? ?i erau ?i gopnicii, care-i b?teau ?i pe rockeri, ?i pe metali?ti, ?i pe hip-hop-i?ti, ?i pe raperi, ?i pe men?i, ?i pe ceilal?i. Mai exist? mafie, ?ho?ii ?n lege“ ?i racke?ii, dar ??tia s?nt cu totul altceva. Poate c? b?ie?ii de cartier ar avea, totu?i, ceva ?anse, dar nici a?a ceva nu exist? la Chi?in?u, pe c?nd la Bucure?ti nu-?i dau pace s? respiri... b?ie?ii de bloc, de scar? a blocului. Aici nu exist? bloc care s? nu aib? b?ie?ii lui ?i nu exist? om care s? nu aib? istorii cu b?ie?ii de la bloc.

„Într-o pres? care nu prea mai pune pre? pe reportaje, Liliana Nicolae persevereaz? cu inteligen?? ?i har. La radio ?i în Dilema veche, subiectele ?i cuvintele ei bine m?surate reconstituie lumea din frînturi, în toat? normalitatea ei. Ascultate sau citite, reportajele sale ne pun pe gînduri în fa?a Vie?ii pe care, gr?bi?i, uit?m uneori s-o contempl?m ori s-o în?elegem.“ – Mircea Vasilescu (Dilema veche)