Erin Hunter ??i conduce cititorii fascina?i de t?r?murile Pisicilor r?zboinice ?i Supravie?uitorilor pe cel de-al treilea t?r?m fermecat. Legea de c?p?t?i a Exploratorilor spune c? via?a este o c?l?torie, nu o destina?ie. Trei ur?i tineri din specii diferite – polar, brun, grizzly – ??i conduc existen?a dup? aceast? lege implacabil?. Cu to?ii au fost separa?i de familiile lor pe c?nd erau ?nc? pui ?i s-au str?duit s? ?nving? dificult??ile vie?ii ?n s?lb?ticie. Kallik, puiul de urs polar, a r?mas orfan? ?n urma unui atac al balenelor uciga?e. Lusa, puiul de urs negru, s-a s?turat de captivitate ?i a g?sit prilejul potrivit pentru a evada. Toklo, puiul de urs grizzly convins c? mama lui nu ?l iube?te, ?nva?? la o v?rst? fraged? s? aib? ?ncredere doar ?n for?ele proprii. Destinul ?i aduce ?mpreun?, le treze?te spiritul de exploratori ?i ?i for?eaz? s? func?ioneze ca o echip? pentru a-?i putea continua lupta pentru supravie?uire. Un misterios pui de urs grizzly, ?nzestrat cu darul de a se preschimba ?n alte animale, devine c?l?uza lor ?n aceast? c?l?torie plin? de primejdii, dar ?i de aventuri nemaipomenite. Cartea cuprinde dou? versiuni ale h?r?ii c?l?toriei puilor de urs: a?a cum este v?zut? de oameni, cu reperele noastre geografice, ?i a?a cum este perceput? de ur?i. ?Realismul cu care e ?nf??i?at? via?a ?n s?lb?ticie ?i va atrage cu siguran?? pe fanii seriei Pisicile r?zboinice.“ - Booklist ?O poveste plin? de suspans, care te face s? ?v?nezi? cu ner?bdare volumul urm?tor.“ - Publishers Weekly ?Erin Hunter ne ?nf??i?eaz? o lume plin? de frumuse?e ?i de tandre?e, dar ?i de s?lb?ticie ?i de cruzime, ?nv???ndu-ne s? pre?uim natura a?a cum este ea.“ - Kirkus Reviews

Comandorul Sablin are ca subiect principal activitatea fostului ofi?er al Marinei Ruse Imperiale reflectat? ?n dosarele Siguran?ei ?i ale Securit??ii. Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne acoper? perioada interbelic? ?i cea postbelic?. Nikolai Vasilievici Sablin a activat pe vasul ?arului Nikolai al II-lea al Rusiei, ??tandart“, iar dup? 1918 – ca ?ef al Cifrului Statului Major al Flotei Militare din Marea Baltic?. ?n Rom?nia a fost reprezentant al Marelui Duce Kiril Vladimirovici, pre?edinte al filialei Uniunii Militare Navale Ruse, vicepre?edinte al Societ??ii de Ajutor a Fo?tilor Combatan?i Ru?i de pe Frontul Rom?n, director al ziarului Golos Buharesta, a participat la r?zboiul antisovietic.Din nota agentului Securit??ii ?Alexandru Popescu“, casa ?Paula“, 19 octombrie 1956:?Urmare notelor anterioare referitoare la emigrantul rus, fost reprezentant pentru Rom?nia al organiza?iei emigran?ilor ru?i Mi?carea Monarhist? Rus?, ?inut ?n observa?ie, comunic:Despre leg?tura lui Sablin N. cu organele informative militare rom?ne ?nainte de 23 august 1944 am auzit din timpul vechiului meu serviciu, ?ns? nu am avut preciziuni. ?n prezent semnalez urm?toarele:Dup? cum s-a comunicat prin nota din 10 octombrie a.c., ?n ziua de 4 octombrie a.c., Sablin Nikolai a f?cut o vizit? lui Baikov Andrei (str. Sl?ve?ti 3), c?nd s-a discutat cu acesta chestiunea cu pensia lui Sablin N., sistat?.?n timpul convorbirii (am asistat ?n camer? ?i eu) Sablin N. a povestit c? el s-a ?nt?lnit cu un fost colonel rom?n (numele n-am putut re?ine) pe care Sablin N. l-a cunoscut ?nainte de 23 august 1944 ?i cu care a avut ni?te leg?turi.Sablin N. a spus c? el sper? c? la cererea lui acest colonel va ajuta lui ?n chestia pensiei sale, deoarece el ?n trecut a colaborat cu acesta ?n domeniul informativ, privitor la URSS. Sablin Nikolai a specificat c? acest material el c?p?ta de la fratele s?u Sablin Eugen, din Londra (Sablin Eugen ?n ultimul an al regimului ?arist a fost ministrul Rusiei ?n Anglia, iar apoi a fost conduc?torul emigra?iei ruse din Londra ?i unul din activi?tii principali din Mi?carea Monarhist? Rus?).“

O nara?iune ?tiin?ific? fascinant?, care exploreaz? urm?toarea frontier? a medicinei ?i geneticii prin prisma extrem de personal? a copiilor ?i a familiilor pe care terapia genic? i-a afectat. B?iatul de opt ani Corey Haas era aproape orb ca urmare a unei boli ereditare c?nd vederea i-a fost restabilit? printr-o procedur? delicat?, care a f?cut istorie. Ca ?ntr-un roman SF, doctorii au injectat cu mare grij? ?n ADN-ul din ochii b?iatului viru?i purt?tori de gene vindec?toare. Dup? c?teva zile, Corey putea s? vad?, terapia genic? ajut?ndu-l s?-?i recapete vederea. Vindecat pentru totdeauna este prima carte care relateaz? povestea fascinant? a terapiei genice: cum func?ioneaz?, care sunt fundamentele ?tiin?ifice ale metodei, cum au fost ajuta?i sau v?t?ma?i pacien?ii (?n majoritate copii) ?i cum au ?nv??at oamenii de ?tiin?? din fiecare experiment s? se apropie pas cu pas de promisiunea imens? a unui ?tratament definitiv“ care, rezolv?nd problemele la originea lor genetic?, s? nu mai necesite alte opera?ii chirurgicale sau medicamente. Spus? prin vocile copiilor ?i familiilor care au fost surse de inspira?ie, subiecte experimentale ?i succese ale ?tiin?ei geneticii, Vindecat pentru totdeauna vorbe?te ?n mod conving?tor ?i captivant despre viitorul medicinei. ?n acest studiu impresionant, meticulos documentat, al ultimelor evolu?ii captivante din terapia genic?, geneticiana ?i jurnalista pe teme medicale Ricki Lewis (autoarea c?r?ii Human Genetics) analizeaz? ?ndeaproape momentele dificile din istoria trat?rii bolilor genetice rare, precum ?i progresele de ultim? or?. Dup? cum relateaz? autoarea ?n aceast? lucrare riguroas? ?i plin? de energie, cu fiecare nou succes, vindecarea infec?iei HIV ?i a altor zeci de boli devine o posibilitate tot mai apropiat?. -- Publisher’s Weekly Ricki Lewis a scris o carte remarcabil? care surprinde momentele de v?rf ame?itoare ?i c?derile devastatoare ale terapiei genice din ultimul deceniu, d?nd cuv?ntul tuturor p?r?ilor implicate – bravilor pacien?i voluntari, p?rin?ilor acestora ?i medicilor. -- Kevin Davies, redactor fondator al publica?iei Nature Genetics, autor al c?r?ilor The $1,000 Genome ?i Cracking the Genome

Cuiva i se fur? o canapea albastr? (?n proza ce d? ?i titlul volumului), un rabin vrea s? interzic? b?utura ?n sinagog? ?i ajunge s? aprovizioneze credincio?ii cu whisky de contraband?, un b?tr?n las? familiei un testament plin de farse. Despre toate acestea ?i despre multe altele, ?ntr-o colec?ie de povestiri delicioase, despre oameni ?i ?nt?mpl?ri cu ?sare ?i piper“, pe care Seymour Mayne le scrie ca ?i cum ar povesti, la o cea?c? de cafea, cu ni?te prieteni.

M? numesc Valeriu Mircea Popa. M-am n?scut ?n 4 octombrie 1947. Eu ?i fratele meu Sorin (un matematician de elit?) suntem a patra genera?ie de intelectuali din familie. O familie de prin Ardeal.?n via?a de acum am fost (?i poate ?nc? mai sunt) golan, student, muzician (chitar? clasic? ?i instrumentul indian numit sitar), textier, fum?tor, afemeiat, b?utor de vodc?, culturist, defectolog, logoped ?i psihoterapeut ?n ?coli speciale, practicant de karate, contrabandist, marochiner, poet, ?ngrijitor de b?tr?ni ?ntr-un Altenheim din Germania, tat?, cre?tin gnostic, lector universitar, doctor ?n psihologia artei, t?mplar, designer de bijuterii, gravor, bijutier.De o vreme ?ncoace am impresia c? sunt un nimeni.Nu vreau s? ?tiu ce am fost ?n vie?ile anterioare.

„Bagdad, capitala devastat? a Irakului. ?i «Bagdad» – capitala unei combustii ontologice care pare a urm?ri, prin arheologia poeziei, ipostazierea întro stare de maxim? vulnerabilitate, splendoare ?i vinov??ie a acelor lucruri care sunt la limita vizibilit??ii, amalgamând realit??ile (sociale, istorice, existen?iale, memoriale etc.) întrun nod al autodemol?rilor ?i al infrarealit??ilor beligerante. Index de ecouri instinctive: tropismele lui Nathalie Sarraute ?i antiescapismul via Aktionsgruppe Banat. Iulia Modiga debuteaz? puternic ?i tran?ant, cu transfigur?ri germanice pe linie experimental?, cu rigoare lingvistic? ?i cu o atitudine imagistic? cu totul extrateritorial? în contextul actualelor poetici române?ti.“ (Liviu G. Stan) „Miar fi greu s? detectez motivele care au conduso pe Iulia Modiga spre poezie. Datele ei oficiale – doctorand? în sociologie, ma?tera unui site unionist ?i mama unui b?iat crescut frumos – nu l?sau loc b?nuielii c? Iulia ar avea ?i preocup?ri lirice. Uite îns? c? un sâmbure, ascuns bine pân? acum, a irumpt întrun volum de poezie care, sunt convins, va stârni interesul criticilor literari, pe care, îns?, îi desfid de pe acum dac? vor accesa tagul «poezie feminin?» ?i nu vor recunoa?te c? în «Bagdad» e poezie pur? ?i simpl?, scris? nu din ambi?ia de a încropi vreun manifest sau de a promova, în subsidiar, cine mai ?tie ce idei, ci din pl?cerea de a imagina ?i a formula tot cei trece prin minte Iuliei. Au f?cut vreodat? poe?ii altceva?“ (Dumitru B?di?a) „Poezia Iuliei Modiga din acest volum se na?te din nota?ii frânte ?i rapide, din înregistr?ri neutre ale unor st?ri acute de disperare ?i revolt?, din jocuri lingvistice, din ambiguit??i c?utate, din ciocnirea unei sensibilit??i exacerbate cu un cotidian agresiv, dintro luciditate sentimental? ie?it? din comun, din mici ilumin?ri personale, dar ?i din fel de fel de expresii scânteietoare memorabile, precum «u?ile se deschid în exterior»; «oameni în c?ma?? alb? de z?pad?»; «respir?m ca sub ap?»; «din cre?tet în t?lpi sârm? ghimpat?»; «deatunci ritmul cardiac î?i strânge genunchii la piept în slow motion/ precum troleele care trec pe bd. ?tefan cel Mare când efectueaz? o vizit? Merkel sau Biden»; «m? a?ez în praf întro prelungire de mesteac?n/ alt?dat? ai fi suflat ?i ar fi disp?rut tot». Dac? ar fi s?i caut un nume acestei poezii r?scolitoare, ia? spune c? e o poezie a a?tept?rii dup? ce nu mai ai niciun fel de a?tept?ri.“ (Dumitru Crudu) „Iulia Modiga scrie o poezie în care detaliile cotidiene primesc profiluri ferme, fundamentale, privind mereu spre un cel?lalt absent. Dar acest cel?lalt din volumul «Bagdad» este pentru poem o ocazie de a contura deopotriv? st?ri politice ?i personale. Uneori cel?lalt este poezia («copiii etnobotanici ?i masca?ii o conduc pe ultimul drum»), alteori cel?lalt este partenerul unei plastice discu?ii despre putere ?i istorie (unde «pe?ti?orii înoat? cu ciocane s? sparg?», iar «Bruce Lee plânge pentru c? ?i regii plâng câteodat?»). Versurile Iuliei nu cunosc ambiguitatea: «m?car am crescut un câine/ care nu te cunoa?te/ care tear sfâ?ia/ la o simpl? comand?». Reu?ita cea mai de seam? în «Bagdad» ?ine de claritatea cu care este decupat un spa?iu personal între atâtea detalii care au preten?ia c? sunt mai importante decât noi. ?i, de acolo, poezia Iuliei Modiga organizeaz? ap?rarea f?r? s? cedeze.“ (R?zvan ?upa)

Roman distins cu Prix Goncourt des lycéens 2016Bestseller absolut ?n Fran?a ?i distins cu nenum?rate premii,?Mica ?ar??este o poveste zguduitoare, pe fundalul genocidului din Rwanda ?i al r?zboiului civil din Burundi, despre inocen?a copil?riei strivite de valurile brutale ale istoriei.?n 1992, Gabriel, ?n v?rst? de zece ani, tr?ie?te o copil?rie idilic? ?n Bujumbura, capitala micii ??ri africane Burundi, ?mpreun? cu tat?l s?u francez, mama rwandez? ?i cu sora lui mai mic?. Din nefericire, lumea sa se pr?bu?e?te doi ani mai t?rziu, odat? cu genocidul din aprilie–iulie 1994, c?nd ?n Rwanda popula?ia tutsi este masacrat?. ?n urma acestei tragedii, mama lui Gabriel ??i pierde min?ile ?i vie?ile tuturor se vor schimba radical. Gabriel ?i sora lui vor pleca ?n Fran?a cu un elicopter trimis ca s?-i salveze.Dup? dou?zeci de ani ?ns?, Gabriel se va ?ntoarce ?n Burundi, ?ncerc?nd s? reg?seasc? o lume pe care o crezuse pierdut? pentru totdeauna.Mica ?ar??ofer? o viziune despre lume care nu este politic?, ci poetic?, ?ncerc?nd s? surprind? toat? frumuse?ea ?i oroarea vie?ii.?Le Figaro"Abia mai t?rziu mi-am dat seama c? Burundi este o ?ar? s?rac?. ?n copil?rie, nu realizam s?r?cia din jur, a?a c? a fost important s? vorbesc despre asta ?n roman. B?ie?elul care tr?ia ?n acea ?ar? era protejat de o cu totul alt? lume, o lume a c?r?ilor lui. O lume care s-a n?ruit." - Ga?l Faye

Una dintre cele mai cuprinz?toare ?i mai bine v?ndute c?r?i despre tratamentul ?i supravie?uirea ?n cazurile de cancer mamar Aceast? edi?ie revizuit? ?i actualizat? a Manualului de supravie?uire ?n cancerul mamar ofer? nout??i esen?iale legate de tratament ?i ?ngrijire, f?c?nd din volumul de fa?? cel mai important ghid din ultimii zece ani pentru femeile diagnosticate cu cancer la s?n. Prezenta edi?ie cuprinde cele mai actuale informa?ii medicale privind: noua clasificare genomic? a cancerului mamar ?i importan?a acesteia ?n planificarea tratamentului; testarea genelor canceroase, prin care se determin? dac? pacienta va beneficia de pe urma chimioterapiei; noile progrese din chirurgia cancerului mamar ?i extirparea chirurgical? a ganglionilor limfatici; necesitatea ob?inerii unei a doua opinii: de ce este important s? o ob?inem, ce ?ntreb?ri trebuie s? punem ?i cum s? decidem care echip? de doctori este cea mai potrivit?. Con?tient de evolu?ia rapid? a spectrului op?iunilor de tratament, dr. John Link descrie ultimele experimente clinice din domeniu ?i ofer? sfaturi pentru pacientele aflate ?n c?utarea celui mai eficient plan de tratament. Manualul de supravie?uire ?n cancerul mamar r?m?ne o lectur? obligatorie pentru femeile care au nevoie de informa?ii corecte ?i accesibile cu privire la gestionarea cancerului mamar ?n zilele noastre. ?Ar fi o gre?eal? imens? s? trat?m cancerul mamar f?r? a ne g?ndi la femeia ?ns??i. V?rsta, statusul hormonal, starea general? de s?n?tate, re?eaua de sprijin emo?ional, sexualitatea, sistemul imunitar ?i femeia din punct de vedere psihologic ?i spiritual sunt toate extrem de importante pentru planificarea tratamentului ?i men?inerea st?rii de s?n?tate.“ – Dr. John Link ?Este o carte pe care nimeni n-ar vrea s? fie nevoit s-o citeasc?, dar cuprinde multe dintre informa?iile pe care trebuie s? le ?tim c?nd ne confrunt?m cu diagnosticarea acestei maladii teribile.“ – Beverly Deal

Te mit tennél, ha kiderülne, hogy már csak másfél éved van hátra? Magadba roskadva jajveszékelnél, és hagynád, hogy pocsékba menjen minden napod, vagy ?sszeszednéd tartalék er?idet, amit arra használnál, hogy tartalmasan éld hátralév? napjaidat? Nos, én az utóbbit választottam. ?gy d?nt?ttem, belevágok e k?nyv megírásába, hátha okul a hibáimból valaki. Akárki. Vajon beválik az a kísérleti gyógyszer, amely talán visszafordíthatja a betegségemet, vagy ez a k?nyv lesz minden, amit ?r?kül hagyhatok az utókornak? ...és vajon képes vagyok megbocsátani annak, aki t?nkretette az életemet – vagyis magamnak?

FLUX PERMANENT Scene ?i secven?e cur??ate de resorturile sugestiilor automate sunt eroii poeticii Ioanei Geac?r. ?pe scaunul de la cinema las? dinadins trandafirul/ lumina se va stinge/ ?i doar lic?ririle dinspre ecran sau dinspre u?a deschis?/ ?i vor m?ng?ia genunchii“ (?Cinema“) astfel de imagini ale singur?t??ii aflate ?n permanent? rela?ie cu tot ceea ce este ?n jur lumineaz? noul volum al Ioanei Geac?r. P?n? ?i titlul c?r?ii sale de la Casa de Pariuri Literare func?ioneaz? dup? aceea?i dinaminc? a izol?rii ?n mijlocul lucrurilor. Singur?tatea unui titlu ??Recviem pentru nuca verde? e un titlu de poem care m? b?ntuie de c?teva zile ?i uite unde a r?s?rit! Am pus si eu un nuc l?ng? bloc, c??iva ar?ari, plopi, tei, dar nu s-a prins dec?t un m?r care s-a dovedit a fi dud ?n cele din urm?. Toate vr?biile din cartier m? iubesc.“ scria Ioana Geac?r ?n urm? cu 5 ani pe un site literar. ?ntre timp, titlul acela pare s? fi preluat controlul asupra unui ?ntreg volum de poezii. Un volum ?n care nu este niciun poem care s? fie explicit recviem ?i nici de nuci nu vine vorba dec?t ?n interiorul cuv?ntului ?siNUCIdere“ sau c?nd ?sinuciga?ul alege din libr?rie c?teva c?r?i de pus sub picioare“. Verde ?n ce prive?te, ?ns?, felurile ?n care apare culoarea ?verde“ ?n volumul de fa?? al Ioanei Geac?r se pot scrie pagini consistente. De la fluturele care ??i schimb? culoarea, la ?zidul crescut ca un mu?chi“ cu op?iuni de ?tergere ro?ii ?i verzi, sau la acoperi?urile sm?l?uite ?n acela?i poem (?printre ruinurile T?rgovi?tei“), ?n amestecul cromatic al trupurilor dintre blocuri, sau ?mirosul de verde“ din ?emo?ii ?n ghips“, ochiul ?ncol?cit ?i rochia mamei, acela?i motiv leag? stabilizeaz? traseul poetic parcurs ?n aceast? carte care ?ncepe cu ?the end“ ?i se ?nchide cu ?ziua abia a-nceput“, ?naintea finalului ?ioana deseneaz? raze la sf?r?itul caietului de poezii“. Poveste vs. prezen?a uman? Multe poeme din acest volum alterneaz? personalul ?i impersonalul, articolul nehot?r?t ?i m?rci ale posesivit??ii la distan?? de c?teva versuri. Dac? ar fi s? aleg un mecanism care s? fie responsabil pentru demersul poetic al Ioanei Geac?r acesta ar fi tocmai amendarea jocului literar gratuit. Fie c? preia desf??ur?ri nostalgice ori tablouri ale purit??ii, nara?iunile sunt pulverizate aici pentru a face loc unui contur uman: ?mi-e team?/ c? dac? z?mbesc fa?a mi se va descompune“ (?humpty dumpty“). ?ntr-un volum ?n care singurele cuvinte scrise cu majuscule sunt T?rgovi?te, Breughel cel B?tr?n sau Hieronymus Bosch ?i unde nu exist? nici m?car o singur? virgul?, reperele poeziei sunt puse la ?ncercare, iar ?ncercarea suprem? este leg?tura dintre elemente aparent disparate, dintre m?rci ale fragilit??ii ?i ipostaze brutale, o c?utare expresiv? ?n flux permanent.

Iustopia este o insul?-stat ?n care forma de guvern?m?nt este iusocra?ia, bazat? pe suprema?ia Legii. De aceea, pre?edintele Cur?ii Supreme de Justi?ie este ?i pre?edintele Iustopiei. C?nd Lidia Staicu, cea care ocup? aceste dou? func?ii este ?antajat?, Robi Ciobanu (avocat ?n Societatea de avocatur? ?Ciobanii ?n Rob? ?i Asocia?ii“, dar ?i redactor ?ef al e-tabloidului de scandal juridic ?L’oierii“) ?mpreun? cu echipa lui sunt angaja?i s? o apere pe presupusa ?antajist?. De aici ?ncep adev?ratele problemele ale lui Robi ?i ale echipei sale. Vor renun?a la cauz? c?nd vor fi pu?i ?n situa?ia s? aleag? ?ntre L’oierii ?i client?? Vor crede ?n varianta clientei? Care va fi solu?ia final? dat? de Ma?in?ria Justi?iei Iustopiene?

Pornind de la un interviul luat de un cristian ?i publicat ?n Observator cultural, B?tr?ne?ea ucenicului alchimist (titlu generat de volumul de debut al lui O. Soviany, Tinere?ea b?tr?nului alchimist) este un amplu dialog despre literatur? ?i asumarea ei, o revizitare a c?r?ilor scrise, dar ?i o pledoarie pentru via?a din afara scrisului.

Ritualuri de supravie?uire. Dup? ce sufer? o dram? amoroas? ce-l ?mpinge aproape de sinucidere, Inni Wintrop ?nt?lne?te c??iva oameni care-l vor determina s?-?i pun? din nou ?ntreb?ri despre rostul vie?ii ?i al mor?ii. G?ndirea existen?ialist? ?i dorin?a de izolare a unuia va diferi de fascina?ia celuilalt pentru valorile tradi?ionale ale Orientului dep?rtat, dar vor fi am?ndou? forme de reg?sire a locului ?n lume. Inni va sta ?ntre cei doi, tat? ?i fiu, ?i va ajunge la propriul ritual de supravie?uire.

Volumul de proz? scurt? al lui Dorin David reune?te dou?zeci ?i trei de scrieri, o parte din ele publicate ?n perioada 2001-2013 ?n revistele Calende, Vatra, Tribuna ?i Astra, restul fiind inedite.Povestirile penduleaz? ?ntre dou? universuri – cel al realit??ii imediate, cu personaje ?i situa?ii palpabile, ?i cel al fic?iunii literare, chiar al magicului –, care la un moment dat ??i confund? grani?ele, cititorul trec?nd , gra?ie ?u?ilor“ ?i ?ferestrelor“ sugerate cu subtilitate de autor, dintr-o dimensiune ?n alta.

Partenerul este asemenea unei oglinzi, iar ?n oglind? ni se reveleaz? solu?ia. ?ntr-o rela?ie nu se petrece nimic ?nt?mpl?tor, deoarece fiin?a pe care ai atras-o ?n via?a ta face parte din planul vie?ii tale. Ceea ce spune sau nu, ceea ce g?nde?te sau simte, modul ?n care se comport? ??i oglindesc for?ele energetice l?untrice care ??i ghideaz? via?a ?i rela?ia. Prin intermediul principiului oglinzii vei fi capabil s? descifrezi tiparele incon?tiente. Dac? ?n?elegi ce a ac?ionat p?n? acum ?n fundal, vei atrage transform?ri benefice ?n via?a ta.? Blocajele suflete?ti vor disp?rea, iar ?n fi nal se poate petrece ceea ce dou? fiin?e umane privesc drept cea mai ?nalt? fericire comun?: o iubire eliberat? ?i profund ?mplinitoare, pentru fiin?a iubit? ?i pentru tine ?nsu?i. Cartea de fa?? este asemenea unui program practic, menit s? vindece blocajele rela?ionale, s? aduc? o profund? cunoa?tere de sine ?i s? ofere posibilitatea dob?ndirii unei reale eliber?ri interioare. ??n rela?ii nu exist? noroc sau ghinion. Exist? doar iubire ?i tipare ascunse. Iar dincolo de tipare te a?teapt? ?mplinire ?i libertate.”

Aviatoarea Sure Vanay porneste in cea mai importanta misiune a vietii sale, care o poate propulsa spre un nivel mai inalt in randul aviatorilor din Naram. Misiunea stranie pe care o primeste, de a livra un mesaj la o adresa nestiuta de nimeni, aflata la baza muntelui Histo, o trimite pe Sure intr-o calatorie de neuitat. Curiozitatea si curajul o imping spre limitele dintre spatiu si timp, facand-o sa se piarda chiar inainte de a ajunge la destinatie. Locurile pe care le vede, oamenii pe care ii intalneste si speranta nebuna de a-si revedea fratele disparut, o poarta intr-o lume cu totul noua si misterioasa. Incepe o aventura de neuitat alaturi de Sure Vanay, aviatoarea neinfricata si decopera o lume plina de emotie, in care razboiul sta sa inceapa la fiecare pas, in care dragostea pare imposibila si timpul devine relativ.

Dup? confruntarea cu sinistrul Clan al Umbrelor, Inim? de Foc a devenit r?zboinic al Clanului Tunetului. Dar pericolul p?nde?te din ?ntunericul p?durii, iar du?manii s-ar putea afla chiar mai aproape dec?t ??i ?nchipuie el. Odat? cu venirea iernii, pisicile din Clanul R?ului ?ncep s? se ?ngrijoreze din pricina hranei, iar Clanul V?ntului e sl?bit ?i ?n exil. Boala, accidentele ?i intrigile amenin?? tab?ra Clanului Tunetului. Va reu?i Inim? de Foc s? ??i salveze prietenii??O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ Publishers Weekly?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ Kirkus Reviews

Nebunul indian este al treilea volum semnat de Ovidiu Raul Vasiliu ?i marcheaz? maturitatea liric? a t?n?rului poet ie?ean. Cartea con?ine peste 60 de poeme scrise ?n ultima perioad?, autorul exers?nd cu succes diverse registre stilistice ?i prozodice, ?n versuri ?sub a c?ror dexteritate formal? se ?ntrez?re?te ceea ce niciodat? nu poate fi exprimat p?n? la cap?t“ (Daniel Cristea-Enache).

Dac vei citi aceast carte, vei realiza c i-ai ratat adolescena. Fragmente din manuscris au circulat prin cminele studeneti din Cluj i au destrmat mai multe cupluri dect vacanele de var: fetele i doreau s fie iubite precum Roxana, clasicele suc i film ncetnd brusc s nsemne ceva. Nu citi aceast carte! Dar cumpr-o, ca s-l fereti i pe altul de ea.“ – Sorin-Mihai Gradn tririle autorului, Roxana pare o himer. Roxana este experiena trit de toi n spiritul adolescenei. mprtit sau nu, pasiunea este cea care ne contureaz imaginea a ceea ce vom deveni. Cu ct mai puternic pasiunea, cu att mai mare potenialul viitoarelor triri care abia se deschid.“ – Lucian MareValul de sinucideri generat de Suferinele tnrului Werther va prea o glum pe lng tsunamiul generat de apariia obiectului pe care-l ii n mn.“ – iQ 666)Dac ai putea scrie un jurnal att de sincer, n-ai mai avea nevoie de memorie sau de preot.“ – Karel Cispic)Dac ai 16 ani i i pic n mn Caietul Roxanei, nici n-o s tii ce te-a lovit. Va fi manualul tu, cartea scris cu snge, pentru tine, din care vei afla tot ce ai nevoie s tii pentru a trece cu bine (sau nu) de adolescen. Dac ai peste 16 ani i dai de Caietul Roxanei, te va atinge o nostalgie infernal: pentru iubirile adevrate pierdute pentru totdeauna, pentru anii n care puteai tri doar pentru rock i filosofie, pentru vremurile n care Romnia avea un ritm cu care nc mai puteai rezona. Un Cioran mai rzvrtit ca niciodat, mai sincer i mai intens, mixat cu Nietzsche i Lautreamont, pe fundal cu Guns N’ Roses i gothic metal, tefan Bolea din Caietul Roxanei are tot ce-i trebuie pentru a deveni rock star-ul i scriitorul-cult al unei generaii noi cu gust pentru poezie i filosofie.“ – Cristina Nemerovschi

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. A Csontbrigádot Rejt? nem más m?veib?l ismert fortélyos stílusában írta: egyszer? b?nügyi regény ez. Az alaphelyzet egy megsértett gentleman-agreement játékára épül. Az idegenlégió viszontagságaiban megfáradt két barát – Henry Fécamp és John Carew – elhatározza, hogy egyikük a másik halála árán leszerel a légióból. A szabadító ?tlet Carewé: egyikük egy már elk?vetett gyilkosságot – a másik bizonyító feljelentésének segítségével – vállal magára. Az ?tleten túl a felkínálkozó szabadság is az ?vé: a fej vagy írás játék neki kedvez. De az erk?lcsi jóvátétel és a végs? igazság mégis Fécampé, mivel a regény végén kiderül, hogy a játékhoz ürügyül választott gyilkosságot Carew k?vette el. Fécamp meghurcoltatásának voltaképpen barátja b?n?s jelleme az oka, mint ahogy a f?h?ssel egyetemben, a Csontbrigád t?bbi szám?z?ttje is emberi vétkek miatt szenved – ártalanul.

Un limbaj poetic direct, cu mesaje clare, ne?nv?luite ?n v?lurile dense ale figurilor de stil. Totul ?ns? aureolat de o feminitate sensibil?.?Nicoleta Popa scrie pentru c? nu poate altfel. ?i o face ?n regimul urgen?ei, f?r? brizbrizuri, f?r? menajamente, f?r? s?-i pese prea mult de ce zic cei din jur, fiindc? are ceva de m?rturisit. E detectabil chiar un sadism al adev?rului ?n versuri, necesar asemeni oxigenului ca s? r?m?n? un om ?ntreg. ??i analizeaz? condi?ia de femeie, vitupereaz?, se t?nguie, este fireasc?, nu plictise?te. Volumul de fa?? e mai cuminte dec?t anteriorul, sulfurosul Fragmente din inima mea. S? fie o etap? intermediar?, o trecere spre un alt palier al spunerii poetice? Nu m? ?ncumet la un r?spuns. Aceast? pite?teanc? e de re?inut ?n r?ndul poetelor care conteaz? ?n literatura rom?n?.“ (Alexandru Petria)?O seduc?toare feminitate sclipe?te prin versurile din spatele acestei coperte. Nu trebuie dec?t s? deschizi oriunde ?i o s? te sim?i sigur mi?cat. Dar nu trebuie s? deschizi dac? nu te sim?i preg?tit s? te la?i ?mbog??it de efluviile sensibilit??ii… de spiritul acestei poete. Aferim.“ (Stoian G. Bogdan).