E u?or s? te ba?i cu pumnul ?n piept c? iube?ti Rom?nia. E simplu s?-?i cumperi un fular ?n culorile tricolorului – ro?u, galben ?i albastru – ?i s? ie?i ?n pia?? de 1 Decembrie, la un pahar de vin gratis. E comod s? te cer?i ?n diferite grupuri pe Facebook cu ?nenoroci?ii care nu iubesc trupul patriei mam? ?i-l p?ng?resc“. E la ?ndem?n? s?-?i lipe?ti pe man?et? o etichet? care url? c? ?rom?nii sunt frumo?i“. E confortabil s? te ?mp?unezi cu reu?itele altor rom?ni, al?ii dec?t tine – fie c? vorbim despre filme rom?ne?ti premiate ?n lume, fie c? vorbim despre o echip? de fotbal sau ni?te liceeni olimpici la matematic?. E ideal s? spui, de acas?, din fotoliul t?u, scuip?nd o coaj? de s?m?n?? pe covor: ?E buni, domle, e rom?ni de-ai no?tri!“ Dar, de fiecare dat? c?nd e?ti tentat s? spui asta, pune-?i ?i ?ntrebarea: c?nd am f?cut, cu adev?rat, ceva real ?i personal PENTRU Rom?nia?

B?rbatul sentimental este un roman al unor oameni singuri, care, de?i ?ncojura?i de succes, nu reu?esc s? ob?in? fericirea visat?. Eroul, un cunoscut c?nt?re? de oper? spaniol, poveste?te despre oamenii care au ajuns s?-i schimbe via?a. Povestea e simpl?: dup? ce se v?d ?n tren, naratorul, bancherul, so?ia ?i asistentul lui se reg?sesc la hotelul de lux unde sunt caza?i; dup? o amici?ie cu bune inten?ii la ?nceput, artistul se ?ndr?goste?te de frumoasa Natalia Manur, ?ncep o aventur?, proteja?i de complicitatea lui Dato – asistentul, so?ul ?n?elat intervine ?i totul se ?ncheie tragic. Fiecare dintre cei doi b?rba?i e neputincios ?n fa?a alegerii pe care femeia o face. Mai mult dec?t un roman de dragoste, B?rbatul sentimental este povestea unei iubiri imaginare, pentru c?, ?n definitiv, tot ceea ce Natalia le poate oferi b?rba?ilor din via?a ei este iluzia fericirii ?i tot ce le las? sunt visurile pe care ei ?i le fac despre ceea ce ar fi putut fi. ?n tradi?ia cu care ?i-a obi?nuit cititorii, Javier Marías aduce ?n prim-planul romanului ?i problema timpului ?i a puterii lui de a ?terge sau, dimpotriv?, de a acentua emo?iile tr?ite, juc?nd foarte bine cele dou? fe?e ale pove?tii: factualul ?i imaginarul. ?n spatele pove?tii se deschid culisele vie?ii de artist, pe care Marías o descrie cu toate ?mplinirile, dar ?i rutinele ?i deziluziile ei.

Citesc Azi cnt jazz cu acea curiozitate uor nesigur cu care intri ntr-o locuin necunoscut. Din holul de la intrare m izbete ordinea. Fiecare cuvnt e la locul lui. Fiecare sentimenrt aezat pe raftul potrivit... Totul cu finee, cu rafinament, de un gust ireproabil. Culmea, mi place ordinea asta, mie, care am trecut o via ntreag prin meandrele suprarealismului, prin absurdul celor mai derutante concluzii, prin combinaii imposibile dintre un scaun i o cifr, dintre ziua de joi i un pepene verde. Gata! Debutul n poezie al Mihaelei Stanciu. Parcurg, aadar, cartea Azi cnt jazz. Un titlu incitant prin nostalgia acelui l’éternel retour, prin inciziile rafinate pe care bisturiul unui chirurg-poet le face pe propria lui agonie, pe tcere, pe tot ce vine nechemat...ca i cum ar fi ceva normal pe pmnt,/ iar tu s n-ai umbrel/ s-i plac s amesteci picturile/cu gndurile de peste noapte dintr-o conversaie neterminat. O fat singur cnt jazz fr s clameze nimic, fr s spun nimic, cauzele nu trebuie aflate. O fat cnt jazz, dar nu cnt o fat, tcerea e cea care cnt. Tcerea asta uneori e foarte neleapt. Dar nelepciunea e o mare ofens pentru un poet, vei spune. Uite c nu e aa. Nora Iuga

Un doctor nou ?n ora?: nu prescrie antibiotice, nici supozitoare, nici diete cu morcovi fier?i ?i ap? plat?. Doctorul Béru e adeptul unor tratamente mo?tenite din familie: varz? cu c?rna?i ?mpotriva ulcerului, vizit? la bordel ?mpotriva senilit??ii ?i, mai ales, r?s pe s?turate pentru o via?? s?n?toas?. Iar fandacsia se vindec?, de cele mai multe ori, cu g?ina? de porumbel – suferinzii de aceast? cumplit? boal? s? se ung? din bel?ug pe unde-i doare!?ntre timp, comisarul San-Antonio are o durere ?n spate care i se trage, pe de o parte, de la un cu?it cam infect, pe de alt? parte, de la indiferen?a lui, de o rar? fervoare, pentru capetele seci care-l agaseaz?. Dar, cum ultima e un recunoscut remediu natural pentru ur? ?i protejeaz? bila, somnul ?i sentimentul de superioritate, are ?anse mari s?-i treac?.S?n?tate curat? ?i pentru pacien?ii lui Béru ?i pentru cititorii lui San-Antonio!Mai multe detalii pe san-antonio.ro

So?ia mea, pe c?te cred, mi-a fost Cinstit?. Poate acum e necinstit?. Te cred om drept… dar nu mi-e dovedit? P?rerea despre ea ?i despre tine. Avea un nume f?r? de ru?ine ?i chipul ei cu al Dianei sem?na. Cum pot s? cred c? s-ar putea schimba Deodat? ?ntr un chip ?ntunecat, Cum este acel cu care-s ?nzestrat? By the world, I think my wife be honest and think she is not; I think that thou art just and think thou art not. I’ll have some proof. Her name, that was as fresh As Dian’s visage, is now begrimed and black As mine own face

Cafeaua fierbinte coboar i urc n acelai timp, ceaca se umple, pereii rotunzi se nclzesc, Tante Dante (din prun) simte cldura i se trezete, Nea Tza simte n nri aburul cafelei i deschide ochii, midiile snt deja fierbini, Tante Dante ateapt cuminte, n prun, s fie servit. De ani de zile, n fiecare diminea, mblnzitorul privete amuzat cum cafeaua fierbinte readuce la via imaginea inscripionat pe ceaca de cafea, mblnzitorul privete cum, simind cldura cafelei, Tante Dante i Nea Tza ncep s se mite de fiecare dat dup acelai scenariu, adresndu-i din fotografia aceea fierbinte aceleai cuvinte, de ani i ani de zile:— Bun dimineaa, Tante Dante!— Bune midii, Nea Tza!“

Miles ia cina la ni?te oameni pe care nu?i cunoa?te, invitat de un amic. ?nainte de desert, se ridic? de la mas?, se duce la etaj ?i se ?ncuie ?n camera de oaspe?i. Refuz? s? mai ias? de acolo. Refuz? s? scoat? vreun cuv?nt. Gazdele sunt ?nnebunite, dar nu?l pot da afar?. Vestea se ?ntinde ?n toat? ?ara, transform?ndu?se ?ntr?un adev?rat fenomen social ?i mediatic. Printre personajele implicate ?n povestea lui Miles, se num?r? o femeie ?ntre dou? v?rste, aflat? ?ntr?un moment de r?scruce al vie?ii ?i al carierei ei, un b?rbat trecut de prima tinere?e, afectat de pierderea partenerului de via??, o octogenar? pe care familia vrea s?o interneze ?mpotriva voin?ei ei ?ntr?un c?min de b?tr?ni ?i o feti?? de?teptissim? de nou? ani, a c?rei inteligen?? precoce ?i atrage antipatia colegilor ?i a profesorilor. Triumful cel mare al c?r?ii e ?n slalomul ?nnebunitor printre jocurile de cuvinte, care transform? Era s? fiu eu ?ntr?o palpitant? curs? printre obstacole, ca un thriller lingvistic cu personaje experte ?n dezamorsarea bombelor de limbaj. De?i absent ?n cea mai mare parte a romanului, Miles marcheaz? vie?ile celor din jur. ?n acela?i timp ne deschide ochii c?tre o realitate incomod?, una din care fiecare dintre noi ?i?ar putea dori s? evadeze, la un moment dat. ?i s?ar putea ?nt?mpla ?i ?ie.

Manualul redactorului. Introducere ?n teoria ?i practica edit?rii este descrierea clar? ?i concis? a unei ocupa?ii esen?iale ?n domeniul editorial. Adresat? ?n primul r?nd redactorilor specializa?i ?n carte nonfiction, lucrarea este structurat? ?n nou? capitole. Acestea trateaz?, pe r?nd, toate aspectele teoretice ?i practice pe care un redactor de carte aflat la ?nceput de carier? trebuie s? le cunoasc? pentru a-?i ?ndeplini ?n bune condi?ii sarcinile prev?zute ?n fi?a de post: multiplele ?n?elesuri ale termenului ?editor“, istoria concis? a edit?rii, domeniile generale ale c?r?ii de nonfic?iune, elementele componente ale unei c?r?i de nonfic?iune, personajele-cheie ale edit?rii ?i raporturile func?ionale dintre acestea, aspectele de etic? ?n rela?ia cu autorii, principiile de baz? ale legisla?iei rom?ne?ti ?n materie de drepturi de autor, etapele edit?rii ?i normele generale de editare prezentate sistematic, cu exemple concrete de tratare a unor situa?ii des ?nt?lnite ?n practica de zi cu zi (scrierea numelor proprii, scrierea numeralelor ?i a unit??ilor de m?sur?, folosirea abrevierilor, ?ntocmirea notelor ?i a bibliografiilor, ?ntocmirea indicilor de nume de persoane sau tematici, tratarea ilustra?iilor ?i a legendelor aferente etc.).

Un ghid turistic alternativ, perfect pentru cei care aleg s? c?l?toreasc? f?r? program ?i f?r? c?l?uze care s? ?i direc?ioneze ?n punctele turistice standard. Pentru c? a c?l?tori e ca ?i cum ai r?sfoi mai multe vie?i, George Dr?gan v? propune istorii ?nv?luite ?n legend?, ale locurilor ?i oamenilor, de pe care scutur? v?lul trecerii timpului. Cei care prefer? gr?dinile engleze?ti, ?n care florile cresc libere, de parc? gr?dinarul ar fi tras la sor?i unde s? le planteze, vor savura aceast? carte!

Iubire ?n singur?tate. Care va fi pedeapsa unei mame care, urm?ndu-?i pasiunile nebune, ??i neglijeaz? fiul? Jon ?i mama sa, Vibeke, tr?iesc ?ntr-o mic? localitate norvegian?, cu nop?i lungi ?i reci, care-i aduc copilului groaznice co?maruri ?i-i alimenteaz? femeii fantasmele erotice. Urm?ndu-?i setea de iubire, Vibeke ignor? dragostea propriului fiu, care va ajunge s? r?t?ceasc?, la propriu ?i la figurat prin gerurile Norvegiei. O poveste cu suspans, despre compromis, singur?tate ?i nevoia puternic? de iubire.

Dear Grown-ups! This book has been written for You! Our story is set in the XXXIV century. As we follow the intriguing life of a royal family we gain insight into the future. A new folk is taking shape, its progress unstoppable. The battle against the force of Darkness puts an end to the idyllic if somewhat insipid life they have grown accustomed to and its outcome will determine the faith of planet Earth ...

„Iat? o carte pe care s? o cite?ti încet ?i cu inima strâns?, o carte pe care s? o sim?i a?a cum sim?i ploaia b?tând darabana pe geamurile unui azil situat chiar aici ?i, în acela?i timp, la hotarele visului: acest t?râm atât de îndep?rtat ?i, în acela?i timp, atât de al nostru.  O zei?? stranie pare s? domine universul acestei opere singulare: boala, în multiplele ei variante, fizice ?i mentale, f?r? a uita c? fiecare boal? are o ie?ire, uneori spre lumina cea mai nea?teptat?, alteori spre cea mai nea?teptat? umbr?. Ne afl?m în fa?a unei c?r?i pline de delicate?e ?i de modera?ie, care??i trage vitalitatea din realism, din umanitate ?i, în acela?i timp, din delir, ?i care s?ar putea citi ca un roman polifonic, în?esat de voci care vorbesc în noapte.“ Jesús Ferrero (în Prefa??)

Pe drumurile foarte lungi ale acestui pustiu asurzitor ai s? vezi, daca e?ti norocos, ?ntrup?ri sfinte precum ?i ademenitoare c?deri ?n p?cat.Unde-i cel mai ?mpov?r?tor dintre ele, ca s?-l po?i recunoa?te? Cel f?cut ?n nemernicie cu trupul sau ?ns??i tr?darea? Poate fi Iuda iertat, dac? toate prin c?in?? se iart?. ?mi spui c? speran?a-i l?sat? chiar pentru to?i?

Epuizat? dup? ce ?i-a c?utat ore ?n ?ir fostul iubit pe str?zile unui ora? necunoscut, o femeie intr? ?ntr-o libr?rie ?i acolo, printre c?r?ile ?n mijlocul c?rora ?ncearc? s? se reg?seasc?, un b?rbat ?i ofer? o cea?c? de ceai. Este acesta sf?r?itul pove?tii? Cum po?i ?ti care e adev?ratul sf?r?it? C?nd te p?r?se?te iubitul, c?nd te ?mpaci cu g?ndul, c?nd renun?i s?-l mai urm?re?ti, c?nd ?nchei cartea despre el? ?i ce ?nseamn? o poveste de dragoste? E mai ?nt?i povestea sau mai ?nt?i dragostea? Ce ?nseamn? s? iube?ti un b?rbat? Po?i ?nv??a din c?r?ile scrise de al?ii? Po?i scrie apoi povestea pentru al?ii? Totul ?ncepe cu sf?r?itul ?n acest roman hiper-lucid ?i tulbur?tor despre o dubl? obsesie, singurul roman al autoarei de proz? scurt? Lydia Davis, c??tig?toare a Premiului Man Booker 2013.

Numele meu este Sonnja. Sunt vicioas?, singur?, r?zvr?tit? ?i mizerabil?.Noi vom schimba lumea. Suntem cei care vibreaz?. St?rnim valuri, uragane ?i cutremure, dar merit?. Sau cel pu?in asta am crezut to?i la ?nceput.Printre c?r?i, tripuri, flashback-uri, e?ecuri, iluzii, idealuri, ?ig?ri, vin, iarb?, un fort din cuburi de zah?r impregnate cu acid, metamorfoze, felinare care danseaz?, Muzica goal?, fluturi, uragane, sex, dragoste, prietenie ?i art?, mesajul este simplu: p?streaz?-?i esen?a ?i iube?te. ?n ordinea asta.

Este anul 1988 si Diavolul sose?te la Bucure?ti pentru a-?i inspecta ora?ul favorit. Nicolae Ceau?escu este la apogeul puterii sale. Frica, foamea si dracii ?ntind o hor? pe cerul ora?ului. Pentru a g?si cheile ?nchisorii Ad?ncului, Has Satan plonjeaz? ?n lumea ho?ilor, a criminalilor ?i a ?efilor comuni?ti rom?ni. (Marius Robaciu) Diavolul a fost ?ntemni?at in Biblie. A str?b?tut ?Faust“. ?i-a jucat propriul rol ?n ?Maestrul ?i Margareta“. ?i acum plute?te deasupra ta, ?n vreme ce tu cite?ti ?Diavolul v?neaz? inima ta“ de Daniel B?nulescu. Dar, dup? cum fumul alung? insectele, aceast? carte lupt? pentru a alunga diavolii din preajma ta. (Autorul) CEA MAI FRUMOAS? POVESTE A LUMII este un Clan de Romane, format, p?n? ?n prezent, din romanele :1. TE PUP ?N FUND, CONDUC?TOR IUBIT ! 2. DIAVOLUL V?NEAZ? INIMA TA 3. CEL MAI BUN ROMAN AL TUTUROR TIMPURILOR

Gómez Herrera este un gaucho, un haiduc al pampasului argentinian, scos parc? din revistele motiva?ionale ?i de self-improving. ?tie ce poate ?i ce vrea ?i are la ?ndem?n? arme imbatabile: cinismul, pref?c?toria, falsitatea ?i calomnia. Demn de Juan Moreira, str?mo?ul s?u, Herrera ofer? re?eta perfect? pentru ob?inerea unui scaun ministerial ?ntr-o ?ar? european?. Comedia inocent? devine astfel o satir? bine regizat?, iar r?sul un z?mbet sarcastic. Hazliile ispr?vi ale nepotului lui Juan Moreira este un tabloul al arivistului, pe fundalul societ??ii argentiniene de la sf?r?itul secolul al XIX-lea ?i ?nceputul secolului al XX-lea.

Mihai Eminescu este considerat de cititori ?i de critica literar? mondial? drept cea mai important? voce poetic? din literatura rom?n?. ?Titlul de fata reprezinta cea mai bogata colectie de poezii a poetului Mihai Eminescu. In cele 650 de pagini regasiti titluri celebre precum: Floare albastra * Revedere * Scrisoarea III * Luceafarul * Ce te legeni... * Mai am un singur dor * Sara pe deal

Considered by many to be Dickens' finest novel, "Great Expectations" traces the growth of the book's narrator, Philip Pirrip (Pip), from a boy of shallow dreams to a man with depth of character. From its famous dramatic opening on the bleak Kentish marshes, the story abounds with some of Dickens' most memorable characters. Among them are the kindly blacksmith Joe Gargery, the mysterious convict Abel Magwitch, the eccentric Miss Haversham and her beautiful ward Estella, Pip's good-hearted room-mate Herbert Pocket and the pompous Pumblechook. As Pip unravels the truth behind his own 'great expectations' in his quest to become a gentleman, the mysteries of the past and the convolutions of fate through a series of thrilling adventures serve to steer him towards maturity and his most important discovery of all — the truth about himself.

Debut?nd cu volumul Mandala (Editura Vinea, 2005), Oana C?t?lina Ninu n-a ratat aproape niciunul dintre premiile care i-au ie?it in cale. O recunoa?tere, f?r? ?ndoial?, meritat?, ?ntruc?t vorbim despre cel mai semnificativ debut liric din anul respectiv. [...] Oric?t de rebele, reprezent?rile se topesc ?ntr-o sintax? aluvionar?, corodat? prin dialogism ?i nivelat? prin directe?e. De altfel, ?n Mandala, fracturat nu e at?t discursul, care se deruleaz? lent ?i f?r? intersti?ii vizibile, c?t universul reprezent?rilor, care suport? o macera?ie organizat? din partea unei viziuni schizoide. Poemele C?t?linei Ninu descriu, cu o fervoare incandescent?, cele mai diverse forme de mutilare, ?n slujba c?rora eul liric pune la b?taie un arsenal impresionant (foarfece, ace, ?urubelni?e, col?i, unghii, bricege, lame, epilatoare, v?traie etc.), care l-ar face s? p?leasc? de invidie pe un anumit conte austriac. ?i nu e de mirare, de vreme ce figura central? a Mandalei se prezint?, ?nc? din primul text al volumului, drept ?femeia foarfec?“. (Andrei Terian, ?n Ziarul de duminic?)?Fuga de feminitate“, exorcizarea umorilor feminine ?i a corporalit??ii maligne devine miza actului poetic, prin care femeia real? e ?nlocuit? prin ?femeia inscrip?ionat?“. El are ?ns? caracterul unei vivisec?ii, presupune scormonirea nemiloas? a fibrelor ?i a ?esuturilor, e o autotortur? aproape cu neputin?? de ?ndurat, astfel ?nc?t privirea introspectiv?, care scormone?te ca un bisturiu ?n profunzimea plasmei organice cunoa?te momente de relaxare, deplas?ndu-se (ca in ciclul Nu e timpul,fato) de la spectacolul visceralit??ii ?n criz? la filmul cotidianului. Acum, Oana C?t?lina Ninu abordeaz? reportajul autenticist, care cap?t? ?ns? aspectul ?picturilor metafizice“, unde realul e ?textualizat“, realc?tuit, devenind suportul reveriei thanatice, c?ci poeta descrie ?cet??i ale mor?ilor“, evoc? ritualuri funerare grote?ti sau sortilegii sanguinare. (Octavian Soviany ?n Luceaf?rul)Mandala este ?i una dintre figurile ini?ierii. Poezia se scrie ?mpotriva limbajului dat, ?mpotriva sensului uzat, cu sufletul, dar ?mpotriva lui, cu trupul, dar ca mortificare a trupului, cu durere, ca singur vaccin al durerii prin smulgerea ei din trup ?i a?ezarea ei ?n pagin?. (Alex Matei ?n Observator cultural)Poemele se sus?in unele pe altele ?ntr-o ordine nu mecanic?, de domino, ci subversiv?: ?povestea“ ?nainteaz? exclusiv de la un ciclu la altul. ?n interiorul secven?elor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgen?? a durerii, o panic? reverberat? fiziologic ?n prima parte a volumului (mandala) cedeaz? locul unei aluviuni de repro?uri distante mim?nd refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscila?ii ?i indecizii (nu e timpul fato). Iat? o radiografiere par?ial? a zonelor liminare. P?n? aici, nu de pu?ine ori scabrosul corporal (sexual sau nu, dup? caz) conserv? atmosfera co?maresc?, comparabil? aceleia din Capriciile lui Goya. (Cosmin Ciotlo? ?n Rom?nia literar?).

"It is a truth universally acknowledged, that a single man in possession of a good fortune must be in want of a wife."So begins Pride and Prejudice, Jane Austen's witty comedy of manners--one of the most popular novels of all time--that features splendidly civilized sparring between the proud Mr. Darcy and the prejudiced Elizabeth Bennet as they play out their spirited courtship in a series of eighteenth-century drawing-room intrigues.