Nora Iuga mi-a spus c? scriu despre ce nu se vede. Mi-a pl?cut foarte mult formularea. De?i vorbim despre un paradox, av?nd ?n vedere c? orice carte, mai ales una de poezie, este o form? de exhibi?ionism. Cartea aceasta este a?adar despre ceea ce percepem c? exist? ?n jurul nostru. Despre o lume pe care ne-o cl?dim singuri ?i ?n care s?ntem unicii locuitori. Locul ?n care ajungem de fiecare dat? c?nd vrem s? fim doar cu noi ?n?ine. Mi-ar face mare pl?cere ca mul?i dintre cei care o vor citi s? simt? la fel.

n Romnia, de-a lungul timpului, am avut puini, foarte puini autori talentai care s scrie proz (cu accente) horror. Nici la momentul actual lucrurile nu stau mai bine. Exist ns civa scriitori tineri aflai n plin dezvoltare artistic, iar anii urmtori s-ar putea s plaseze Romnia, n sfrit, pe harta mondial a creatorilor de fantezii macabre. Un lucru e clar, ns: cu volumul acesta, A.R. Deleanu d tonul, stabilete traiectoria, aaz tacheta. E un lucru fenomenal, acesta! ntruct, inevitabil, toi cei care i se vor altura vor trebui s porneasc de la un nivel deja foarte nalt. Cu puin noroc, graie lui A.R. Deleanu i Acluofobiei, vom ajunge repede la sincronizarea cu restul lumii. Povestirile de fa au oricum toate ansele de partea lor n confruntarea cu 90% din producia de gen a Occidentului. Cetii i v convingei.“ (Mircea Pricjan)

Sorina este o adolescent atipica. Uneori uita. Uneori isi pierde cunostinta. Uneori se sufoca. Desi se implica in problemele infantile ale prietenilor ei si are o viata normala, Sorina traieste din intrebari si dorinta de a capata raspunsuri. Nu isi descifreaza identitatea, iar acest lucru o macina, iar halucinatiile care ii produc un rau atat phisic, cat si fizic, nu ii dau pace. Adrian este caracterizat de o veselie incredibila. Inconjurat de secrete si incertitudini, acesta face tot posibilul sa ii redea bucuria. Dar afectiunea lui ii da de banuit Sorinei si aceasta se trezeste intreband de ce un baiat pe care abia l-a cunoscut se comporta de parca ar cunoaste-o de o viata? Ii spune ca o sa ramana mereu langa ea. I-a mai promis cineva acest lucru. Dar cine?

Ac?iunea informativ? Nichita Smochin? reprezint? rezultatul cercet?rii ?n Arhiva CNSAS.Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne au ca subiect urm?rirea informativ? a lui Nichita Smochin? de c?tre Securitate ?n perioada 1952-1962. Dup? abandonarea Rom?niei ?n sfera de influen?? sovietic?, activitatea academic?, publicistic? ?i umanitar?, desf??urat? ?n perioada interbelic? ?i ?n timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial, dar mai ales calitatea de consilier al mare?alului Ion Antonescu, l-au plasat pe cel mai important militant pentru afirmarea spiritului rom?nesc ?n Transnistria ?n fruntea listei du?manilor URSS.FragmentDin nota privind ?nt?lnirea agentului ?Speran?a“ cu Nichita Smochin?: ?n ziua de 17 octombrie 1952, informatorul ?Speran?a“, sub pretextul c? vrea s? primeasc? lec?ii de limba rus? ?n scris, s-a dus la Smochin? Nichita, din str. N. Golescu nr. 14. La intrare ?Speran?a“ a fost ?nt?mpinat? de fiica lui Smochin?, care nu prea vroia s? o primeasc? ?n?untru. Dup? ce a fost primit? ?n?untru, a venit ?i Smochin?, cu care a ?nceput discu?ia. Din discu?ii a rezultat c? Smochin? ?n prezent traduce din limba rus? ?n limba rom?n? diferite c?r?i, pe care le prime?te de la o redac?ie din apropiere de locuin?a sa. A mai rezultat c? el, p?n? ?n anul 1938, a locuit ?n Ia?i, dup? care s-a mutat ?n Bucure?ti. Este v?duv, locuie?te ?mpreun? cu fiica sa, ginerele s?u ?i un nepot. Este o fire ?nchis?, necomunicativ?, ?ns? fa?? de ?Speran?a“ s-a ar?tat foarte binevoitor, mai ales v?z?nd c? ?tie la perfec?ie s? vorbeasc? limba rus?. Toat? conversa?ia a fost dus? ?n limba rus?. Sursa: ?Speran?a“. Valoarea: serioas?. Nota biroului: S-au trasat instruc?iuni informatorului s? se mai duc? la Smochin? ?i s? primeasc? lec?ii ?n scris, iar deocamdat? s? nu deschid? discu?ia despre trecutul s?u, pentru a putea c?p?ta ?ncrederea lui Smochin?, iar la a treia vedere s? deschid? discu?ia. Nota superiorului: ?S? se urm?reasc? ?n continuare ac?iunea lui Smochin?, p?n? vom primi noi dispozi?iuni de la Cabinet. Informatorului s? i se dea bani pentru a pl?ti medita?ia pe care o prime?te de la Smochin? (ss)“.

Miért vannak nemek? Miért hal ki tízmillió év múlva a férfi? Mi a n?i szépség és mit vár a n? a férfit?l? Mire jó az orgazmus? Jó-e medd?ség ellen az orális szex? Mir?l árulkodik mutató- és gy?r?sujj-arányunk? Szendi Gábor A n? felemelkedése és tünd?klése cím? k?nyvében ehhez hasonló kérdésekre keresi a választ, mik?zben az evolúciós pszichológia néz?pontjából vizsgálja N? és Férfi kapcsolatát. Lebilincsel?en izgalmas gondolatmenetei bizonyítják, hogy ebben a férfik?zpontúnak hitt világban valójában a N? a titkos mozgató! A N? a szervez?je és egyben a f?díja annak a férfiak k?zt dúló, vérre men? viadalnak, amely érte folyik. Mik?zben a N? gyengének t?nik, az Er? vele van, ? az evolúció titkos favoritja!

Dup? ce pierde un caz exploziv, ?n care trebuia s? o apere pe fiica unui politician francez, t?n?rul avocat Mario Rocchi, confuz ?n ceea ce prive?te viitorul carierei sale, decide s? p?r?seasc? Nisa, pentru a se ?ntoarce la familia lui din Italia. Ajuns ?n Mazzoco, micul dar prosperul ora? de pe coasta Italiei, afl? c? celebrul doctor Lovro Umljenovich fusese g?sit mort pe peronul g?rii.Astfel, Mario, ?mpreun? cu cel mai bun prieten, Fabrizio, sunt atra?i ?ntr-o intrig? ame?itoare,din p?cate cu un final tragic.

Megsz?k?tt a dutyiból Torzonborz, a rabló! Ráadásul Nagymamát is elrabolta! Ez a fordulat ?szintén megd?bbenti Paprika Jancsit, Vitéz Lászlót és ?st?llési f?t?rzs?rmestert is. De vajon mihez kezdjenek? Azt remélik, hogy Háy asszonyság, a városka jósn?je segít nekik, hogy újra együtt lehessenek Nagymamával...

n 1943, soia lui Boris Vian, Michelle, s-a mbolnvit i a trebuit s sufere o intervenie chirurgical. Ca s-o amuze pe Michelle n timpul convalescenei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obinuii) i o ilustreaz cu desene fcute de el nsui. mpreun cu trei nuvele – Pompierii, Pensionarul i Amintirea – textul acestei poveti“ constituie un volum pe care fanii lui Boris Vian vor fi ncntai s-l citeasc.

Alexis este un cvadragenar care, demult, visa s? echivaleze cele 20000 de zile ale unei existen?e cu tot atâtea femei iubite. Acum, confruntat cu realitatea trist? ?i mediocr? a vie?ii sale ?i încercat chiar de ideea sinuciderii, caut? o ultim? ?i disperat? sc?pare în desf?t?rile propuse de vasul de croazier? Queen of the Baltic. Dar paradisul sexual plutitor va putea s??i deschid? o nou? cale acestui „cer?etor de dragoste“? Al doilea roman publicat de Andreï Makine sub pseudonimul Gabriel Osmonde traseaz? necru??tor un portret al b?rbatului contemporan, „mai mediu ca oricând“.

E?ti ?i tu un ne?mbl?nzit? ?n ?inutul Erdas, patru copii sunt pe cale s? descopere dac? au vreun spirit-animal, o leg?tura rar? ?ntre om ?i fiara, care le d? am?ndurora puteri inimaginabile.Separa?i de distan?e mari, Conor, Abeke, Meilin ?i Rollan v?d fiecare o str?fulgerare... apoi apar animalele.Un lup, un leopard, un urs panda, un ?oim. Fiecare copil a invocat un animal legendar. Acum soarta le este pecetluit?.Cei patru eroi ?i animalele lor trebuie s? se uneasc? ?i s? porneasc? ?ntr-o misiune primejdioas?. O for?? ?ntunecat? din trecut se treze?te ?i numai ei au puterea de a o opri.Soarta ?ntregului Erdas se afl? ?n m?inile acestor patru str?ini curajo?i... ?i ?n m?inile tale. F? cuno?tin?? cu cei patru eroi ?i al?tur?-te misiunii lor de a salva ?inutul Erdas

A hetvenes évek elején, Buenos Aires tartomány egyik kisvárosában meg?lték Tony Duránt. Tony, a sármos, rejtélyes idegen egy New Jerseyben nevelkedett Puerto Ricó-i szerencsevadász. Míg élt, az érdekl?dés k?zéppontjában állt, volt, aki csodálta, más figyelte minden lépését. ? volt a gy?ny?r? és kül?nleges Belladona ikerlányok szeret?je, az ?reg Belladonának, a vidék egyik leggazdagabb urának a bizalmasa. A b?ntényt k?vet?en a maga módján mindenki a tettes után nyomoz, ugyanakkor az esettel kapcsolatba hozott figurákon keresztül az olvasó el?tt feltárul a korabeli argentin társadalom minden ellentmondásossága, s kiderül, hogy a társadalmi-politikai visszásságok - korrupció, f?ldspekuláció, feketegazdaság - ágyaztak meg a gyilkosságnak. ?s hogy mi az igazság? Erre a kérdésre - a korrupt államügyészen kívül - Croce rend?rf?n?k és Luca Belladona t?nkrement gyártulajdonos, valamint a f?városi tudósító, Emilio Renzi keresi a választ. Az igazság azonban sokarcú, mély filozófiai fogalom. Piglia regénye árulásokról és piszkos üzletekr?l, egy ártatlan és egy igazi b?n?sr?l, szenvedélyekr?l és csapdákról szól. De leginkább az igazság viszonylagosságáról. Ricardo Piglia a kortárs argentin prózairodalom legkimagaslóbb írója, aki a regényeiben felvázolt eszmékkel, lebilincsel? ábrázolásmódjával, karakterteremt? m?vészetével kiérdemelte, hogy a kritika Borges méltó utódának tartsa.

Mieltt visszaroskadhatnék a betonra, a férfi egyszeren felkap, mint egy tollpihét. Meglepetésemben nyikkanni sem merek, pedig a fájdalom nem sznik. Minden lélegzetvétel kín, de mindez mit sem számít, mert két dolog válik számomra határozottan világossá ebben a percben. Az egyik, hogy a knyvesbolti stétkék szempár tulajdonosa tart a karjaiban. A másik, hogy finom vérpermet vonja be megmentm fél arcát.”

Ennek a furcsa ?tletekt?l hemzseg?, kalandos, vidám mesek?nyvnek a szerz?je, Lewis Carroll a múlt században élt, matematikaprofesszor volt az oxfordi egyetemen. Világhír?vé vált k?nyve els? ízben 1865-ben jelent meg. Azóta – immár a világ gyermekirodalmának klasszikusaként – szinte valamennyi nemzet nyelvén napvilágot látott. Az angolszász humor e sajátos alkotása Alice oldalán elvezeti az olvasót Csodaországba – amely valójában álomvilág, a Viktória királyn? korabeli Anglia torzképe. Aki ismeri az angol t?rténelmet, az a Szív Királyn?ben k?nnyen felismerheti a hirtelen haragú Viktóriát, s férjében, a pipogya Szív Királyban a jelentéktelen Albert herceget. De megtalálhatjuk e k?nyvben az angol igazságszolgáltatás, iskolarendszer vagy éppen sportszenvedély végletekig vitt, humoros torzképét is.

Robin Hood is the archetypal English folk hero; a courteous, pious and swashbuckling outlaw of the medi?val era who, in modern versions of the legend, is famous for robbing the rich to feed the poor and fighting against injustice and tyranny.?This is probably one of the most beautiful digital version ever made of this story, containing many gorgeous illustrations.

Volumul cuprinde prima pies? a lui Boris Vian tradus? ?n rom?ne?te, Ecarisajul pentru to?i, urmat? de seria de Cronici roman?ate ap?rut? ?n volumul de opere complete. Ecarisajul pentru to?i este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Vian, ?n care umorul negru, absurdul ?i jocurile de cuvinte amintesc teatrul lui Eugène Ionesco. C?t despre Cronicile roman?ate, acestea fac parte dintr?o categorie de texte aparte scrise de Vian ?i ap?rute ini?ial ?n publica?ii periodice precum s?pt?m?nalul La Rue: colorate, incisive, ciudate sau sobre, Cronicile sunt un dublu portret, al epocii lui Vian ?i al preocup?rilor autorului: via?a monden?, jazz?ul, automobilele, literatura, stilul de via?? american.

Nu mi e fric de moarte. tiu c ntr-o zi va suna telefonul c s-a dus mama-mare, care are aproape 90 de ani acum. C se va duce tata, care, deja jumtate paralizat, e jumtate mort. C ntr-o zi va pleca i mama. Apoi sper s urmez, firesc, eu. Dar dac nu va fi aa, ci altfel, tiu de pe acum c nimic nu e ntmpltor i prin asta trebuie s trec. Nu o s m mai ntreb cu disperare: de ce mie Sunt leciile mele, crucile mele de dus. M tiu cu moartea bine, iar proximitatea ei m-a fcut doar excepional de vie.“Exist necesare i salvatoare guri de aer. Guri de ap. La o adic, i-o gur de lacrimi poate face o treab foarte bun: te mntuiete de-un AVC. Trind ns cteva zile cu ochi i mini n cartea Petronelei Rotar, am fost obligat la o revelaie: gura de cuvinte. Una rarisim, de-o frumusee care frizeaz visul, roie-camelie, pletoric, dulce-amruie i parfumat cu licorile secrete ale Semiramidei. Nu s-a nscut ca s-o priveti de la distan, s te uimeti departe. i se deschide a srut fierbinte, cteodat cast, alt dat tremurat, iar de ndat ce-ai atins-o, du-te ncet ctre oglind, cu ochii-nchii. Deschide-i i privete: este a ta. Respir. Gura asta de cuvinte-inim eti tu. (Ana Barton)

Ceea ce surprinde i fascineaz din capul locului n Ppdia electric este naturaleea cu care erban Axinte i transcrie viziunile. Discursul su nu are nimic contrafcut, strident, literar; din contr, poetul las impresia c nu face dect s repertorieze ct mai neutru, cu o precizie de grefier, o lume care i se ofer de-a gata i care, n ultim instan, l cuprinde. E drept c asemenea fotograme, care nu pot fi captate dect n stri liminale, precum visul, hipnoza, beia sau demena, au un aspect halucinant i misterios, de underworld rsrit parc din aburii alcoolului ori cufundat ntr-o memorie lichefiat. Numai c acest efect nu provine din anularea, ci tocmai din dilatarea percepiei comune, din celulele surescitate ale retinei care descoper nu att o irealitate imediat, ct o realitate remixat, n care lucrurile pot fi i aa, i altminteri. N-a putea bga mna-n foc c lumea i-a mai ieit i de aceast dat lui erban Axinte aa cum a vrut. Poezia, ns – cu siguran.“ – Andrei Terianerban Axinte este, dup cum tie toat lumea, unul dintre cele mai bune produse ale criticii literare din ultimul deceniu. Cronicar la Observator cultural, el este i autorul uneia dintre cele mai ambiioase sinteze recente – Definiiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Clinescu, o morfologie istoric a romanului romnesc care merit cu prisosin o receptare en fanfare.ns, pe de alt parte, taman faptul c toat lumea tie cine e criticul literar erban Axinte nu-i face un PR prea grozav poetului erban Axinte, cu toate c cel din urm e egalul absolut n drepturi al celui dinti. Lucrul s-a vzut i la precedenta sa carte de poezie, Lumea i-a ieit cum ai vrut (Vinea, 2006) – recomandat de prefaa empatic a lui Doris Mironescu, volumul n-a avut totui receptarea pe care ar fi meritat-o. Iar acum, dup cum se vede, scriu la rndul meu o prefa empatic, spernd din toat inima c Ppdia electric va fi o carte mai norocoas.(...)Ppdia electric e construit din trei cicluri (ca i Lumea i-a ieit aa cum ai vrut, de altfel – ceea ce poate s sugereze un anumit pattern arhitectural urmrit cu schepsis), intitulate decoct, bulb i acele electrice; ei bine, poemele tuturor acestor trei cicluri sunt inervate de imagini remarcabile, deseori de-a dreptul memorabile – citez aproape la ntmplare: s ni se ridice din inim o lumin att de puternic nct custura lumilor s nu se mai vad (acele electrice), ceva crete acum din mine, / cineva sufl asupra mea / cu miliarde de fotoni. // aura / nflorete din bulbul cretetului meu / ntr-o uria ppdie electric (ppdia electric), de ce i este fric, atta timp ct stai acolo, / nimic nu te poate atinge. // ce vd n tine, ce vd n tine, // un cimitir n care toi dumnezeii pmntului / i-au lsat morii s nfloreasc (de ce i este fric) .a.m.d. Sunt, toate, imagini de o mare frumusee, cu care empatizezi instantaneu i te fac s stabileti cu textul de sub ochi acel contract de ncredere despre care vorbea cndva Borges ca de o condiie sine qua non a lecturii de poezie.(...) Aadar, dac inem s-l etichetm generaionist pe erban Axinte, nu putem dect conchide c e cel mai atipic doumiist. Cu excepia obsesiei pentru hapax-ul existenial, nimic nu-l leag de generaia sa: nici poetica, nici maniera, nici tehnica. O atipie profund transpare din tot scrisul lui poetic; or, dup cum se tie, atipicii sunt ntotdeauna ctigtori pe termen lung.“ – Radu Vancu

Egy nyugtalan képzelet? koldusfiúcska a XVI. századi London nyomortanyáin k?nyveket olvas, és királyokról álmodik… ?rdekl?dése egy napon egészen a királyi palotáig sodorja, és egyszerre csak bent van a pompás termekben, s a vele egyid?s királyfi játékból ruhacserét ajánl, csak egy-két pillanatra. Nos, ez a játék, kül?nféle félreértések miatt, valóságra fordul! A koldusfiú hónapokon át élheti a királyfiú fenséges, de cseppet sem irigylésre méltó életét, a királyfiú pedig sz?rny? megaláztatások és szenvedések k?zt kénytelen ismereteket, emberséget és b?lcsességet gy?jteni elj?vend? országlása idejére. Mark Twain részrehajlás nélkül mindkét sorsnak a legalaposabban végére járt, mint aki maga is hol koldusnak, hol királyfinak álmodja magát…

Un b?iat de ?ase ani care a impresionat-o pe ?mp?r?teasa Austriei cu geniul s?u muzical Un compozitor care a scris peste 600 de concerte, sonate, simfonii ?i opere ?n cei treizeci ?i cinci de ani c?t a tr?it Un muzician serios c?ruia ?i pl?cea s? spun? glume stupide Toate cele de mai sus! ? Afl? mai multe despre adev?ratul Wolfgang Amadeus Mozart ?n aceast? biografie amuzant? ?i minunat ilustrat?!

This own voices story from the acclaimed author of The Closest I’ve Come unflinchingly examines steroid abuse and male body dysmorphia. Perfect for fans of Jason Reynolds and Matt De La Peña.David Espinoza is tired of being messed with. When a video of him getting knocked down by a bully’s slap goes viral at the end of junior year, David vows to use the summer to bulk up— do what it takes to become a man—and wow everyone when school starts again the fall.Soon David is spending all his time and money at Iron Life, a nearby gym that’s full of bodybuilders. Frustrated with his slow progress, his life eventually becomes all about his muscle gains. As it says on the Iron Life wall, What does not kill me makes me stronger.As David falls into the dark side of the bodybuilding world, pursuing his ideal body at all costs, he’ll have to grapple with the fact that it could actually cost him everything.

The publication of Darwin’s The Origin of Species in 1859 marked a dramatic turning point in scientific thought. The volume had taken Darwin more than twenty years to publish, in part because he envisioned the storm of controversy it was certain to unleash. Indeed, selling out its first edition on its first day, The Origin of Species revolutionized science, philosophy, and theology. Darwin’s reasoned, documented arguments carefully advance his theory of natural selection and his assertion that species were not created all at once by a divine hand but started with a few simple forms that mutated and adapted over time. Whether commenting on his own poor health, discussing his experiments to test instinct in bees, or relating a conversation about a South American burrowing rodent, Darwin’s monumental achievement is surprisingly personal and delightfully readable. Its profound ideas remain controversial even today, making it the most influential book in the natural sciences ever written—an important work not just to its time but to the history of humankind.