?n timp ce mul?i studen?i americani din anii 1960 participau la mar?uri ?mpotriva r?zboiului, luau droguri halucinogene ?i erau adep?ii amorului liber, Hannah Latham, fiica unui faimos profesor universitar ultraradical ?i al unei pictori?e foarte cultivate, nu vrea dec?t s? se c?s?toreasc? cu iubitul ei, viitor doctor, ?i s? tr?iasc? ?n provincie o via?? conven?ional?. T?n?rul cuplu ?i b?ie?elul lor nou-n?scut se stabilesc ?ntr-un or??el din statul Maine, ?ns? Hannah ajunge s? se simt? cur?nd izolat? ?i plictisit? de visul ei de fat? cuminte. ?ntr-o bun? zi, ?n lipsa so?ului, un t?n?r – veche cuno?tin?? de pe vremea studen?iei – apare ?n ora?, schimb?ndu-i lui Hannah via?a pentru totdeauna... O carte pe care n-o po?i l?sa din m?n?, cu un suspans bine dozat, scris? cu m?iestria unui autor de romane poli?iste. De acela?i autor, la Editura Trei au ap?rut romanele Nu pleca..., O rela?ie special?, Jocurile destinului ?i Tenta?ia. O femeie se treze?te prizoniera unei vie?i prea conven?ionale ?i a micului ei act de rebeliune, ale c?rui consecin?e o h?ituiesc peste zeci de ani. Farmecul discret al vie?ii conjugale este un roman despre limita dintre via?a privat? ?i via?a public?, despre imensa pr?pastie dintre p?rin?i ?i copii ?i despre felul ?n care nu po?i sc?pa niciodat? cu adev?rat de trecutul t?u. De asemenea, constituie ?i o analiz? a moravurilor societ??ii contemporane, ?n care mass-media poate distruge vie?i ?n c?teva ore. “Kennedy este ne?ntrecut ?n a crea personaje feminine pline de rafinament, dar b?ntuite de fr?m?nt?ri. Stilul s?u emo?ioneaz? ?i captiveaz? deopotriv?.“ Daily Mirror

i totui, unei atari caracterizri strict estetice poate c n-ar trebui dect s-i adugm o notaie simpl, elementar: n universul vieii noastre cotidiene, cel nesat de valori pestrie, n care spiritul exhibiionist al noilor Scatii a devenit o adevrat instituie – el fiind tot mitocnesc, agresiv i invaziv ca i acum un veac – tot ceea ce ne rmne este s ne autocontemplm, distanndu-ne i decantnd n tot tumultul haotic ceea ce are valoare moral peren i sens n longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate c aa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu nc de atunci, iar ca scriitor s-a simit dator s lase generaiilor viitoare Ciclul Comnetenilor, iar ca om s fie, ntotdeauna, politicos. Or, se tie c virtutea politeii a locuit“ firesc n cele dou stiluri i moduri de via att de apreciate de autor: aristocraia i rnimea. Dou clase sociale care au disprut din istorie, tot aa cum trsturile morale i estetice asociate lor n mod privilegiat par a fi estompate n contemporanitate: statornicia, nobleea caracterului, generozitatea, rbdarea, blndeea, serenitatea i simul onoarei. Eclipse i absene despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.

n finalul romanului Donna Alba mtile personajelor cad. Mihai Aspru a vrut doar s-o stpneasc“ pe trufaa aristocrat, mbrcndu-i dorina n podoabe strlucitoare luate din cri. n schimb, Georges Radu erban, soul nelat, boier rigid taxat maliios de ctre narator, se dovedete un veritabil erou tragic, sinucigndu-se din dragoste, ca personajul lui Dostoievski.Ct o privete pe Alba, obiectul obsesiei ndelung elaborate, ea e un personaj de film din anii ‘30: femeia fatal, provocatoare de nenorociri pentru brbaii care o iubesc. Intriga dinamic, colorat de suspans, ajunge la o rezolvare cu happy end, care ar fi putut prea facil dac naratorul n-ar fi introdus un accent original de autoironie i umor negru, chiar n legtur cu ultima apariie a Albei. Foarte frumoas n valurile negre de mare doliu, dar deloc ndurerat, ea i apare brbatului ca un nger al morii, promindu-i o primejdioas fericire.

Ceea ce d? nuvelelor lui Slavici o pu?in obi?nuit? plin?tate ?i for?a de via?? este profunda cunoa?tere a sufletului omenesc ?n complexitatea lui ?i ?n mi?c?rile lui contradictorii. Aceast? cunoa?tere func?ioneaz? ?n modul cel mai firesc d?nd impresia c? Slavici ??i creeaz? personajele v?z?ndu-le dinl?untrul lor. Comportamentul lor nu e ?ntotdeauna logic - adesea chiar dimpotriv? mai ales ?n ceea ce prive?te analiza sufletului feminin ?n care Slavici r?m?ne un maestru - dar aproape niciodat? ?n marile lui reu?ite artistice nu d? impresia c? ar putea s? fie altul. Slavici se identific? cu personajele sale fiind legat cu l?untrul lor cu felul lor de a g?ndi ?i de a sim?i prin intime fire simpatetice. Iar acest fel de a g?ndi ?i de a sim?i e rezultatul unei observa?ii ?i medita?ii multiseculare asupra naturii umane. Slavici ?nf??i?eaz? cu mijloacele artistice ale scriitorului citadin analitic ceea ce poporul exprim? aforistic prin zic?torile ?i proverbele sale... Ovidiu Papadima

Edi?ie bilingv? ?n spaniol? ?i rom?n? S-ar putea spune c? ?n secolul al XXI-lea nimeni nu mai cite?te nuvele romantice. Cred ?ns? c? profesorii au puterea de a face totul; fie de a l?sa ca praful s? se a?tearn? peste operele validate de istorie, fie de a le lua ?i de a le pune ?n lumin? c?ut?nd forma de a le exploata ?n scopuri didactice, chiar cu str?inii care studiaz? limba rom?n? ?i care nu au toate instrumentele necesare pentru a parcurge, ?n ciuda dorin?ei vii, un text integral ?n limba rom?n?, f?r? suport. Nu de pu?ine ori, studen?ii ne-au cerut lucr?ri literare rom?ne?ti pe care s? le poat? citi ?i care s? corespund? nivelului lor lingvistic. ?n c?ut?rile mele, mi-a c?zut ?n m?n? o edi?ie bilingv? ruso-francez? a patru pove?ti semnate de greii literaturii ruse, Dostoievski, Cehov, Tolstoi ?i Turgheniev, publicate de editura Poket ?n 2005. ?i de aici, ideea. De ce s? nu ajut?m literatura noastr? tocmai prin acest? formul? optim? at?t pentru publicul spaniol, c?t ?i pentru cel rom?n. Traducerea ?n limba spaniol?, realizat? de Dana Oprica ?mpreun? cu c??iva stunde?i care au apreciat sensibilitatea imaginilor ?i profunzimea ideilor, ofer? ?i c?teva note de subsol fie morfosintactice, fie lexicale pentru a u?ura parcurgerea textului ?n limba rom?n?. Speran?a noastr? este de a continua cu astfel de edi?ii bilingve care au dublu rol, de a apropia publicul str?in de literatura rom?n?, izvor de cunoa?tere de noi puncte de vedere, de sim?ire ?i de g?ndire, dar ?i de a contribui la asimilarea de noi cuvinte, sintagme, structuri sintactice, forme de exprimare ?n general. Presentación Se podría decir que en el siglo XXI nadie lee novelas románticas. Creo sin embargo que los profesores tienen el poder de hacer todo; bien dejar que el polvo cubra las obras validadas por la historia, bien cogerlas y tráelas a la luz buscando la forma de explotarlas con fines didácticos, incluso con los extranjeros que estudian la lengua rumana y que no tienen todos los instrumentos necesarios a recorrer, a pesar de su viva voluntad, un texto integro en rumano, sin soporte. No pocas veces, los estudiantes nos pidieron trabajos literarios rumanos que puedan leer y que correspondan a su nivel lingüístico. En mi búsqueda cayó en mi mano una edición bilingüe ruso-francesa de cuatro cuentos firmados por los pesos pesados de la literatura rusa, Dostoievski, Chejov, Tolstoi, Turguénev, publicados por la editorial Poket en 2005. Por qué no ayudar nuestra literatura mediante esta fórmula óptima tanto para el público espa?ol como para el rumano. La traducción en lengua espa?ola, realizada por Dana Oprica junto con algunos estudiantes que apreciaron la sensibilidad de las imágenes y la profundidad de las ideas, ofrece también algunas notas de pie sea morfosintácticas, sea lexicales para facilitar la lectura del texto en rumano. Nuestra esperanza es de continuar con tales ediciones bilingües que tienen doble papel, de acercar al público extranjero la literatura rumana, fuente de conocimiento de nuevos puntos de vista, de sentimientos y de pensamientos, pero también de contribuir en el aprendizaje de nuevas palabras, sintagmas, estructuras sintácticas, formas de expresión, en general. Model/Muestra Alrededor están las rocas gigantescas de granito, como unos vigilantes negros, mientras el valle de la isla, profundo y seguramente bajo el espejo del mar, está cubierto de gavillas de flores, de vi?as salvajes, de hierbas altas y olorosas en las cuales la guada?a no ha entrado nunca. Y por encima de la capa suelta del mundo vegetal se mueve un mundo completo de animales. Miles de abejas hacen temblar las flores pegándose a su boca, los abejorros vestidos de terciopelo, las mariposas azules llenan una región determinada de aire sobre la cual se ve temblar la luz del sol. Las rocas altas hacen que mi horizonte sea estrecho. Sólo tengo un pedazo de cielo, pero ?qué pedazo! Uno celeste oscuro, limpio, transparente, y sólo de cuando en cuando una nubecilla blanca como si se hubiera derramado leche en el cielo. En la mitad del valle hay un lago en el cual corren cuatro manantiales que repiquetean, protestan, revuelcan piedrecitas todo el día y toda la noche. Es una música eterna en el silencio veraniego del valle y por la lejanía, por la hierba verde, por las pendientes de gravilla, los ves moviéndose y serpenteando con su plateado fluido, transparente y vivo, lanzándose en los brazos de los torbellinos donde ruedan locos, después yéndose deprisa más lejos, hasta que, suspirando de satisfacción, se hunden en el lago. En el centro de este lago, que aparece negro del reflejo del junco, de la hierba y de los mimbres de sus alrededores, hay una nueva isla, peque?a, con un soto de naranjas.

Un nou gen de proz? literar?? A?a s-ar p?rea, dac? pornim de la separarea ?n con?tient ?i incon?tient a sinelui uman, aprofundat? magistral de marele psihiatru elve?ian C.G. Jung ?n celebra ?i monumentala sa Carte Ro?ie. Dumitru Popescu are o bogat? oper? literar?-fic?ional? ?i nonfic?ional? – inspirat? din yona con?tientului. Baletul fantasmelor ne propune sondarea cu mijloace literare a celeilalte zone a spiritului, cu origini ?i mecanisme ?nc? greu decelabile ?i care deschide o alt? fabuloas? perspectiv? a l?untricului omenesc.

Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu

Colec?ie de povestiri populareCuprins:POZNE DIN COPIL?RIEBAZACONII DIN JUNIEN?ZDR?V?NII DIN ARMAT??OLTIC?RII FAMILIALEP?CAL? ?I T?NDAL?NEROZII DE PUS ?N PASC?GOGOM?NII DE-ALE CASEIP?C?LISMEPRAMATII ?I OBR?ZNICIIAVARI?II P?CLI?ITETIC?LO?II MANGOSITETR?ND?VELI TR?SNITEBRA?OAVE BE?IVITEBENGHIURI NEGHIOBE?TIRENGHIURI CO?C?RE?TIGOGONELE GOGONATEP?T?R?NII V?N?TORE?TIGIUMBU?LUCURI NEBISERICOASETOANE BOIERE?TIVORBE DE DUH ?I DE N?DUHVORB?-NTOARS?PEPELEA ?I AL?I NEF?RTA?I

Mihai Eminescu ne-a l?sat o oper? liric? vast?, tematica poeziilor sale fiind variat?: poezie de dragoste, filozofic?, poezia naturii sau social?.Poet tradi?ionalist, absoarbe teme din tradi?ia rom?neasc?, pe care le prelucreaz? ?n stil propriu, devenind astfel un mare poet na?ional.

Crezi c?-l cuno?ti? G?nde?te-te mai bine.Dou? cadavreUn erou de neuitat?nceputul unei legendeAnul 1868. T?n?rul Sherlock Holmes are paisprezece ani. Fiu de ofi?er ?n armata britanic?, el studiaz? ?ntr-un internat, exerseaz? bunele maniere ?i prime?te o educa?ie clasic?. Dar lucrurile iau o ?ntors?tur? cu totul nou? c?nd este trimis s?-?i petreac? vara ?n conacul de la ?ar? al unchiului s?u, ?n Hampshire. Acolo, t?n?rul Sherlock intr? ?ntr-o aventur? teribil?, cu mor?i suspecte, r?piri, incendii, spionaj, un complot bine ticluit ?i un personaj malefic cu inten?ii criminale. Va fi primul mister dezlegat de cel care va deveni cel mai celebru detectiv al tuturor timpurilor.Andrew Lane este romancier, jurnalist ?i un admirator fidel al lui Sherlock Holmes. Pasiunea lui pentru romanele lui Sir Arthur Conan Doyle ?i ambi?ia de a crea un portret autentic al t?n?rului Sherlock au dus la reinventarea faimosului personaj ?ntr-o serie de c?r?i dedicate copiilor.

C?nd so?ii Sabine ?i George Harwood ajung din Anglia ?n Trinidad, la jum?tatea anilor ’50, aduc cu ei doar c?teva geamantane ?i bicicleta verde a lui Sabine, pl?nuind s? nu r?m?n? aici mai mult de trei ani. Dar luxurianta insul? caraib? ?l vr?je?te profund ?i iremediabil pe George, ?n vreme ce so?ia lui se simte chinuit? de c?ldur?, izolat? ?i st?njenit? de segregarea rasial?. Singura m?ng?iere o reprezint? plimb?rile pe frumoasa ei biciclet? verde, care o duce pe Sabine ?n locuri unde n-ar fi vrut s? ajung?. Dragostea pentru so?ul ei o ?ine prizonier? pe insul? decenii la r?nd, p?n? ?ntr-o zi, c?nd George descoper? cu totul ?nt?mpl?tor c?t de mari ?i de multe sunt secretele care ?i-au f?cut loc ?ntre ei ?n to?i ace?ti ani. Cople?it de remu?c?ri, simte o nevoie disperat? de a-i dovedi so?iei iubirea pe care i-o poart? ?nc?. Dar consecin?ele sunt tragice.O poveste de dragoste de neuitat, care dureaz? mai bine de cincizeci de ani, ?i un fundal extraordinar ─ uneori magic, alteori extrem de periculos…O poveste cu un El ?i o Ea, ?ntre?esut? cu evenimente istorico-politice. Port of Spain devine scena unei mari iubiri care, ca toate marile iubiri, se termin? nu foarte vesel. Un roman dens ?i captivant despre lumea globalizat? ?n care tr?im azi.

15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.

E la mijloc un mister negru. erpuitor. Cu femei puternice, regsindu-se n albia nopilor. Cu brbai pierdui n hiurile existenei. Cu adolesceni care asist gur-casc la felul n care morii dau buzna n existena de zi cu zi. Sunt pagini dense, pe mari poriuni memorabile, de un erotism subtil, nvalnic, mpuns de botul fraged al morii care-este-pretutindeni. Madeleine Davidsohn are lejeritatea i familiaritatea lucrurilor artate la lumina zilei de creatorii obiectelor artizanale, confecionate cu o art motenit din tat n fiu, ce-i transmit reciproc secretele meseriei, trucurile tiute exclusiv de membrii clanului de meseriai.“ – Aura Christi

Despre Caragiale, ca n genere despre clasici, vorbim mai ales n ocazii festive. n restul timpului, Caragiale este acela care vorbete despre noi. i se pare c o face mult mai bine. Ceea ce spunem noi despre Caragiale este supus revizuirii nencetate. Ceea ce a spus Caragiale despre noi rmne turnat n bronzul eternitii. Caragiale evadeaz mereu din formulele n care ncercm a-l prinde, pe cnd noi nu izbutim a evada din formula n care ne-a prins Caragiale. Niciodat nu vom izbuti s-l epuizm pe Caragiale. El este acela care ntotdeauna ne va epuiza pe noi.“ – tefan Cazimir

O c?l?torie necontrolat? ?n timp este anun?at? de obicei cu c?teva minute, uneori ore sau chiar zile ?nainte, prin senza?ii de ame?eal? ce afecteaz? capul, stomacul ?i/sau picioarele. Mul?i purt?tori ai genei au relatat, de asemenea, despre dureri de cap asem?n?toare migrenelor.Primul salt ?n timp – numit ?i saltul de ini?iere – are loc ?ntre al 16-lea ?i al 17-lea an de via?? al purt?torilor genei.Extras din Cronicile Gardienilor, volumul 2, Reguli general valabileCe faci c?nd ?i-a fost fr?nt? inima? Corect: vorbe?ti la telefon cu cea mai bun? prieten?, m?n?nci ciocolat? ?i te b?l?ce?ti s?pt?m?ni la r?ndul ?n propria-?i nefericire. Mai prost e c?, ?mpotriva voin?ei ei, Gwendolyn are nevoie de toat? energia pentru cu totul ?i cu totul altfel de lucruri: de exemplu, pentru a supravie?ui. C?ci i?ele ?nc?lcite de dubiosul Conte de Saint-Germain ?n trecut ajung s? ?eas? ?i ?n prezent o p?nz? primejdioas?. Pentru a descifra secretul, Gwendolyn ?i Gideon – l?s?nd la o parte chinurile iubirii – trebuie nu numai s? danseze ?mpreun? menuet la un bal tumultuos din secolul al XVII-lea, ci ?i s? se arunce cu capul ?nainte ?n tot felul de aventuri...Un montagne-russe al sentimentelor, travers?nd secolele: aventurile lui Gideon ?i ale lui Gwen, grandios puse ?n scen? de autoarea Kerstin Gier, ?n cartea a treia a seriei Culorile dragostei. At?t de frumoas?, ?nc?t sigur te vei ?ndr?gosti de ea!

Tr?ind de azi pe m?ine ?ntr-un Bucure?ti plin de tenta?ii, dar consumator de resurse, studentul la Drept Mihnea B?iatu nu ?i-a dat examenele, iar ob?inerea licen?ei ?ncepe s? semene cu un vis imposibil. A ?nv??at ?ns? cum s? c??tige ?ncrederea cet??enilor s?raci cu duhul – ?i nu e pu?in lucru. Plasat ?ntr-un decor suburban, cu personaje caragialiene, Mihnea B?iatu se ?nscrie ?ns?, f?r? doar ?i poate, ?n tipologia eroilor lui Gib I. Mih?escu, urm?ri?i de idealul femeii absolute. Expert ?n practicile ?amorului democrat“ ?i ?n escrocarea cu sistem – erotic? ?i financiar? – a propriet?reselor de mahala, eternul student d? nas ?n nas pe culoarele universit??ii cu femeia perfect?, care-l scruteaz? ?i ea, cu acela?i interes, prin lentila unui lornion de aur…

Nu invenia epic sau aciunea (cunoscut de mai nainte) intereseaz la Budai-Deleanu, ct viziunea sa satiric caricatural, enorma jovialitate, verva parodistic inepuizabil, formidabila ironie, n fine, capacitatea maxim de a zugrvi autentic realitatea sub aparenele cele mai bufone i de a propune idei pe calea bunei dispoziii continui. (…) Veritabila creaie a lui Budai-Deleanu nu trebuie cutat n direcia tipurilor individuale. La fel ca scriitorii ardeleni de mai trziu, ca, de pild, Rebreanu, Budai e, n schimb, un excelent observator i pictor al aglomerrilor umane, al maselor vzute sub aspect colectiv, deci, cu att mai mult al iganilor, caracterizai printr-o existen tribal, gregar."Alexandru Piru

Scrisul su este dens, robust i analitic n cea mai bun manier tradiional. Povestirile sale au n dinamica lor conflicte pasionale, sociale, chiar politice, propunnd personaje vii, cu profiluri frumos desenate n tue groase i ferme, cultivnd un dialog polemic i mereu antrenant. (...) Cu alte cuvinte, Mircea Ioan Casimcea este un prozator complex (dac mai adugm c pe lng volumele de proz – povestiri, nuvele dar i romane – s-a ncumetat a pi pe teritoriul liric, publicistic i chiar pe cel de exegez literar, cu crile pe mas n fiecare din aceste domenii), un prozator cu o biografie literar pe care pot s-o consider, cu toat ndreptirea, ca fiind opera unei contiine ce tie s se exprime n Agora, direct, fr ezitri, n felul su de a cultiva verbul, deci, original. Volumul de fa probeaz cu prisosin acest lucru, aa c puinele mele rnduri de introducere, nevrnd a fi un exerciiu analitic, in s atrag atenia cititorului c a luat n mini o carte asupra creia merit s struie i s reflecteze cu folos...“ – Constantin Cublean

Un thriller pentru adolescen?i. Un succes interna?ional.Cite?te primul volum al trilogiei Alb?-ca-Z?pada!E cea mai grea iarn? din ultimii ani; str?zile din Tampere, Finlanda, sunt ?nghe?ate ?i acoperite de z?pad?. ?i nimic nu contrasteaz? mai tare cu albul z?pezii dec?t s?ngele.Lumikki Andersson, o adolescent? ?n v?rst? de 17 ani, locuie?te singur? ?i urmeaz? cursurile unui liceu de arte. ?i-a f?cut o regul? din a nu se implica ?n lucruri ce nu o privesc. Totu?i, aceast? regul? este pus? la ?ncercare ?n ziua ?n care Lumikki g?se?te bancnote p?tate de s?nge ?n camera obscur? a liceului.D?ndu-?i seama c? trei elevi de la liceul s?u au un amestec ?n acest incident, Lumikki se treze?te prins? ?n h??i?ul unei afaceri interna?ionale cu droguri. Via?a ?i este pus? ?n pericol.Acum ?i adolescen?ii au o Lisbeth Salander a lor!Lumikki Andersson, eroina trilogiei Alb?-ca-Z?pada, a ?nv??at s? se apere singur? ?i s? nu aib? ?ncredere ?n nimeni. E un lup singuratic ?i o supravie?uitoare. A fost agresat? brutal la ?coal?, iar acum s-a mutat ?n Tampere, unde locuie?te singur?. Lumikki e inteligent?, sarcastic?, are o anume duritate ?i ?i place solitudinea. De asemenea, ?i place s? se lupte corp la corp, s? ?noate ?n ap? ?nghe?at?, s? alerge ?i s? viziteze galerii de art?. A hot?r?t c? nu mai vrea s?-i fie niciodat? fric? de nimic.?Ro?u ca s?ngele d? startul unei aventuri provocatoare, al?turi de Lumikki, o eroin? care calc? pe urmele Larei Croft.“ – Keskisuomalainen?Romanul Sallei Simukka te prinde ?n str?nsoare ca iarna siberian?.“ – goodreads.com?Romanele acestei foarte talentate scriitoare finlandeze, Salla Simukka, au fost o revela?ie pentru mine. Lumikki Andersson, eroina curajoas? a trilogiei, ne poart? ?ntr-o c?l?torie plin? de evenimente nea?teptate, care ne ?nc?nt? ?i ne ?nfioar? deopotriv?.“ – Emily Thomas, editor, Hot Key Books

Mitul de erou legendar pe care imaginatia populara l-a creat despre Stefan cel Mare s-a perpetuat prin graiul viu al traditiilor noastre si a fost inviorat necontenit, de-a lungul vremurilor, de creatii folclorice care l-au ridicat pe voievodul moldovean la inaltimea unui simbol national. Cum a reusit Stefan cel Mare sa-si castige acest nimb de glorie? Faptele sale marete sunt dovezile cele mai graitoare. Domn abil si intelept iubit de popor, pretuit de prieteni si apreciat pana si de dusmanii sai, el a cautat sa-si asigure mai intai linistea interna si apoi sa obtina cu orice pret neatarnarea tarii. Pentru infaptuirea acestor deziderate, domnitorul a inteles ca poporul este puterea bratului sau si a cautat sa se apropie de popor si sa se sprijine pe el. Astfel, ducand o politica echilibrata intre cele doua clase ale societatii feudale – boierime si taranime –, el a reusit sa stapaneasca si chiar sa limiteze tendintele marilor boieri, ridicand in acelasi timp o parte dintre tarani la starea de razesi, rasplatindu-si vitejii din lupte cu sate si pamanturi.

Jurnalist suedez, Stieg Larsson a murit ?n 2004, ?n mod nea?teptat, ?n urma unei crize cardiace, la v?rsta de 50 de ani, imediat dup? ce apucase s?-i predea editorului s?u Millennium, o serie de trei romane, ?nsum?nd 1935 de pagini. Millennium a devenit ?ntre timp un fenomen editorial. ?n ??rile nordice, ?nici o carte ?n afar? de Biblie nu a mai ?nregistrat astfel de v?nz?ri!“Mikael Blomkvist, un jurnalist c?zut ?n dizgra?ie, este angajat s? fac? investiga?ii asupra unui caz neobi?nuit. ?ns? c?nd acesta face leg?tura ?ntre dispari?ia Harrietei ?i un lan? de crime terifiante, s?v?r?ite cu 40 de ani ?n urm?, misiunea lui devine imposibil de finalizat f?r? ajutorul unui asistent. Lisbeth Salander, o t?n?r? de 24 de ani, cu o inteligen?? de geniu, pare a fi candidatul perfect pentru aceast? pozi?ie. Neobi?nui?ii parteneri descoper? un fir ce ?i conduce spre un secret incredibil, care ?i arunc? ?n plasa corup?iei de la cel mai ?nalt nivel.?Millennium, de Stieg Larsson a detronat thrillerul anglo-saxon. Este o trilogie extraordinar? din toate punctele de vedere: dimensiune, personaje inedite, intrig? complex? ce puncteaz? teme ale lumii contemporane. Millennium este unul dintre rarele romane poli?iste care m-au f?cut s? m? trezesc ?n miezul nop?ii pentru a continua lectura. Exist? un ?nainte ?i un dup? Millennium: ??i va fi absolut imposibil s? nu aderi la clubul cititorilor ?mp?timi?i de aceast? serie!“ – Pascal Bruckner?Un titlu menit s? sparg? topurile... O poveste fascinant?, credibil? ?i, mai presus de toate, o eroin? de o extraordinar? originalitate!“ – Literary Review?Unul dintre cele mai bune romane poli?iste pe care le-am citit vreodat?... Mikael Blomkvist ?i partenera lui, enigmatica ?i paradoxala Lisbeth Salander, se vor al?tura cur?nd panteonului celor mai mari personaje din literatura de mistere.“ – Shots Magazine