Una dintre cele mai cuprinz?toare ?i mai bine v?ndute c?r?i despre tratamentul ?i supravie?uirea ?n cazurile de cancer mamar Aceast? edi?ie revizuit? ?i actualizat? a Manualului de supravie?uire ?n cancerul mamar ofer? nout??i esen?iale legate de tratament ?i ?ngrijire, f?c?nd din volumul de fa?? cel mai important ghid din ultimii zece ani pentru femeile diagnosticate cu cancer la s?n. Prezenta edi?ie cuprinde cele mai actuale informa?ii medicale privind: noua clasificare genomic? a cancerului mamar ?i importan?a acesteia ?n planificarea tratamentului; testarea genelor canceroase, prin care se determin? dac? pacienta va beneficia de pe urma chimioterapiei; noile progrese din chirurgia cancerului mamar ?i extirparea chirurgical? a ganglionilor limfatici; necesitatea ob?inerii unei a doua opinii: de ce este important s? o ob?inem, ce ?ntreb?ri trebuie s? punem ?i cum s? decidem care echip? de doctori este cea mai potrivit?. Con?tient de evolu?ia rapid? a spectrului op?iunilor de tratament, dr. John Link descrie ultimele experimente clinice din domeniu ?i ofer? sfaturi pentru pacientele aflate ?n c?utarea celui mai eficient plan de tratament. Manualul de supravie?uire ?n cancerul mamar r?m?ne o lectur? obligatorie pentru femeile care au nevoie de informa?ii corecte ?i accesibile cu privire la gestionarea cancerului mamar ?n zilele noastre. ?Ar fi o gre?eal? imens? s? trat?m cancerul mamar f?r? a ne g?ndi la femeia ?ns??i. V?rsta, statusul hormonal, starea general? de s?n?tate, re?eaua de sprijin emo?ional, sexualitatea, sistemul imunitar ?i femeia din punct de vedere psihologic ?i spiritual sunt toate extrem de importante pentru planificarea tratamentului ?i men?inerea st?rii de s?n?tate.“ – Dr. John Link ?Este o carte pe care nimeni n-ar vrea s? fie nevoit s-o citeasc?, dar cuprinde multe dintre informa?iile pe care trebuie s? le ?tim c?nd ne confrunt?m cu diagnosticarea acestei maladii teribile.“ – Beverly Deal

FLUX PERMANENT Scene ?i secven?e cur??ate de resorturile sugestiilor automate sunt eroii poeticii Ioanei Geac?r. ?pe scaunul de la cinema las? dinadins trandafirul/ lumina se va stinge/ ?i doar lic?ririle dinspre ecran sau dinspre u?a deschis?/ ?i vor m?ng?ia genunchii“ (?Cinema“) astfel de imagini ale singur?t??ii aflate ?n permanent? rela?ie cu tot ceea ce este ?n jur lumineaz? noul volum al Ioanei Geac?r. P?n? ?i titlul c?r?ii sale de la Casa de Pariuri Literare func?ioneaz? dup? aceea?i dinaminc? a izol?rii ?n mijlocul lucrurilor. Singur?tatea unui titlu ??Recviem pentru nuca verde? e un titlu de poem care m? b?ntuie de c?teva zile ?i uite unde a r?s?rit! Am pus si eu un nuc l?ng? bloc, c??iva ar?ari, plopi, tei, dar nu s-a prins dec?t un m?r care s-a dovedit a fi dud ?n cele din urm?. Toate vr?biile din cartier m? iubesc.“ scria Ioana Geac?r ?n urm? cu 5 ani pe un site literar. ?ntre timp, titlul acela pare s? fi preluat controlul asupra unui ?ntreg volum de poezii. Un volum ?n care nu este niciun poem care s? fie explicit recviem ?i nici de nuci nu vine vorba dec?t ?n interiorul cuv?ntului ?siNUCIdere“ sau c?nd ?sinuciga?ul alege din libr?rie c?teva c?r?i de pus sub picioare“. Verde ?n ce prive?te, ?ns?, felurile ?n care apare culoarea ?verde“ ?n volumul de fa?? al Ioanei Geac?r se pot scrie pagini consistente. De la fluturele care ??i schimb? culoarea, la ?zidul crescut ca un mu?chi“ cu op?iuni de ?tergere ro?ii ?i verzi, sau la acoperi?urile sm?l?uite ?n acela?i poem (?printre ruinurile T?rgovi?tei“), ?n amestecul cromatic al trupurilor dintre blocuri, sau ?mirosul de verde“ din ?emo?ii ?n ghips“, ochiul ?ncol?cit ?i rochia mamei, acela?i motiv leag? stabilizeaz? traseul poetic parcurs ?n aceast? carte care ?ncepe cu ?the end“ ?i se ?nchide cu ?ziua abia a-nceput“, ?naintea finalului ?ioana deseneaz? raze la sf?r?itul caietului de poezii“. Poveste vs. prezen?a uman? Multe poeme din acest volum alterneaz? personalul ?i impersonalul, articolul nehot?r?t ?i m?rci ale posesivit??ii la distan?? de c?teva versuri. Dac? ar fi s? aleg un mecanism care s? fie responsabil pentru demersul poetic al Ioanei Geac?r acesta ar fi tocmai amendarea jocului literar gratuit. Fie c? preia desf??ur?ri nostalgice ori tablouri ale purit??ii, nara?iunile sunt pulverizate aici pentru a face loc unui contur uman: ?mi-e team?/ c? dac? z?mbesc fa?a mi se va descompune“ (?humpty dumpty“). ?ntr-un volum ?n care singurele cuvinte scrise cu majuscule sunt T?rgovi?te, Breughel cel B?tr?n sau Hieronymus Bosch ?i unde nu exist? nici m?car o singur? virgul?, reperele poeziei sunt puse la ?ncercare, iar ?ncercarea suprem? este leg?tura dintre elemente aparent disparate, dintre m?rci ale fragilit??ii ?i ipostaze brutale, o c?utare expresiv? ?n flux permanent.

Iustopia este o insul?-stat ?n care forma de guvern?m?nt este iusocra?ia, bazat? pe suprema?ia Legii. De aceea, pre?edintele Cur?ii Supreme de Justi?ie este ?i pre?edintele Iustopiei. C?nd Lidia Staicu, cea care ocup? aceste dou? func?ii este ?antajat?, Robi Ciobanu (avocat ?n Societatea de avocatur? ?Ciobanii ?n Rob? ?i Asocia?ii“, dar ?i redactor ?ef al e-tabloidului de scandal juridic ?L’oierii“) ?mpreun? cu echipa lui sunt angaja?i s? o apere pe presupusa ?antajist?. De aici ?ncep adev?ratele problemele ale lui Robi ?i ale echipei sale. Vor renun?a la cauz? c?nd vor fi pu?i ?n situa?ia s? aleag? ?ntre L’oierii ?i client?? Vor crede ?n varianta clientei? Care va fi solu?ia final? dat? de Ma?in?ria Justi?iei Iustopiene?

Pornind de la un interviul luat de un cristian ?i publicat ?n Observator cultural, B?tr?ne?ea ucenicului alchimist (titlu generat de volumul de debut al lui O. Soviany, Tinere?ea b?tr?nului alchimist) este un amplu dialog despre literatur? ?i asumarea ei, o revizitare a c?r?ilor scrise, dar ?i o pledoarie pentru via?a din afara scrisului.

Ritualuri de supravie?uire. Dup? ce sufer? o dram? amoroas? ce-l ?mpinge aproape de sinucidere, Inni Wintrop ?nt?lne?te c??iva oameni care-l vor determina s?-?i pun? din nou ?ntreb?ri despre rostul vie?ii ?i al mor?ii. G?ndirea existen?ialist? ?i dorin?a de izolare a unuia va diferi de fascina?ia celuilalt pentru valorile tradi?ionale ale Orientului dep?rtat, dar vor fi am?ndou? forme de reg?sire a locului ?n lume. Inni va sta ?ntre cei doi, tat? ?i fiu, ?i va ajunge la propriul ritual de supravie?uire.

Volumul de proz? scurt? al lui Dorin David reune?te dou?zeci ?i trei de scrieri, o parte din ele publicate ?n perioada 2001-2013 ?n revistele Calende, Vatra, Tribuna ?i Astra, restul fiind inedite.Povestirile penduleaz? ?ntre dou? universuri – cel al realit??ii imediate, cu personaje ?i situa?ii palpabile, ?i cel al fic?iunii literare, chiar al magicului –, care la un moment dat ??i confund? grani?ele, cititorul trec?nd , gra?ie ?u?ilor“ ?i ?ferestrelor“ sugerate cu subtilitate de autor, dintr-o dimensiune ?n alta.

Partenerul este asemenea unei oglinzi, iar ?n oglind? ni se reveleaz? solu?ia. ?ntr-o rela?ie nu se petrece nimic ?nt?mpl?tor, deoarece fiin?a pe care ai atras-o ?n via?a ta face parte din planul vie?ii tale. Ceea ce spune sau nu, ceea ce g?nde?te sau simte, modul ?n care se comport? ??i oglindesc for?ele energetice l?untrice care ??i ghideaz? via?a ?i rela?ia. Prin intermediul principiului oglinzii vei fi capabil s? descifrezi tiparele incon?tiente. Dac? ?n?elegi ce a ac?ionat p?n? acum ?n fundal, vei atrage transform?ri benefice ?n via?a ta.? Blocajele suflete?ti vor disp?rea, iar ?n fi nal se poate petrece ceea ce dou? fiin?e umane privesc drept cea mai ?nalt? fericire comun?: o iubire eliberat? ?i profund ?mplinitoare, pentru fiin?a iubit? ?i pentru tine ?nsu?i. Cartea de fa?? este asemenea unui program practic, menit s? vindece blocajele rela?ionale, s? aduc? o profund? cunoa?tere de sine ?i s? ofere posibilitatea dob?ndirii unei reale eliber?ri interioare. ??n rela?ii nu exist? noroc sau ghinion. Exist? doar iubire ?i tipare ascunse. Iar dincolo de tipare te a?teapt? ?mplinire ?i libertate.”

Aviatoarea Sure Vanay porneste in cea mai importanta misiune a vietii sale, care o poate propulsa spre un nivel mai inalt in randul aviatorilor din Naram. Misiunea stranie pe care o primeste, de a livra un mesaj la o adresa nestiuta de nimeni, aflata la baza muntelui Histo, o trimite pe Sure intr-o calatorie de neuitat. Curiozitatea si curajul o imping spre limitele dintre spatiu si timp, facand-o sa se piarda chiar inainte de a ajunge la destinatie. Locurile pe care le vede, oamenii pe care ii intalneste si speranta nebuna de a-si revedea fratele disparut, o poarta intr-o lume cu totul noua si misterioasa. Incepe o aventura de neuitat alaturi de Sure Vanay, aviatoarea neinfricata si decopera o lume plina de emotie, in care razboiul sta sa inceapa la fiecare pas, in care dragostea pare imposibila si timpul devine relativ.

Dup? confruntarea cu sinistrul Clan al Umbrelor, Inim? de Foc a devenit r?zboinic al Clanului Tunetului. Dar pericolul p?nde?te din ?ntunericul p?durii, iar du?manii s-ar putea afla chiar mai aproape dec?t ??i ?nchipuie el. Odat? cu venirea iernii, pisicile din Clanul R?ului ?ncep s? se ?ngrijoreze din pricina hranei, iar Clanul V?ntului e sl?bit ?i ?n exil. Boala, accidentele ?i intrigile amenin?? tab?ra Clanului Tunetului. Va reu?i Inim? de Foc s? ??i salveze prietenii??O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ Publishers Weekly?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ Kirkus Reviews

Nebunul indian este al treilea volum semnat de Ovidiu Raul Vasiliu ?i marcheaz? maturitatea liric? a t?n?rului poet ie?ean. Cartea con?ine peste 60 de poeme scrise ?n ultima perioad?, autorul exers?nd cu succes diverse registre stilistice ?i prozodice, ?n versuri ?sub a c?ror dexteritate formal? se ?ntrez?re?te ceea ce niciodat? nu poate fi exprimat p?n? la cap?t“ (Daniel Cristea-Enache).

Dac vei citi aceast carte, vei realiza c i-ai ratat adolescena. Fragmente din manuscris au circulat prin cminele studeneti din Cluj i au destrmat mai multe cupluri dect vacanele de var: fetele i doreau s fie iubite precum Roxana, clasicele suc i film ncetnd brusc s nsemne ceva. Nu citi aceast carte! Dar cumpr-o, ca s-l fereti i pe altul de ea.“ – Sorin-Mihai Gradn tririle autorului, Roxana pare o himer. Roxana este experiena trit de toi n spiritul adolescenei. mprtit sau nu, pasiunea este cea care ne contureaz imaginea a ceea ce vom deveni. Cu ct mai puternic pasiunea, cu att mai mare potenialul viitoarelor triri care abia se deschid.“ – Lucian MareValul de sinucideri generat de Suferinele tnrului Werther va prea o glum pe lng tsunamiul generat de apariia obiectului pe care-l ii n mn.“ – iQ 666)Dac ai putea scrie un jurnal att de sincer, n-ai mai avea nevoie de memorie sau de preot.“ – Karel Cispic)Dac ai 16 ani i i pic n mn Caietul Roxanei, nici n-o s tii ce te-a lovit. Va fi manualul tu, cartea scris cu snge, pentru tine, din care vei afla tot ce ai nevoie s tii pentru a trece cu bine (sau nu) de adolescen. Dac ai peste 16 ani i dai de Caietul Roxanei, te va atinge o nostalgie infernal: pentru iubirile adevrate pierdute pentru totdeauna, pentru anii n care puteai tri doar pentru rock i filosofie, pentru vremurile n care Romnia avea un ritm cu care nc mai puteai rezona. Un Cioran mai rzvrtit ca niciodat, mai sincer i mai intens, mixat cu Nietzsche i Lautreamont, pe fundal cu Guns N’ Roses i gothic metal, tefan Bolea din Caietul Roxanei are tot ce-i trebuie pentru a deveni rock star-ul i scriitorul-cult al unei generaii noi cu gust pentru poezie i filosofie.“ – Cristina Nemerovschi

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. A Csontbrigádot Rejt? nem más m?veib?l ismert fortélyos stílusában írta: egyszer? b?nügyi regény ez. Az alaphelyzet egy megsértett gentleman-agreement játékára épül. Az idegenlégió viszontagságaiban megfáradt két barát – Henry Fécamp és John Carew – elhatározza, hogy egyikük a másik halála árán leszerel a légióból. A szabadító ?tlet Carewé: egyikük egy már elk?vetett gyilkosságot – a másik bizonyító feljelentésének segítségével – vállal magára. Az ?tleten túl a felkínálkozó szabadság is az ?vé: a fej vagy írás játék neki kedvez. De az erk?lcsi jóvátétel és a végs? igazság mégis Fécampé, mivel a regény végén kiderül, hogy a játékhoz ürügyül választott gyilkosságot Carew k?vette el. Fécamp meghurcoltatásának voltaképpen barátja b?n?s jelleme az oka, mint ahogy a f?h?ssel egyetemben, a Csontbrigád t?bbi szám?z?ttje is emberi vétkek miatt szenved – ártalanul.

Un limbaj poetic direct, cu mesaje clare, ne?nv?luite ?n v?lurile dense ale figurilor de stil. Totul ?ns? aureolat de o feminitate sensibil?.?Nicoleta Popa scrie pentru c? nu poate altfel. ?i o face ?n regimul urgen?ei, f?r? brizbrizuri, f?r? menajamente, f?r? s?-i pese prea mult de ce zic cei din jur, fiindc? are ceva de m?rturisit. E detectabil chiar un sadism al adev?rului ?n versuri, necesar asemeni oxigenului ca s? r?m?n? un om ?ntreg. ??i analizeaz? condi?ia de femeie, vitupereaz?, se t?nguie, este fireasc?, nu plictise?te. Volumul de fa?? e mai cuminte dec?t anteriorul, sulfurosul Fragmente din inima mea. S? fie o etap? intermediar?, o trecere spre un alt palier al spunerii poetice? Nu m? ?ncumet la un r?spuns. Aceast? pite?teanc? e de re?inut ?n r?ndul poetelor care conteaz? ?n literatura rom?n?.“ (Alexandru Petria)?O seduc?toare feminitate sclipe?te prin versurile din spatele acestei coperte. Nu trebuie dec?t s? deschizi oriunde ?i o s? te sim?i sigur mi?cat. Dar nu trebuie s? deschizi dac? nu te sim?i preg?tit s? te la?i ?mbog??it de efluviile sensibilit??ii… de spiritul acestei poete. Aferim.“ (Stoian G. Bogdan).

La o petrecere dat? ?n casa unui mare editor parizian, oaspe?ii cad pe jos ca mu?tele, secera?i de un whisky sco?ian amestecat cu heroin?. Atunci, San-Antonio trebuie s? urm?reasc? licoarea vinovat? la surs?, ?n ?ara Sc?r?arilor, ?ntr-un castel b?ntuit de false fantome care-i pun nervii la grea ?ncercare. ?mpreun? cu Enormitatea Sa Bérurier, despre care afl?m c? pescuie?te ca nimeni altul (nu numai pe?ti, ci ?i cutii pline de droguri ?i, la un moment dat, un monstru preistoric), San-Antonio porne?te o anchet? care e c?t pe ce s?-l transforme ?ntr-o lipie sco?ian?, ?i aduce ?n pat o blond? frumoas? care nu-i deloc at?t de nevinovat? pe c?t pare ?i-l face s? descopere c? un cadavru se p?streaz? ?n whisky la fel de bine ca ?n formol.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Plume dorée, ange ou bourreau?, le premier volume de la Collection Un C?ur de Petite Grenouille (auteur: Gheorghe V?rtosu) ouvre la voie vers le monde de l’enfance, de l’amitié et des le?ons de vie qui forgent un fort caractère. Ce conte, écrit pour tous les ?ges, commence par l’aventure hors du commun d’une petite héro?ne, qui rassemble tout le courage dont elle est capable pour retrouver sa famille, perdue dans le monde. On nous parle de comment pardonner, de comment jouir vraiment de la vie et de tout ce qu’elle a de beau à offrir. Le premier volume de la Collection Un C?ur de Petite Grenouille est transposé dans des bandes dessinées et dans un film d’animation.

n 1950 Boris Vian public, sub pseudonimul Vernon Sullivan, Femeile nu-i dau seama, un roman-pasti al prozei i stilului de via american ale mijlocului secolului XX. ntr-un discurs n care se vede clar intenia parodic, Vian povestete aventura ntins pe cteva zilei a tnrului de bani gata Francis Deacon, din care nu lipsesc drogurile, femeile, promiscuitatea fr limite, interveniile FBI, urmririle pe ap i pe uscat, travestiul i toate beneficiile materiale pe care America aflat n plin dezvoltare le poate oferi unui tnr dispus s nu fac nicio economie cnd vine vorba de distracie i senzaii tari.

Nu ?tiu c?nd au trecut 15 ani. ?n mai 2000 nu m-am g?ndit o clip? unde voi fi peste 15 ani, ?tiam c? voi face acest ziar, dac? m? va ?ine Dumnezeu ?n via??, ?nc? un an, doi, zece, dar nu m-am v?zut o clip? m?car peste un num?r at?t de mare de ani. Pentru o publica?ie, de orice fel, 15 ani ?nseamn? enorm, aproape istorie, mai ales c?nd traverseaz? vremuri de criz?, cu fluctua?ii economice uria?e, cu schimb?ri politice care pot pune cap?t ?i celui mai minunat proiect.

Se opintea n Parcul Sub Arini o crti s ias la lumin. Traversam Trinkbachul clcnd atent pe un butean, m oprisem, vzusem iarba micndu-se pe mal. Am crezut nti c-i o oprl. Ce ncntat am fost s neleg c, de fapt, de dedesubt se opintea sobolul! i tot ddea cu umrul n ua de pmnt, buf-buf aici, buf-buf un pic mai ncolo, se ridica i se bomba covorul de pmnt i iarb, un mic vulcan uluitor de frumos.Stau i tot stau la fereastr, mi-au nflorit bobocii de cri, i m tot opintesc n afar, mping n aer cu privirea, mpung dup-amiezele cu umerii, cu fruntea i cu tot trupul meu pmntiu i tiu c, dac deodat mi s-ar crpa n faa ochilor fanta de lumin, a tuli-o napoi ct m-ar ine tlpile i, gfind, cu palmele apsate ca nite pleoape de plumb, m-a trnti napoi n fotoliul meu de argil. Fiindc am exact ce-am cutat i m tem nc i mai ru ca-nainte de soarele de-afar. Orice ieire din singurtate mi se pare un efort, o corvoad, orice vorb rostit sun, n cele din urm, ca un eec.Sobolii parc mai tiau i s noate, i parc tot clefiau la rme suculente cu poft – sunt delicii destule i dincoace de malul nverzit, e de ajuns doar s tii c ieirea (dac e s-i zicem aa) este acolo, i c are sens s te opinteti i s te zbai de dincolo de ea doar ca s ai de unde te ntoarce la tine.Poate c despre asta este Simfonia animalier, un microroman cu un arici, un hrciog i un sobol.“ – Veronica D. Niculescu, Un fel de argument.

Le-am zis ?i la vecinii ??tia, la americansky: ?Pune?i, m?, ni?te cuiburi de ro?ii, un r?nd-dou? de praz, ceva, ni?te cartofi, c? ?ine?i ditamai curtea goal?, de cre?te iarba de poman? ?i mai ?i strica?i apa pe ea aiurea!“. Noooo, ziceau ei, c? florile s?nt frumoase, c? aici nu s?ntem la ferm?, c? de ce nu m? duc eu ?napoi ?n Rom?nia dac? mi-e a?a dor de munca c?mpului ?i alte prostii din astea. ?i ?n definitiv pot s? m? reclame c?t vor pentru c? am b?tut pari pe hotarul dintre mine ?i ei ?i am ?ngr?dit cu s?rm?, dar am f?cut-o doar ca s?-mi ap?r proprietatea, ?i recoltele, ?i neamul. P?i, n-ai cu cine, dom’le, ni?te urbani, d?-i dracu’!

n aceast carte, scriitorul i jurnalistul timiorean a rspuns ntrebrilor adresate de un cristian, ntrebri despre literatur i lumea literar, despre presa ultimilor 20 de ani, secretele realizrii unui interviu reuit, televiziune i culisele ei, despre copilrie, adolescen, prieteni ori evenimente personale importante. Eu m aprind cam repede, dar nu m ine suprarea, nu se lipete de mine, indiferent despre ce e vorba. Snt un ins senin, mulumesc lui Dumnezeu pentru asta, dar i prinilor care m-au crescut aa, ca pe un om al pcii. Iar dac, totui, aveam ceva care m mcina, care nu-mi ddea tihn, m refugiam n citit. n singurtate. Poate c i asta m-a atras spre literatur: solitudinea de care ai nevoie ca s citeti i s scrii. Din cnd n cnd, mai rar sau mai des, faci pasul napoi din lume i rmi cu crile tale. Am fost i snt biat de gac, om de lume, dar, vorba lui Petre Stoica, doar singurtatea i este fidel. (Robert erban)

Hitler a fost cel mai mare optimist din istoria omenirii. Credea c? exist? o Solu?ie Final? la toate problemele. Anne Frank a murit din cauza speran?ei unui dement ?ntr?o lume mai bun?. ?i dac? supravie?uia? Ne?ar fi mi?cat la fel de mult Jurnalul ei? Ce se ?nt?mpl? cu supravie?uitorii? Nu suntem ni?te supravie?uitori ?i noi, cei care vis?m s? ne cump?r?m o cas? ?ntr?un loc lini?tit, s? sc?p?m de stres ?i s? ne plimb?m cu bicicleta ?n natur??Sol Kugel e unul dintre noi: p?r?se?te agita?ia din New York cu speran?a c?, la aer curat, cu legume proaspete din propria gr?din?, b?ie?elul lui se va ?ntrema dup? o boal? ciudat?, b?tr?na lui mam? ??i va sf?r?i zilele ?n pace, iar lui ?i va veni inspira?ia pentru opera la care lucreaz? dintotdeauna: epitaful perfect. Dar aerul curat aduce miros de fum, iar ?n pod g?se?te ceva: o paporni?? uitat?. Sau o baborni??? M?car dac? ar fi avut un c?ine, unul mare, un doberman. Sau un pistol. Fie ?i unul mic, de dam?. Are doar, drept ap?rare, un umor cum numai un autor ca Shalom Auslander i?ar fi putut d?rui: devastator!