Mai mult viu dec?t mort, comisarul San-Antonio asist? la propria-nmorm?ntare. Apoi, mai mult cu umor dec?t cu ?nd?rjire, b?ntuie Parisul ?n c?utarea celor care l-au ucis un pic, temporar. Semi-asasinii nu se las? u?or prin?i, p?n? c?nd fac gre?eala s-o supere pe mama semi-victimei. ?i gata, soarta lor e pecetluit?: nu te iei de mama lui San-Antonio ?i speri s? scapi basma curat?! E o b?tr?nic? prea simpatic?. San-Antonio e convins c? ea e mai ?nger dec?t dolofanii ?ia mici, picta?i cu aripioare prin biserici.Vremuri grele! Nimic nu mai e ce pare a fi: trafican?ii de droguri sunt patrio?i, spioanele sunt fiice care ?tiu de frica ta?ilor. Nevestele sunt un fel de amante costisitoare, iar culmea rafinamentului pervers ar fi s?-?i iei o amant? doar ca s? te ui?i la ea cum tricoteaz?, dup? ce ?i-a servit o sup?.San-Antonio e de savurat pe ?ndelete, o delicates? pentru adev?ra?ii degust?tori ai genului, cei care ?tiu c? un roman poli?ist te poate cuceri ?i prin umor, rafinamente de limbaj, inteligen?? ?i cultur?, nu doar prin suspans, urm?riri ?i ?mpu?c?turi, chiar dac? are – din bel?ug chiar – ?i aceste ingrediente.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

A?i auzit de statul Khalaab al Amouk? Fi?i pe pace, nici San Antonio nu auzise ?nainte de noua lui misiune. Cu at?t mai pu?in fidelul s?u Bérurier, totu?i un fin cunosc?tor al at?tor lucruri, precum soiurile franceze de br?nz? ?i deloc elegantele lovituri pugilistice, ?mp?r?ite cu m?rinimie, ?i unele, ?i celelalte, b??tina?ilor (khalaabagii, pe numele lor). Imaginea Enormit??ii-Sale Béru c?lare pe c?mil?, str?b?t?nd de?ertul, ?l va face de ru?ine pe Don Quijote. ?inta le este palatul emirului Obolan, care nu i ascunde numai pe cei doi agen?i francezi care trebuie elibera?i, ci ?i un a????tor harem, ?n care, dup? cum lesne pute?i b?nui, glorio?ii salvatori vor fi ispiti?i s? dea iama. Cum, vai, nu i pute?i urma ?n desf?t?rile sexuale, v? r?m?n, deloc de lep?dat, cele textuale.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Trei ur?i tineri din specii diferite – polar, brun, grizzly – ??i conduc existen?a dup? aceast? lege implacabil?. Cu to?ii au fost separa?i de familiile lor pe c?nd erau ?nc? pui ?i s-au str?duit s? ?nving? dificult??ile vie?ii ?n s?lb?ticie. Destinul ?i aduce ?mpreun?, le treze?te spiritul de exploratori ?i ?i for?eaz? s? func?ioneze ca o echip? pentru a-?i putea continua lupta pentru supravie?uire. Un misterios pui de urs grizzly, ?nzestrat cu darul de a se preschimba ?n alte animale, devine c?l?uza lor ?n aceast? c?l?torie plin? de primejdii, dar ?i de aventuri nemaipomenite. Dup? nenum?rate peripe?ii, Kallik, Lusa, Toklo ?i Ujurak ajung la Lacul Marelui Urs. Acesta este locul sacru ?n care to?i ur?ii se adun? ca s? celebreze Ziua Cea Mai Lung?. Dar ?n Lacul Marelui Urs nu se mai g?se?te pe?te, iar ur?ii sunt ?nfometa?i ?i ?ngrijora?i. Trebuie s? le dovedeasc? spiritelor c? sunt vrednici de ocrotirea lor, a?a c? hot?r?sc s? trimit? un urs curajos ?ntr-o periculoas? c?l?torie p?n? la ?ndep?rtata Insul? a Labei de Urs. Vor reu?i oare cei patru tovar??i s? aduc? ?napoi pe?tele ?n Lacul Marelui Urs? Cartea cuprinde dou? versiuni ale h?r?ii c?l?toriei puilor de urs: a?a cum este v?zut? de oameni, cu reperele noastre geografice, ?i a?a cum este perceput? de ur?i. ?Realismul cu care e ?nf??i?at? via?a ?n s?lb?ticie ?i va atrage cu siguran?? pe fanii seriei Pisicile r?zboinice.“ - Booklist ?O poveste plin? de suspans, care te face s? ?v?nezi? cu ner?bdare volumul urm?tor.“ - Publishers Weekly ?Erin Hunter ne ?nf??i?eaz? o lume plin? de frumuse?e ?i de tandre?e, dar ?i de s?lb?ticie ?i de cruzime, ?nv???ndu-ne s? pre?uim natura a?a cum este ea.“ - Kirkus Reviews

Viata de student la psihologie a lui Leinad se imparte intre sesiuni si baute ocazionale cu prietenii. Nimic iesit din comun. Pana intr-o zi cand, accidental, intra in posesia unui stick USB. Din curiozitate si, din nefericire pentru el, verifica fisierele stocate pe micul obiect. Afla informatii incredibile despre o societate secreta care facea experiente medicale pe oameni, fara ca acestia sa-si fi dat acceptul. Faptul ca ajunge sa cunoasca o tanara, studenta si ea, genul de fata peste care nu dai in fiecare zi, sufletista si inimoasa, complica si mai mult situatia tanarului, mai ales dupa ce afla ca noua lui cunostinta sufera de o boala ce ii poate fi fatala. Santaje, urmariri, situatii tragi-comice, din loc in loc, si un umor proaspat va vor determina sa deveniti fanii acestei serii.

Am ?nceput s? scriu acest text aproape imediat dup? moartea tat?lui meu. F?r? s?-mi dau seama, scriam cu m?nie ?i cu revolt?, de?i credeam c? ?mi impun o privire impar?ial?, de jurnalist, asupra evenimentelor, personajelor ?i a mea ?ns?mi. Recitind, ?n perioade lini?tite, m? ?ntrebam dac? cei din jurul meu nu erau ?i ei con?tien?i de clocotul meu interior ?i, dac? erau, de ce nu-mi spunea nimeni nimic. Pe parcursul anilor, din textul ini?ial nu a r?mas dec?t titlul, acest Whole Lotta Love pe care tata ?l asculta pe repeat, acas?. Cu voia sau f?r? voia mea, firele narative s-au contopit ?ntre ele ?i, ?n cele din urm?, mi-am scris propria poveste de dragoste. Tata cred c? m? ?n?elege, de unde e el. C?nd eram mai mic?, ?mi doream s? pot avea ?ncredere total? ?n cel care scrie ?i, dac? s-ar ?nt?mpla s? ne ?nt?lnim pe strad?, persoana scriitorului s? fie ca textul pe care ?l citisem ceva mai devreme. Nu v? pot cere ?ncrederea voastr? total? (de?i a? cam avea nevoie de ea! ?), dar sunt sigur? c?, dac? ne ?nt?lnim, ve?i recunoa?te ?n mine aerul din care e f?cut? Whole Lotta Love.

Mamiferul Anei Barton e unul cu rdcini de aluat n care se coc florile de salcm. Drumul ncepe cu dorul primei povestiri i se termin cu tcerea, cu pauza de respiraie pe care tritul le impune din cnd n cnd. Fulgurant, cteva diapozitive-vis, ca o alunecare n expresionism. Ana Barton sufl via unei galerii de personaje i istorii pe care le nfige n lumea lor cald, posibil i miraculoas. Este o carte a unui mod rar de raportare la existen i este cartea unei mari rbdri. A unui timp care nu mai mrluiete i nu mai ticie furibund, o galerie a vrstelor, de la cele amniotice la cele din urm. Exist n prozele reunite n Mamifer o tiin a observaiei i o maturitate a tririi fascinante. Ana Barton red mereu, fr gre i fr risip de mijloace, fr tropiala excesului, acel detaliu precis i acel gest exact care au efect de ntrupare sigur. Cititorul ntinde mna i pipie personajul, simte carnea ntmplrii. De fapt, asta e proza Mamiferului: o lume plin i recognoscibil n tonurile de lumin i n care intri ca acas dup ce treci prin dou rnduri de pori: una a istoriei mici, personale, i o alta a istoriei mari, prezent mai mult ca joc de umbre i prin civa reprezentani-surpriz. Acsire. Asta face Ana Barton n Mamifer.“ (Nora Pavel)

Dup? succesul avut cu Lumea Sofiei, Jostein Gaarder continu? pove?tile pline de ?ntreb?ri ?i enigme. La 15 ani, Georg afl? c?, printr-o scrisoare, tat?l s?u ?i l?sase mo?tenire o serie de ?ntreb?ri la care s? caute r?spunsul ?i un mister cu totul neobi?nuit pe care b?iatul va trebui s?-l rezolve. Ceea ce ?nt?i apare ca o datorie pentru p?rintele de care abia ??i aminte?te, devine pentru Georg o adev?rat? obsesie, concentr?ndu-?i toate eforturile pentru a o descoperi pe enigmatica fat? cu portocale. Citind scrisoarea l?sat? de tat?l s?u, b?iatul afl? o extraordinar? poveste de dragoste, capabil? s? ?nving? fricile vie?ii ?i inevitabilitatea mor?ii. Dup? ce Jan Olav o z?re?te pe frumoasa fat? cu portocale, ?ntreaga existen?? ?i este dat? peste cap ?i nu va avea lini?te p?n? nu o va face pentru totdeauna a lui. C?t va ?ine acest ?totdeauna“ va afla Georg din scrisoarea primit? ?i tot de aici va descoperi cine este misterioasa femeie. Iar finalul romanului ecranizat ?n 2009 ?i va dezv?lui cititorului care este condi?ia necesar? ?i suficient? pentru ca via?a s? fie cel mai frumos lucru din lume.

Delicatee i for, stihuri-volute i umor, uimitoare bogie de limbaj i sensibilitate incandescent, poezie-n proz i invers. Emoie. Sau o sinecdoc splendid. Trebuie not de subsol“ Rzvan PetrescuCine-a spus Madame Bovary c’est moi a fost detept. Aa e i scrisul Anei Barton: i place, te excit i apoi te rcorete. Rmi, dup lectur, cu senzaia de ntlnire rar.“ Ara eptiliciIronic, dar ludic. Dulce, dar muctor. Brocat, delicat i cu un sim al detaliului precum o dantel frivolité. Prospect de femeie se ia pe nemncate, pe inima goal, cci o umple cu vrf i ndesat. Nu are contraindicaii, iar supradozajul este recomandabil pentru cord i neuron.“ Petronela RotarVine n literatur dinspre publicistic. i o face n for, cu o plcere acaparant a povestirii. Posed tiina fermecrii cititorului datorit firescului i lipsei de inhibiii. Ana Barton are toate atuurile unei scriitoare de excepie.“ Alexandru Petria

Nihilismul lui tefan Bolea este o masc n spatele creia se ascunde o inocen perpetuu incandescent. Revolta blasfematorie a poetului marcheaz un ritual de trecere spre iniiere, degajnd, n mod paradoxal, o nemrginit sete de via. Muzicalitatea incantatorie a textelor n limbile german, englez i romn plonjeaz cititorul n viziunea lumii reale.“ (Basarab Nicolescu)

Intra?i ?n hora ideilor ?i a sentimentelor! Aceasta este invita?ia lansat? de volumul de versuri C?ntecul, jocul ?i hora ideilor. Sensibilitate ?i inteligen??, dragoste de cunoa?tere, fascina?ie fa?? de muzic? ?i filosofie - aceste matematici ale sufletului -, toate r?zbat din cartea poetului Beniamin Apahidean ?i ne ?ndeamn? s? le recept?m cu inima.

One of the true classics of literature, praised by W.H. Auden as one of the founding works of Western culture, this is a collection of German origin fairy tales first published by Jacob and Wilhelm Grimm, known as the Brothers Grimm.?This is probably one of the most beautiful digital version ever made of this story, containing many gorgeous illustrations.?It includes such well-known tales as “Cinderella”, “Snow White”, “Sleeping Beauty”, “Rapunzel”, “Hansel and Gretel”, “Little Red Riding Hood”, among many others.

Va putea frumuse?ea s? salveze lumea? este ?ntrebarea ?n jurul c?reia Monique Proulx construie?te pove?tile personajelor sale. ?inutul s?lbatic al Canadei nu va fi doar fundalul ?n care se mi?c? protagoni?tii, ci le va fi refugiul ?i martorul confrunt?rilor furtunoase. Lila Szach este ecoul unui timp trecut ?i simbolul posesiunii. Simon este ?ntruchiparea entuziasmului incurabil, iar Claire p?streaz? echilibrul fragil ?ntre idealism ?i scepticism. Cu aceea?i precizie, Monique Proulx surprinde statornicia naturii ?i instabilitatea emo?iilor umane, trec?nd cu u?urin?? de la triste?e la umor. Champagne ?n titlul s?u original, duc?nd cu g?ndul la vechea form? a fran?uzescului ?campagne“, romanul este un tribut adus naturii, dar ?i un tablou ?n mi?care al rela?iilor dintre oameni.

Ce este tensiunea arterial? ?i de ce ne poate face r?u o valoare ridicat? a acesteia? Cum se ajunge la hipertensiune ?i cum poate fi prevenit?? ?i, cel mai important, ce se poate face pentru tratarea ei?Pornind de la ultimele cercet?ri ?n domeniu, William Manger ?i colegii ofer? o serie de r?spunsuri la ?ntreb?ri legate de exerci?iile fizice, regimul alimentar, Viagra, estrogen, vitamine, sare, alcool ?i fumat. Informa?iile privind analizele de s?nge ?i medicamentele folosite ?n mod curent ?i ajut? pe cititori s? discute ?n cuno?tin?? de cauz? cu medicul despre tratamentul prescris, s? ?n?eleag? ce li se ?nt?mpl? ?i s? dezvolte o rela?ie doctorstr?ns?, esen?ial? pentru ?inerea sub control a tensiunii arteriale.Men?in?ndu-?i tensiunea arterial? ?n limite normale, ??i salvezi via?a. Ce poate fi mai important?Cele 101 ?ntreb?ri ?i r?spunsuri preg?tite de exper?i de frunte din domeniul hipertensiunii arteriale reprezint? un instrument necesar pentru dob?ndirea unui stil de via?? s?n?tos ?i gestionarea cu succes a tensiunii arteriale ridicate.Dr. Alberto Zanchetti, profesor emerit de medicin? la Universitatea din MilanoAutorii au f?cut o treab? excelent? formul?nd ?i r?spunz?nd la numeroasele ?ntreb?ri pe care oamenii ?i le pun cu privire la tensiunea arterial? ridicat?: ce este, cum se manifest? ?i ce putem face ?n privin?a ei. Pentru modul ?n care au clarificat ?i au corectat multe dintre miturile ?i concep?iile eronate legate de aceast? boal?, merit? toate felicit?rile.Dr. Marvin M. Moser, profesor de medicin? clinic?, Facultatea de Medicin? Yale, redactor emerit, Journal of Clinical Hypertension.PRINTRE CELE 101 SUBIECTE SE NUM?R?:? cea mai bun? metod? de monitorizare a tensiunii arteriale? principalii factori de risc care duc la apari?ia hipertensiunii? sugestii pentru diet?, combaterea stresului, renun?area la fumat ?i exerci?ii fizice? diferite medicamente pentru tratarea hipertensiunii? boli ?i medicamente care cresc riscul de hipertensiune? c?i de prevenire a hipertensiunii la copiiAcum po?i s? ?ncepi s? faci schimb?rile necesare ca s?-?i protejezi inima ?i s? duci o via?? lung? ?i fericit?!

Erin Hunter ??i conduce cititorii fascina?i de t?r?murile Pisicilor r?zboinice ?i Supravie?uitorilor pe cel de-al treilea t?r?m fermecat. Legea de c?p?t?i a Exploratorilor spune c? via?a este o c?l?torie, nu o destina?ie. Trei ur?i tineri din specii diferite – polar, brun, grizzly – ??i conduc existen?a dup? aceast? lege implacabil?. Cu to?ii au fost separa?i de familiile lor pe c?nd erau ?nc? pui ?i s-au str?duit s? ?nving? dificult??ile vie?ii ?n s?lb?ticie. Kallik, puiul de urs polar, a r?mas orfan? ?n urma unui atac al balenelor uciga?e. Lusa, puiul de urs negru, s-a s?turat de captivitate ?i a g?sit prilejul potrivit pentru a evada. Toklo, puiul de urs grizzly convins c? mama lui nu ?l iube?te, ?nva?? la o v?rst? fraged? s? aib? ?ncredere doar ?n for?ele proprii. Destinul ?i aduce ?mpreun?, le treze?te spiritul de exploratori ?i ?i for?eaz? s? func?ioneze ca o echip? pentru a-?i putea continua lupta pentru supravie?uire. Un misterios pui de urs grizzly, ?nzestrat cu darul de a se preschimba ?n alte animale, devine c?l?uza lor ?n aceast? c?l?torie plin? de primejdii, dar ?i de aventuri nemaipomenite. Cartea cuprinde dou? versiuni ale h?r?ii c?l?toriei puilor de urs: a?a cum este v?zut? de oameni, cu reperele noastre geografice, ?i a?a cum este perceput? de ur?i. ?Realismul cu care e ?nf??i?at? via?a ?n s?lb?ticie ?i va atrage cu siguran?? pe fanii seriei Pisicile r?zboinice.“ - Booklist ?O poveste plin? de suspans, care te face s? ?v?nezi? cu ner?bdare volumul urm?tor.“ - Publishers Weekly ?Erin Hunter ne ?nf??i?eaz? o lume plin? de frumuse?e ?i de tandre?e, dar ?i de s?lb?ticie ?i de cruzime, ?nv???ndu-ne s? pre?uim natura a?a cum este ea.“ - Kirkus Reviews

Comandorul Sablin are ca subiect principal activitatea fostului ofi?er al Marinei Ruse Imperiale reflectat? ?n dosarele Siguran?ei ?i ale Securit??ii. Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne acoper? perioada interbelic? ?i cea postbelic?. Nikolai Vasilievici Sablin a activat pe vasul ?arului Nikolai al II-lea al Rusiei, ??tandart“, iar dup? 1918 – ca ?ef al Cifrului Statului Major al Flotei Militare din Marea Baltic?. ?n Rom?nia a fost reprezentant al Marelui Duce Kiril Vladimirovici, pre?edinte al filialei Uniunii Militare Navale Ruse, vicepre?edinte al Societ??ii de Ajutor a Fo?tilor Combatan?i Ru?i de pe Frontul Rom?n, director al ziarului Golos Buharesta, a participat la r?zboiul antisovietic.Din nota agentului Securit??ii ?Alexandru Popescu“, casa ?Paula“, 19 octombrie 1956:?Urmare notelor anterioare referitoare la emigrantul rus, fost reprezentant pentru Rom?nia al organiza?iei emigran?ilor ru?i Mi?carea Monarhist? Rus?, ?inut ?n observa?ie, comunic:Despre leg?tura lui Sablin N. cu organele informative militare rom?ne ?nainte de 23 august 1944 am auzit din timpul vechiului meu serviciu, ?ns? nu am avut preciziuni. ?n prezent semnalez urm?toarele:Dup? cum s-a comunicat prin nota din 10 octombrie a.c., ?n ziua de 4 octombrie a.c., Sablin Nikolai a f?cut o vizit? lui Baikov Andrei (str. Sl?ve?ti 3), c?nd s-a discutat cu acesta chestiunea cu pensia lui Sablin N., sistat?.?n timpul convorbirii (am asistat ?n camer? ?i eu) Sablin N. a povestit c? el s-a ?nt?lnit cu un fost colonel rom?n (numele n-am putut re?ine) pe care Sablin N. l-a cunoscut ?nainte de 23 august 1944 ?i cu care a avut ni?te leg?turi.Sablin N. a spus c? el sper? c? la cererea lui acest colonel va ajuta lui ?n chestia pensiei sale, deoarece el ?n trecut a colaborat cu acesta ?n domeniul informativ, privitor la URSS. Sablin Nikolai a specificat c? acest material el c?p?ta de la fratele s?u Sablin Eugen, din Londra (Sablin Eugen ?n ultimul an al regimului ?arist a fost ministrul Rusiei ?n Anglia, iar apoi a fost conduc?torul emigra?iei ruse din Londra ?i unul din activi?tii principali din Mi?carea Monarhist? Rus?).“

O nara?iune ?tiin?ific? fascinant?, care exploreaz? urm?toarea frontier? a medicinei ?i geneticii prin prisma extrem de personal? a copiilor ?i a familiilor pe care terapia genic? i-a afectat. B?iatul de opt ani Corey Haas era aproape orb ca urmare a unei boli ereditare c?nd vederea i-a fost restabilit? printr-o procedur? delicat?, care a f?cut istorie. Ca ?ntr-un roman SF, doctorii au injectat cu mare grij? ?n ADN-ul din ochii b?iatului viru?i purt?tori de gene vindec?toare. Dup? c?teva zile, Corey putea s? vad?, terapia genic? ajut?ndu-l s?-?i recapete vederea. Vindecat pentru totdeauna este prima carte care relateaz? povestea fascinant? a terapiei genice: cum func?ioneaz?, care sunt fundamentele ?tiin?ifice ale metodei, cum au fost ajuta?i sau v?t?ma?i pacien?ii (?n majoritate copii) ?i cum au ?nv??at oamenii de ?tiin?? din fiecare experiment s? se apropie pas cu pas de promisiunea imens? a unui ?tratament definitiv“ care, rezolv?nd problemele la originea lor genetic?, s? nu mai necesite alte opera?ii chirurgicale sau medicamente. Spus? prin vocile copiilor ?i familiilor care au fost surse de inspira?ie, subiecte experimentale ?i succese ale ?tiin?ei geneticii, Vindecat pentru totdeauna vorbe?te ?n mod conving?tor ?i captivant despre viitorul medicinei. ?n acest studiu impresionant, meticulos documentat, al ultimelor evolu?ii captivante din terapia genic?, geneticiana ?i jurnalista pe teme medicale Ricki Lewis (autoarea c?r?ii Human Genetics) analizeaz? ?ndeaproape momentele dificile din istoria trat?rii bolilor genetice rare, precum ?i progresele de ultim? or?. Dup? cum relateaz? autoarea ?n aceast? lucrare riguroas? ?i plin? de energie, cu fiecare nou succes, vindecarea infec?iei HIV ?i a altor zeci de boli devine o posibilitate tot mai apropiat?. -- Publisher’s Weekly Ricki Lewis a scris o carte remarcabil? care surprinde momentele de v?rf ame?itoare ?i c?derile devastatoare ale terapiei genice din ultimul deceniu, d?nd cuv?ntul tuturor p?r?ilor implicate – bravilor pacien?i voluntari, p?rin?ilor acestora ?i medicilor. -- Kevin Davies, redactor fondator al publica?iei Nature Genetics, autor al c?r?ilor The $1,000 Genome ?i Cracking the Genome

Cuiva i se fur? o canapea albastr? (?n proza ce d? ?i titlul volumului), un rabin vrea s? interzic? b?utura ?n sinagog? ?i ajunge s? aprovizioneze credincio?ii cu whisky de contraband?, un b?tr?n las? familiei un testament plin de farse. Despre toate acestea ?i despre multe altele, ?ntr-o colec?ie de povestiri delicioase, despre oameni ?i ?nt?mpl?ri cu ?sare ?i piper“, pe care Seymour Mayne le scrie ca ?i cum ar povesti, la o cea?c? de cafea, cu ni?te prieteni.

„Bagdad, capitala devastat? a Irakului. ?i «Bagdad» – capitala unei combustii ontologice care pare a urm?ri, prin arheologia poeziei, ipostazierea întro stare de maxim? vulnerabilitate, splendoare ?i vinov??ie a acelor lucruri care sunt la limita vizibilit??ii, amalgamând realit??ile (sociale, istorice, existen?iale, memoriale etc.) întrun nod al autodemol?rilor ?i al infrarealit??ilor beligerante. Index de ecouri instinctive: tropismele lui Nathalie Sarraute ?i antiescapismul via Aktionsgruppe Banat. Iulia Modiga debuteaz? puternic ?i tran?ant, cu transfigur?ri germanice pe linie experimental?, cu rigoare lingvistic? ?i cu o atitudine imagistic? cu totul extrateritorial? în contextul actualelor poetici române?ti.“ (Liviu G. Stan) „Miar fi greu s? detectez motivele care au conduso pe Iulia Modiga spre poezie. Datele ei oficiale – doctorand? în sociologie, ma?tera unui site unionist ?i mama unui b?iat crescut frumos – nu l?sau loc b?nuielii c? Iulia ar avea ?i preocup?ri lirice. Uite îns? c? un sâmbure, ascuns bine pân? acum, a irumpt întrun volum de poezie care, sunt convins, va stârni interesul criticilor literari, pe care, îns?, îi desfid de pe acum dac? vor accesa tagul «poezie feminin?» ?i nu vor recunoa?te c? în «Bagdad» e poezie pur? ?i simpl?, scris? nu din ambi?ia de a încropi vreun manifest sau de a promova, în subsidiar, cine mai ?tie ce idei, ci din pl?cerea de a imagina ?i a formula tot cei trece prin minte Iuliei. Au f?cut vreodat? poe?ii altceva?“ (Dumitru B?di?a) „Poezia Iuliei Modiga din acest volum se na?te din nota?ii frânte ?i rapide, din înregistr?ri neutre ale unor st?ri acute de disperare ?i revolt?, din jocuri lingvistice, din ambiguit??i c?utate, din ciocnirea unei sensibilit??i exacerbate cu un cotidian agresiv, dintro luciditate sentimental? ie?it? din comun, din mici ilumin?ri personale, dar ?i din fel de fel de expresii scânteietoare memorabile, precum «u?ile se deschid în exterior»; «oameni în c?ma?? alb? de z?pad?»; «respir?m ca sub ap?»; «din cre?tet în t?lpi sârm? ghimpat?»; «deatunci ritmul cardiac î?i strânge genunchii la piept în slow motion/ precum troleele care trec pe bd. ?tefan cel Mare când efectueaz? o vizit? Merkel sau Biden»; «m? a?ez în praf întro prelungire de mesteac?n/ alt?dat? ai fi suflat ?i ar fi disp?rut tot». Dac? ar fi s?i caut un nume acestei poezii r?scolitoare, ia? spune c? e o poezie a a?tept?rii dup? ce nu mai ai niciun fel de a?tept?ri.“ (Dumitru Crudu) „Iulia Modiga scrie o poezie în care detaliile cotidiene primesc profiluri ferme, fundamentale, privind mereu spre un cel?lalt absent. Dar acest cel?lalt din volumul «Bagdad» este pentru poem o ocazie de a contura deopotriv? st?ri politice ?i personale. Uneori cel?lalt este poezia («copiii etnobotanici ?i masca?ii o conduc pe ultimul drum»), alteori cel?lalt este partenerul unei plastice discu?ii despre putere ?i istorie (unde «pe?ti?orii înoat? cu ciocane s? sparg?», iar «Bruce Lee plânge pentru c? ?i regii plâng câteodat?»). Versurile Iuliei nu cunosc ambiguitatea: «m?car am crescut un câine/ care nu te cunoa?te/ care tear sfâ?ia/ la o simpl? comand?». Reu?ita cea mai de seam? în «Bagdad» ?ine de claritatea cu care este decupat un spa?iu personal între atâtea detalii care au preten?ia c? sunt mai importante decât noi. ?i, de acolo, poezia Iuliei Modiga organizeaz? ap?rarea f?r? s? cedeze.“ (R?zvan ?upa)

M? numesc Valeriu Mircea Popa. M-am n?scut ?n 4 octombrie 1947. Eu ?i fratele meu Sorin (un matematician de elit?) suntem a patra genera?ie de intelectuali din familie. O familie de prin Ardeal.?n via?a de acum am fost (?i poate ?nc? mai sunt) golan, student, muzician (chitar? clasic? ?i instrumentul indian numit sitar), textier, fum?tor, afemeiat, b?utor de vodc?, culturist, defectolog, logoped ?i psihoterapeut ?n ?coli speciale, practicant de karate, contrabandist, marochiner, poet, ?ngrijitor de b?tr?ni ?ntr-un Altenheim din Germania, tat?, cre?tin gnostic, lector universitar, doctor ?n psihologia artei, t?mplar, designer de bijuterii, gravor, bijutier.De o vreme ?ncoace am impresia c? sunt un nimeni.Nu vreau s? ?tiu ce am fost ?n vie?ile anterioare.

Roman distins cu Prix Goncourt des lycéens 2016Bestseller absolut ?n Fran?a ?i distins cu nenum?rate premii,?Mica ?ar??este o poveste zguduitoare, pe fundalul genocidului din Rwanda ?i al r?zboiului civil din Burundi, despre inocen?a copil?riei strivite de valurile brutale ale istoriei.?n 1992, Gabriel, ?n v?rst? de zece ani, tr?ie?te o copil?rie idilic? ?n Bujumbura, capitala micii ??ri africane Burundi, ?mpreun? cu tat?l s?u francez, mama rwandez? ?i cu sora lui mai mic?. Din nefericire, lumea sa se pr?bu?e?te doi ani mai t?rziu, odat? cu genocidul din aprilie–iulie 1994, c?nd ?n Rwanda popula?ia tutsi este masacrat?. ?n urma acestei tragedii, mama lui Gabriel ??i pierde min?ile ?i vie?ile tuturor se vor schimba radical. Gabriel ?i sora lui vor pleca ?n Fran?a cu un elicopter trimis ca s?-i salveze.Dup? dou?zeci de ani ?ns?, Gabriel se va ?ntoarce ?n Burundi, ?ncerc?nd s? reg?seasc? o lume pe care o crezuse pierdut? pentru totdeauna.Mica ?ar??ofer? o viziune despre lume care nu este politic?, ci poetic?, ?ncerc?nd s? surprind? toat? frumuse?ea ?i oroarea vie?ii.?Le Figaro"Abia mai t?rziu mi-am dat seama c? Burundi este o ?ar? s?rac?. ?n copil?rie, nu realizam s?r?cia din jur, a?a c? a fost important s? vorbesc despre asta ?n roman. B?ie?elul care tr?ia ?n acea ?ar? era protejat de o cu totul alt? lume, o lume a c?r?ilor lui. O lume care s-a n?ruit." - Ga?l Faye

Te mit tennél, ha kiderülne, hogy már csak másfél éved van hátra? Magadba roskadva jajveszékelnél, és hagynád, hogy pocsékba menjen minden napod, vagy ?sszeszednéd tartalék er?idet, amit arra használnál, hogy tartalmasan éld hátralév? napjaidat? Nos, én az utóbbit választottam. ?gy d?nt?ttem, belevágok e k?nyv megírásába, hátha okul a hibáimból valaki. Akárki. Vajon beválik az a kísérleti gyógyszer, amely talán visszafordíthatja a betegségemet, vagy ez a k?nyv lesz minden, amit ?r?kül hagyhatok az utókornak? ...és vajon képes vagyok megbocsátani annak, aki t?nkretette az életemet – vagyis magamnak?