Ludovic al X-lea tocmai a murit, otr?vit de Mahaut d’Artois. Planul ei este simplu: s?-i preg?teasc? drumul spre tron ginerelui s?u Filip. Dar mai are de dep??it un obstacol, copilul nen?scut al reginei Clémence. Confruntat cu o ?ar? cuprins? de revolte ?i cu nobili nesupu?i, cu un conclav de cardinali care am?n? la nesf?r?it alegerea unui pap? ?i cu ?nc? doi pretenden?i la rolul de regent, Filip trebuie s? foloseasc? toate mijloacele necesare pentru a salva Fran?a de la anarhie. Totu?i, c?t de departe va fi dispus s? mearg? pentru a deveni rege?

Un nou volum al Inimii de Broscu??, semnat Gheorghe V?rtosu, ne aduce ?mpreun?, ?ntr-un nou episod al festinului existen?ial botezat at?t de frumos, ?Via??“. Destine abandonate, aparent uitate de Creator, se intersecteaz? d?nd na?tere unui nou val de aventuri. P?trundem ?n h??i?urile unei r?pi s?lbatice care, sub peni?a m?nuit? cu m?iestrie de autor, aduce ?n prim-plan aspecte reale ale vie?ii noastre de zi cu zi. Ca peste tot, exist? un personaj charismatic – B?tr?nul ?nv???tor al r?pei – menit s? c?l?uzeasc? multe destine oropsite care ??i g?sesc, ?n aceast? r?p?, ?familia“ de care sunt lipsi?i, ?c?minul“ dup? care t?njesc. R?m?ne?i al?turi de noi pentru un univers fantastic, ce oglinde?te, ?n mod spectaculos, lumea noastr? real?.

Volumul cuprinde mai multe texte publicate ?n cotidianul Ziua ?i pe blogul autoarei, ?n perioada 2009-2014, ce surprind cu o deosebit? obiectivitate ?i luciditate, precum ?i cu un ascu?it spirit critic realit??ile cenu?ii ale vie?ii politice rom?ne?ti contemporane.

Aventurile lui Mowgli au fost culese ?n perioade diferite ?i din locuri diferite, de la o mul?ime de informatori, majoritatea dorind s???i p?streze anonimatul. Cu toate acestea, de la o asemenea distan??, Editorul simte nevoia s? ?i mul?umeasc? gentlemanului hindus de pe st?nca veche, un rezident stimat al versan?ilor colinei Jakko, pentru evaluarea sa conving?toare, chiar dac? un pic sarcastic?, asupra caracteristicilor na?ionale ale castei sale – babuinii. ?i Sahi, un savant extrem de documentat ?i de perseverent, membru al recent disp?rutei haite Seeonee ?i artist binecunoscut la t?rgurile din sudul Indiei, unde dansul cu botni?? pe care ?l execut? l?ng? st?p?nul s?u atrage tineretul, dar ?i frumuse?ea ?i cultura a nenum?rate sate au contribuit la majoritatea datelor valoroase despre oamenii acelor locuri, despre modul de via?? ?i obiceiuri. Acestea au fost folosite, ?n mod liber, ?n povestiri precum ?Tigrul! Vine tigrul!“, ?V?n?toarea lui Kaa“ ?i ?Fra?ii lui Mowgli“.

Într-un anume sens, politic? se f?cea ?i în alte romane ale lui Rebreanu. Ardelean, deci om al con?tiin?ei publice acute, acesta nu putea r?mâne indiferent la mersul global al lucrurilor. P?durea spânzura?ilor sau R?scoala o dovedesc cu vârf ?i înde sat. Doar c? ele nu sunt, propriu vorbind, romane politice. Le lipse?te faconda. E o prejudecat? destul de naiv? aceea c? politicul e legat de fapte. Prea pu?in. Mai degrab? de specula?ie, de discurs, de retoric?, de stil. Materia prim? e, oricum, limbajul. Ca ?i în cazul marii literaturi. Intui?ia aceasta, formidabil?, Rebreanu a avut-o scriind Gorila. De altfel, romanul a pl?cut în chip superlativ unui estet radical ca Ion Negoi?escu. E clar de ce.

Crima ca form? de art?? O idee la fel de original? ca ?i cel c?ruia îi apar?ine, extravagantul ?i bogatul domn Shaitana. Acesta îi propune lui Hercule Poirot s? îi arate „exponatele“ sale în cadrul unei petreceri la care îl invit? al?turi de al?i trei speciali?ti în dezlegarea enigmelor ?i de patru uciga?i care au sc?pat nepedepsi?i pân? acum. ?i, a?a cum se temea Poirot, ceea ce începe ca o sear? captivant? de bridge devine pân? la urm? un joc mult mai periculos…

Paul Cernat: ?Optzecist? prin v?rst? ?i background, prozatoarea Doina Popescu are o inteligen?? vie, mobil?, robuste?e dezinvolt? a nara?iei ?i, fapt deloc la ?ndem?na oricui, o bun? priz? la umanitatea personajelor. Scrise alert, americ?ne?te, cu prospe?ime stilistic? ?i o predilec?ie special? pentru relatarea la prezent proiectat? ?n trecut, cele opt povestiri din Vipia amiezii surprind, ?n registre diferite, scene de via?? cotidian? cu miez atroce. Dincolo de cotidianul consumerist al scenelor de cuplu sau al feliilor de actualitate social?, textele developeaz?, prin filtre livre?ti sau existen?iale abil montate, imagini ale degrad?rii biologice, secrete inavuabile, derive f?r? ie?ire ale unor personaje ?n conflict cu lumea. Amestecul de vitalitate ?i morbid e con?inut, de altfel, chiar ?n titlu. Cel pu?in trei nara?iuni sunt antologice: ?Bimbu?ca? (despre m?rirea ?i dec?derea postdecembrist? a unei sp?l?torese care, ?n anii ’80, ?inea singur? ?n fr?u infernul unei gr?dini?e de copii cu dizabilit??i), ?Reka, un frison galactic de demult? (istoria cu substrat psihanalitic a unei rela?ii tulburi din studen?ie, dintre naratoare ?i o stranie, deviant? coleg? de c?min unguroaic?) ?i piesa-titlu (o devastatoare diagram? clinic? ?n care cancerul galopant, brusc descoperit, al unui sexagenar ?i destabilizeaz? via?a so?iei, proiect?nd-o din realitatea medical? ?ntr-o irealitate hipnotic?). U?oara tendin?? demonstrativ?, prezent? mai ales ?n dialogul dramatic mam?-fiic? din ?Un pian pentru concert? ?i ?n ekfrastic-melodramatica ?Tabloul?, e compensat? de vitalitatea povestirii, de pregnan?a personajelor ?i acuitatea observa?iei realiste. O carte de proz? matur?, la temperaturi interioare ?nalte”.

(asta nu e poezie, ve?i spune a?a e, ave?i perfect? dreptate e ?ip?t)

Dup? ce au fost subiect de studiu pentru boala Octopussy descoperit? de unchiul lor, gemenele Becks ?i Hyena sunt obligate s? se despart?. De data aceasta, Becks pleac? la liceu ?n Anglia. Pentru ea, ?coala ?ns? nu va fi dec?t un pretext pentru a experimenta c?t mai mult – de la sex dezinhibat, p?n? la dragoste ?i prietenie – totul departe de cas?, de Hyena ?i de mediul familiei sale… ciudate. Detestat? de cercul noilor colege, acceptat? a?a cum este, ?n cele din urm?, dar ?i ?ndr?gostit? de t?n?ra Natty, Becks ?ncearc? s? afle r?spunsuri clare la ?ntreb?rile aparent inexplicabile care au condus-o p?n? ?n acest moment al vie?ii sale. Ce are de f?cut? Ce ?nseamn? normal ?i ce nu? Care sunt limitele? Care este adev?rul? Poate fi oare el aflat? ?i cu ce riscuri? “Dup? ce a st?rnit controverse aprinse cu debutul ei, Octopussy, Cristina Boncea nu s-a mul?umit doar s? stea pe margine ?i s? priveasc?, ci a dus povestea mai departe, ?n stilul ei deja bine conturat, f?r? compromisuri: Becks merge la ?coal? este ?i mai ?ndr?znea??, ?i mai ?ocant? pentru ipocri?i, cu umor ?i mesaj pe care va trebuie s? le descoperi?i cu fiecare pagin?. ?n romanele Cristinei nu g?se?ti nimic din ce e superficial, u?or, la ?ndem?n? pentru toat? lumea, ci dimpotriv? – g?se?ti excep?iile, renega?ii, pe cei diferi?i, ne?ncadra?i ?n tipare. Sunt despre libertate, p?n? la urm?. Libertatea pe care nu o vei g?si niciodat? ascult?nd de ceilal?i. Nu sunt doar c?r?i pentru adolescen?i, sunt pentru oricine crede c? literatura trebuie s?-?i spun? adev?ruri, nu s? te consoleze cu minciuni confortabile.“(Cristina Nemerovschi)

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

La prima vedere, Jurmnt de rtcire pare un bildungsroman. Numai c devenirea stagneaz ntr-un timp zero, transformndu-l, mai degrab, ntr-un antibildungsroman. Cderea eroinei vine odat cu izgonirea din paradisul primei copilrii, iar asta o nchide ntr-un ir de matrioka identice cu sine, avataruri ale aceleiai dezrdcinri.“ (Nora Pavel) ntr-un fel, i sunt recunosctoare. Dac nu era el, s-mi zic Tu nici n-ai nevoie s te pregteti cu un profesor, ca s intri, tu te-ai pregtit cu m-ta i cu tac-tu gratis timp de doipe ani, o s intri prima, i fac ia i cunun de lauri nc de la admitere“, poate c nu a fi avut curaj s dau la teatru. Credeam c nu sunt suficient de bun, c talentul nu ajunge. Dar el m-a fcut, pentru prima dat n via, s m-arunc cu capu-nainte. Ce-aveam s pierd, un an pe bar, pn la urmtoarea admitere Dar ci ani pierde un om, dac ar fi s adunm momentele alea cretine n care-i risipete timpul cu regretele M-am dus i-am intrat. Acum, sunt o actri mbuntibil, dac e s fim sinceri, ns, pentru c n generaia mea e cam jale, sunt considerat o actri foarte bun. Rahat. Mai e mult pn departe, n cazul n care apuc departele la.

Cartea este, putem considera astfel, continuarea celor dou? c?r?i ap?rute anterior tot la Editura Europress Group (?ntoarcerea fratelui risipitor, 2014, ?i DonQuijotisme AntropoLexice, 2015), ?ns? ea include doar proze fic?ionale (nu ?i eseistice, precum acelea). Mai mult, ?n cuprins au fost preluate ?i c?teva ?piese de rezisten??” din volumele anterioare, printre care ?i uimitoarele reinterpret?ri speculative de mituri ?i legende populare, ca, bun?oar?, mitul biblic al ?ntoarcerii fiului risipitor, ?i respectiv baladele rom?ne?ti M?n?stirea Arge?ului ?i Miori?a).

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Cavalerii Pardaillan - Vol. 5. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. În 1588, Fran?a este marea scen? pe care regele Henric al III-lea ?i mama sa, Caterina de Medici, lupt? cu ducele de Guise ?i cu Liga Sfânt? pentru tron ?i putere. Cavalerul de Pardaillan e nevoit s? fac? fa?? numeroaselor capcane pe care cumplita Fausta i le întinde în încercarea de a elimina un adversar considerat periculos pentru planurile sale de cucerire a Fran?ei ?i a Italiei, dar ?i pentru inima ei. În aceast? înfruntare dintre curaj ?i viclenie, loialitate ?i tr?dare, onoare ?i infamie, cavalerul va ie?i din nou înving?tor. Dar va reu?i el s? doboare o dat? pentru totdeauna for?a r?ului din spiritul Faustei?

Copil?rie dulce Era ora 12. Personajele noastre principale, Rick ?i Morty, se preg?teau s? ias? ?n gr?dina bunicilor. Era o prim?var? t?rzie. Rick a deschis u?a cu z?vorul. Bunicul zicea c? acel z?vor avea peste 100 de ani. C?nd Rick a deschis u?a al?turi de Morty, ambii copii au sur?s. Era o fericire inexplicabil?. S-au jucat, au c?zut, s-au certat, au copil?rit. Era cam 8 jum?tate. Copiii erau pu?in r?ni?i, murdari. Peste 70 de ani, b?rba?i acum, erau desp?r?i?i. ?i-au amintit acele timpuri. C?teva lacrimi s-au prelins pe fa?a lor. ?i-au amintit unul de altul. – ?tefan Caraman Jr. (10 ani) –

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.E de la sine neles c-i mprtesc admiraia pentru acest geniu, despre care nu ncetez s m mir c a putut s apar printre noi. M-a exprima chiar mai dur dect tine: fr Eminescu, neamul nostru ar fi nensemnat i aproape de dispreuit...“ – Emil Cioran ctre Constantin Noica

Romanul ?B??ica Lumii ?i a ne’Lumii” continu? aventurile celor trei tovar??i de drum din ?Sc?rba sf?ntului cu sfoar? ro?ie”, afla?i acum pe c?i diferite, dar cu aceea?i destina?ie: cetatea Mandragora, cea chinuit? de Fra?ii Sp?nzufra?ii. Danko Ferus ?nva?? de la ne’Oamenii Por?ii ce ?nseamn? adev?ratul Cuv?nt cel Dint?i, Femeia Umbr? sufl? via?? peste oasele ?ngropate ale lui Bartholomeus ?i adev?ratul Taush prime?te nou trup de la C?ut?torii de Cheie din Valea Roas?, dar ?n ne’Lume Marea Larv? a ?nceput s? se foiasc? ?i ne’Oamenii se preg?tesc de r?zboi. Cu ?B??ica Lumii ?i a ne’Lumii” p??im ?i mai ad?nc printre luminile ?i umbrele vastului univers al seriei Miasma, un amplu proiect de fantezie ?ntunecat? al unuia dintre cei mai fascinan?i scriitori de literatur? fantastic? din Rom?nia. “Flavius Ardelean scrie ?n Miasma despre lumi alternative p?n? dincolo de multivers, o fabul? a deghiz?rii grotescului ?n sublim ?i invers.” (Marius Mihe?, Suplimentul de cultur?) “Aduc?nd laolalt? imaginativitate, idei, virtuozitate narativ?, intui?ie a umanului ?i, poate, a unei dimensiuni ce transcende umanul, c?r?ile acestui autor ies din sfera prozei lene?e, a conformismului ?mainstream“. S?nt c?r?ile unui profesionist al genului fantasy – sau, ?i mai exact, ?dark fantasy“ –, prea pu?in abordat la noi, ?i, de fapt, ale unui profesionist al prozei pur ?i simplu. A nu se aplica, ?n cazul de fa??, eticheta ?paraliteraturii“! C?ci – indiferent de ?gen“ ?i dincolo de orice fel de prejudec??i de ?gen“ – o proz? at?t de bine scris? cum este aceea a autorului ?n discu?ie se define?te, ?nainte de toate, ca literatur?, f?r? nici un prefix mai mult sau mai pu?in minimalizator.” (Bianca Bur?a-Cernat, Observator Cultural)

The Coming of Age, the fourth volume of the series A Little Frog’s Heart is a hymn to Universal Grandparents, to their wisdom and eternal love for their grandchildren, a work of art which will find its admirers and readers among those who accept it as part of their lives. This picture is a perfect one but as we have already got used to author George V?rtosu, the reader might well be baffled by the information he has never known his grandparents! Though a tragic one, this reality offered him the most cherished Gift: from all the elders of the village he chose the wisest, the most industrious and enchanting ones. He just took the best from each of them using his own imagination and so he created the perfect grandparents. When will you know that you have reached your coming of age? A bet on this topic between two fleas is rapidly transformed into a tragedy for their family, a true ?baptism of coming of age” for the main character of the story. You have the opportunity to learn how they are going to sort out this conflict and what are the truths of this marathon of surprising adventures reading the forth volume of the series A Little Frog’s Heart.

T?n?rul austriac Oskar Voxlauer ?ncearc? s? scape de ororile r?zboiului. ?n Primul R?zboi Mondial dezerteaz?. Dup? nou?sprezece ani petrecu?i ?n Ucraina, se ?ntoarce acas?, dar nimere?te ?n plin? ascensiune a nazi?tilor, iar r?zboiul ?l ajunge din urm?. Nici ?n p?dure nu poate sc?pa, nici iubirea nu este un refugiu posibil.

p>Descoperi?i al patrulea volum dintr-o serie de c?r?i pentru copii a c?ror popularitate a dep??it orice a?tept?ri! ?Pisicile r?zboinice” s-au v?ndut ?n mai mult de 14 milioane de volume ?n peste 20 de ??ri ?i au ap?rut pe lista New York Times a celor mai v?ndute titluri. De genera?ii ?ntregi, patru clanuri de pisici s?lbatice convie?uiesc ?n p?dure, departe de oameni. Au un cod al onoarei ?i pre?uiesc loialitatea. Se antreneaz? ca r?zboinici pentru a-?i proteja Clanurile. Se vindec? de boli cu remedii naturiste. Respect? legile statornicite de ?nainta?i. Sunt ghida?i ?n ac?iunile lor de spiritele str?mo?ilor r?zboinici, reuni?i ?n Clanul Stelelor. Ro?covanul este un fost pisoi de cas? care s-a dovedit a fi tare puternic ?i descurc?re? ?n s?lb?ticie. Mai ?nt?i a fost acceptat ca ucenic ?n Clanul Tunetului, apoi a devenit r?zboinic sub numele Inim? de Foc, iar ?n cele din urm? vitejia l-a adus p?n? la pozi?ia de secund ?n clan. Dar Inim? de Foc nu poate sta prea mult lini?tit c?t? vreme Ghear? de Tigru, fostul secund, poate ataca oric?nd. ?i conduc?toarea Stea Albastr? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n r?zboinicii clanului dup? ce Ghear? de Tigru s-a dovedit a fi un tr?d?tor. De aceea, Stea Albastr? ?i Inim? de Foc pornesc spre Pietrele ?nalte pentru a se sf?tui cu ?n?elep?ii din Clanul Stelelor. Dar drumul trece pe teritoriul Clanului V?ntului, o patrul? de r?zboinici condus? de Ghear? de N?mol le iese amenin??tor ?n cale ?i sunt nevoi?i s? se ?ntoarc? ?n tab?ra lor. Vara sose?te cu noi provoc?ri pentru Inim? de Foc. Ucenicul lui, Lab? de Nor, face un gest necugetat merg?nd la oameni dup? m?ncare ?i este r?pit pe loc. Dar pericolul abia acum urmeaz?. Canicula devine din ce ?n ce mai puternic? ?i un incendiu devastator cuprinde p?durea, distrug?nd tab?ra Clanului Tunetului. Volumul cuprinde h?r?i ?i simboluri din via?a pisicilor r?zboinice. ?Un episod palpitant din aventurile pisicilor r?zoinice, care va fi cu siguran?? pe placul cititorilor.“ - ALA Booklist ?Povestea este mereu surprinz?toare; personajele sunt ?nzestrate cu tabieturi ?i comportamente feline autentice.” - VOYA ?O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ - Publishers Weekly ?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ - Kirkus Reviews Din aceea?i serie: PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA I - ?N INIMA P?DURII PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A II-A - FOC ?I GHEA?? PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A III-A - P?DUREA SECRETELOR PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A V-A - O CALE PRIMEJDIOAS?

Eu Jenny sunt i Jenny m cheam, i nici toate legile din lume n-ar putea s m schimbe! N-am fost niciodat una dintr-alea care in o cas plin de pisici i de cini i spun c, vezi Doamne, n-ar vrea s aib parte de tovria unui brbat.“ntr-un orel din Georgia sudist, Betty, o fost profesoar libertin, Veasey Goodwillie, un pitic de circ neastmprat, i Lawana, o mulatr n cutarea unei slujbe, i gsesc cu toii adpost n cminul primitor al lui Jenny Royster, o proprietreas durdulie i inimoas, de mult trecut de prima tineree, cu un trecut aventuros i un prezent pe msur.nzestrat cu o tenacitate excepional, Jenny se confrunt rnd pe rnd cu nemulumirile strnite de moravurile chiriailor si, cu pericolul de a-i pierde proprietatea, cu prejudecile rasiale i, nu n ultimul rnd, cu ignorana i bigotismul unei comuniti napoiate.