Ghidul tehnoredactorului. De la print la eBook, scris ?n colaborare de Vlad Puescu ?i Victor Jalb?-?oimaru, ??i propune s? fie ?un manual de utilizare“ pentru c?r?ile electronice, o specie editorial? ?nc? insuficient cunoscut? ?i agreat? pe pia?a editorial? din Rom?nia. Tocmai din dorin?a de a sublinia faptul c? eBookurile nu sunt ?bastarzii“ industriei editoriale, a?a cum poate le mai percep ?nc? unii, ci o etap? fireasc?, necesar? ?i, de ce nu, chiar superioar? ?n evolu?ia acesteia, ghidul propune, ?n primele sale capitole, o istorie a c?r?ii ?n diacronie, de la anticele t?bli?e de lut ?i suluri de papirus la forma contemporan? a c?r?ii. Trec?nd de la codexul primelor secole cre?tine ?i manuscrisele medievale la etapa presei tipografice cu caractere de plumb, pentru a ajunge la revolu?ia tiparului marcat? de contribu?ia lui Gutenberg ?i, implicit, la secularizarea ?i democratizarea cunoa?terii, cartea tip?rit? a fost, vreme de cinci secole, ?cea mai durabil? ?i mai eficient? form? prin care a fost depozitat? ?i transmis? cunoa?terea“, timp ?n care ?i nici industria de profil nu a mai cunoscut transform?ri dramatice. De?i varianta digital? a c?r?ii a fost ?i continu? ?nc? s? fie ?boicotat?“ de bibliofili ?i de unele voci din interiorul industriei editoriale, care au profe?it sumbru moartea c?r?ii fizice, apari?ia c?r?ii electronice nu constituie ?ns? dec?t un pas absolut firesc de evolu?ie av?nd ?n vedere schimb?rile majore de la nivelul stilului general de via?? impuse de c?tre dezvoltarea computerelor ?i de apari?ia internetului. Ghidul tehnoredactorului. De la print la eBook sus?ine ideea aceasta at?t prin multitudinea de informa?ii privind dezvoltarea pie?ei digitale (marcat? de apari?ia a tot mai multe eBook Readere, ca dispozitive de gen, introduse pe pia?? de lan?uri de libr?rii precum Amazon, Barnes & Noble, Kobo etc.), c?t ?i prin enumerarea avantajelor pe care le presupune lectura digital?, ?ntre care personalizarea experien?ei de lectur?, posibilitatea index?rii facile ?i a activ?rii cu u?urin?? a func?iilor de dic?ionar, ?mbog??irea con?inutului, crearea unei comunit??i globale de cititori ?i interactivitatea. Pentru ?n?elegerea ?n ansamblu a fenomenului sunt trecute ?n revist? ?i explicate ?i tipurile de c?r?i electronice, ?mbog??ite ?i interactive, de formate digitale ?i de dispozitive de lectur?.Partea a doua a ghidului, cu caracter tehnic ?i specializat, se ocup? de procesul de tehnoredactare ?n ansamblu at?t pentru edi?ia tip?rit? a unei c?r?i, c?t ?i pentru formatul s?u digital, ?ntr-un demers amplu, care pleac? de la discutarea problemelor de software aferent produc?iei, sisteme de operare, layouturi de tastatur?, utilitare, pluginuri, extensii ?i scripturi, p?n? la preg?tirea ?i importarea textului ?n formatul de paginare ?i aspectele legate de punerea ?n pagin? a unei c?r?i (formatul, corpul de liter?, stiluri, grafic?, pozi?ionarea notelor ilustra?iilor ?i tabelelor), dar ajung?nd s? abordeze ?i problemele pe care le presupune trecerea pe print ?n edi?ia digital? (metadate, introducerea copertei, op?iuni specifice de export c?tre ePub, op?iuni de validare).Ghidul tehnoredactorului… are meritul de a propune ?i o list? de referin?e bibliografice esen?iale, nu neap?rat ca o anex? la carte, c?t ?ntre?esute pe tot parcursul textului, ?n curgerea fireasc? a procesului de expunere, interpretare ?i explicitare a informa?iilor.

Cum s? cre?tem copii care s? aib? ?ncredere ?n ei O dispozi?ie ?ncrez?toare ?i fericit?, bazat? pe respect s?n?tos de sine, este cel mai bun cadou pe care un p?rinte ?l poate oferi copilului s?u. Nu exist? formula perfect? pentru a fi p?rinte ?i a?a ceva este, ?n orice caz, un vis irealizabil. To?i avem momente c?nd nu facem fa?? presiunilor. Elizabeth Hartley-Brewer porne?te de la premisa c? respectul de sine este ingredientul de baz? al fericirii profunde ?i c? st? ?n puterea noastr?, ca p?rin?i, s? le d?ruim celor mici un respect s?n?tos de sine ?i, prin aceasta, fericirea aceea durabil? dup? care t?njim cu to?ii. Ce ?nseamn? respectul de sine? S? ne sim?im bine ?n leg?tur? cu noi ?n?ine, s? fim m?ndri de cine suntem. Dac? ai stim? de sine, e?ti fericit ?i ai ?ncredere ?n valoarea ta intrinsec?, ca persoan? unic?. Copiii, la fel ca adul?ii, au cele mai bune rezultate atunci c?nd se simt confortabil ?n propria piele. Iar acest lucru se ?nt?mpl? atunci c?nd li se spune c? au f?cut ceva bine, c? sunt simpatici, c? sunt o companie pl?cut?. Un copil ??i va dezvolta respectul de sine ?i va deveni o persoan? ?ncrez?toare, independent? ?i fericit? numai dac? este ferm convins de dragostea ?i aprecierea p?rin?ilor lui. Dac? te ?ntrebi cum po?i s? ??i aju?i copilul s? ??i dezvolte respectul de sine, ?n aceast? carte vei g?si solu?iile! Cartea cuprinde: - 9 capitole despre cum s? ??i cre?ti copilul av?nd o atitudine pozitiv? - Concepte-cheie precum ?laud?“, ?joac?“, ?timp“, ?atingere“ ?i ?discu?ie“ care te vor ghida ?n interac?iunea cu cel mic - ?ntreb?ri care te vor ajuta s? ??i ?n?elegi ?i s? ??i ?mbun?t??e?ti comportamentul - Informa?ii punctate, cu caracter concret ?i u?or de parcurs - Casete ?n care po?i face noti?e personale - 2 schi?e care explic? perfect raportul de cauzalitate dintre emo?ii, comportamente ?i urm?rile lor ?O carte practic? ?i bine scris?, care ofer? sprijin p?rin?ilor ?i expune multe idei utile.“ - Nursery World ?Se spune c? adev?rata fericire nu este reprezentat? de linia de sosire; ea este constituit? pe parcursul care te duce acolo. Dac? vom concepe fericirea drept ceva ce trebuie atins, g?sit sau cump?rat, rezult? c? ea poate, de asemenea, s? dispar?. Acest tip de fericire exist?, ?ntr-adev?r, dar este, prin defini?ie, extern, trec?tor ?i fragil. Exist? ?ns? o fericire mai ad?nc ?nr?d?cinat?, mai durabil?, ?i anume una care este situat? ?n interior. Dac? o avem sau nu depinde de cum ne apreciem pe noi ?n?ine, adic? de respectul de sine.”

Tanara Oriana moare intr-un accident, chiar in ziua nuntii ei. Pentru oricine, acesta ar parea sfarsitul. Nu si pentru ea. Se intoarce ca recuperator de suflete, insa nu la vechea viata si familie, pentru care trebuie sa ramana moarta, ci la una cu totul noua. Rasfatul si confortul, considerate garantate mai inainte, se duc acum pe Apa Sambetei. Va trebui sa lupte pentru a-i salva pe ceilalti, dar si pe sine. Apar noi prieteni, noi dusmani si… prima iubire? Exista viata dupa moarte? Unii vor spune ca da, altii ca nu. Dar exista un raspuns la care cu siguranta nu v-ati gandit. Exista recuperatorii de suflete. Smulsi din existentele lor, sunt aruncati in altele, neintrebati de nimeni, fara sa li se ceara acceptul. Trebuie doar sa se supuna legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg razvratirea…

One of the true classics of American literature, The Wonderful Wizard of Oz has stirred the imagination of young and old alike for over four generations.?This is probably one of the most beautiful digital version ever made of this story, containing over 100 gorgeous illustrations.?The story chronicles the adventures of a girl named Dorothy Gale in the Land of Oz. As Baum says in the introduction "It aspires to being a modernized fairy tale, in which the wonderment and joy are retained and the heartaches and nightmares are left out." And it succeeds wonderfully. It is one of the best-known stories in American popular culture and has been widely translated.

Gorcsev Iván milliomosként – mert ennyit nyert a ruletten – magántitkárává fogadja Vanek urat. A furcsa ?lt?zet? s kimért modorú gentleman egyik munkak?ri k?telessége az, hogy helyettesítse Gorcsevet az idegenlégióban. Vanek úr itteni m?k?dése t?bbsz?r az agyvérzés k?zelébe juttatja el?ljáróit, akiket kalap-, pontosabban kepiemeléssel k?sz?nt, egyik bajtársának pedig elárulja, hogy ? szimbólista, s tudni illik, hogy a szimbóla egy igen finom hangszer, amit három részb?l kell ?sszecsavarni… Ezenk?zben az igazi Gorcsev elnyeri szerelme kezét, s mellékesen visszaszerzi j?vend?beli apósa aranyból készült autóját. ?Hallották hírét a Láthatatlan Légiónak? Nem? Akkor bizonyára sohasem jártak még olyan afrikai városban, amelyben hely?rség fekszik. Vagy ha jártak is, elkerülték azokat a kedélyes helyeket, ahová szórakozni és verekedni vágyó szerény málhahordók, munka nélküli er?m?vészek és kedélyes k?zlegények járnak, hogy üres óráikat agyonverjék. Csak egyszer? és faragatlan vendégek találhatók az ilyen helyiségekben, de ha kíváncsiak vagyunk a Láthatatlan Légió legendájára, itt megtudhatunk egyet s mást…”

n Oslo-ul anilor ’90, ntro toamn prelungit n var indian, Will, un tnr scenarist plin de idei, dar neapreciat de productori, triete de patru ani mpreun cu iubita lui, Cathrin, art director ntro agenie de publicitate. Pentru a scpa de plictiseala care ncepe si bntuie, Cathrin iniiaz un joc erotic primejdios: cu pretextul c vor s-i cumpere o locuin, viziteaz case i apartamente, n care, ascunzndu-se de ochii agenilor imobiliari, renvie pasiunea primilor ani. Totul pare s se rezolve, Will semneaz un contract - e drept, pentru filme interzise minorilor, dar dispariia lui Cathrin d totul peste cap, calmul lund nfiarea unui thriller ce te ine cu sufletul la gur.

"I. este un copil c?ruia ?i place s? citeasc? ?i s? ?nregistreze pove?tile de pe uli?? ?i din satul lui, un premiant cu o mam? care ?r?c?ie p?m?ntul” ?i un tat? invalid de r?zboi, am?ndoi semianalfabe?i. ?ntr-o zi, un ?tovar??” vine la ?coal? s?-i ?ntrebe pe elevi dac? au p?rin?i care au luptat ?n r?zboi ?i p?n? unde au ajuns. I. ?i spune adev?rul, doar tovar??ul ?i rugase s? r?spund? sincer. Mai t?rziu, ?n liceu, ?n timpul orelor de atelier, se stric? menghina la care lucrase I. Nu avea importan?? c? la ea mai lucrase ?nc? un coleg, I. este cel care va suporta consecin?ele ?i o va face f?r? s? cr?cneasc? pentru c? a ?nv??at c?, odat? ce e?ti considerat vinovat, vinovat r?m?i. Se preg?te?te apoi s? dea examenul de admitere la Facultatea de Litere din Bucure?ti, unde va avea un ?oc: profesorii ?i cer s?-?i spun? p?rerea personal? despre opera literar? care ?i picase pe biletul de la examenul oral, el ?tie doar comentariile care ?i fuseser? predate la ?coal?, ?n spiritul comunist. Este ?nrolat ?n armat?, va avea un conflict cu un colonel, apoi, dup? terminarea stagiului, se angajeaz? la o fabric? de frigidere ca s? str?ng? bani pentru c? ??i dore?te s? dea iar admiterea la facultate. Scrie poezii, frecventeaz? un cenaclu literar ?i ajunge s? fie anchetat de securitate. Sunt evenimente cheie ?n facerea acestui personaj aparte, opusul lui Holden Caulfield, pentru c?, inadaptat fiind, nu simte niciun strop de revolt?, nu urm?re?te s? repare nedreptatea, doar ?nainteaz? ?n via??, tr?ind ?n minte, ?n imagina?ie, a?a cum a f?cut-o ?nc? din copil?rie, c?nd a ?nv??at c? lucrurile nu sunt a?a cum par ?i c? nu trebuie s? ai ?ncredere ?n nimeni (Diana Geac?r)

Cele zece povestiri din volumul de debut al lui Alberto Mussa amestec? – într?o manier? care va deveni o marc? a scriitorului – evenimentele istorice, mitologia ?i fic?iunea, plimbându?l pe cititor din zorii omenirii pân? în contemporaneitate ?i din Europa pân? în Africa ?i Brazilia ?i oferindu?i tabloul fantastic ?i uneori crud creat de întâlnirea dintre aceste culturi.

"Volumul Picaj al Ioanei Miron e de fapt un poem amplu scris parc? sub imperiul aceleia?i st?ri, una a dezordinii interioare, a hausului existen?ial. Poezia ?ncearc? s? pun? ordine ?ntr-o lume dezmembrat? ?i schizoid?. Spa?iile psihice sunt ?n acord cu toate acele lucruri dezlocuite de sens. Cea care a decis s? dep??easc? un oarecare prag existen?ial are nevoie de o propulsare spre altceva cu adev?rat autentic ?i plin de con?inut. De aici, un r?zboi interior, o tenta?ie a punctului zero, un picaj. Cartea nu descrie traiectoria descendent? a unui spirit din ce ?n ce mai lucid. Nu e vorba aici de o probu?ire, dup? cum ar putea sugera titlul. Confruntarea cu limita (suportabilit??ii?) stimuleaz? ?nfiriparea unei dimensiuni material-spiritual?. Materialitatea dur?, abraziv?, t?ioas? poate fi ?n?eleas? ?n dou? feluri: ca nevoie de echilibru, de fixitate ?i, mai plauzibil, ca o ?ngreunare a spiritului dornic de libertate. Dincolo de toate acestea, timpul cunoa?te reprezent?ri clar delimitate:? ?ncet ?ncet ne facem loc aici/ o s? ne aciu?m mai bine/ cine ne spune cu adev?rat cine suntem cine o s? ne descopere/ de ce s? taci ?ine-m? bine minte/ ?mpreun? am scotocit prin d?rm?turi/ ?i cu toate astea n-ai dat impresia de nesiguran??/ s?-mi poveste?ti ce ?i c?nd/ cum ?i de ce se ?nt?mpl? s? mai ?i uit?m/ ?n lipsa concentr?rii aerul devine ?ngust/ & str?zile cu tot restul/ bitimul cald ?mp?ienjenit privirile ?ntinse/ un loc sigur ?n care te infiltrezi”." (?erban Axinte) "Poezia Ioanei Miron face chiar lucrurile pe care teoriile literare au ?ncercat mereu f?r? succes s? le explice. Alege diferite scenarii existen?iale ?i decupeaz? secven?ele relevante pentru circula?ia unei energii speciale. Face acest lucru chiar ?i atunci c?nd reformuleaz? mizele t?cerii: "am ?nv??at s? mim?m t?cerea/ despre noi ?i despre al?ii am ?nv??at/ s? fim o singur? gur? din care iese orice imbold orice/ striden??". Arta Ioanei Miron ?ine mai ales de injectarea cu for?? a unor expresii al c?ror sunet pare str?in de ceea ce ?tim deja c? este poezie ?i totul se ?nt?mpl? contur?nd circuite controlate poetic. Dintre variantele de titlu pe care Ioana Miron mi le-a ar?tat, "Blocaje tactile" era sintagma care mie mi se p?rea c? sugereaz? linia investiga?iei poetice din acest volum: "schimb?ri comune gesturi banale/ facem corp comun cu obiectele/ am stat pe iarb? important e s? fim ?n locuri cunoscute ?i/ sigur te-a? convinge/ s? ne ?nt?lnim la ?nt?mplare s? ?nlocuim/ aerul cu sufl?rile tale tactile/". S-ar putea s? m? fi ?n?elat, ?ns? picajul este numai cadrul acestui demers ?n care se ?nc?p???neaz? Ioana Miron, ?n ciuda tuturor celor care ?in s? rezume poezia la fluctua?iile ipocriziei militante." (R?zvan ?upa)

Ce e un manechin? Un om-p?pu??, unu’ care se las? ?mbr?cat ?i dezbr?cat ?n v?zul lumii, o f?ptur? derutant?, un fel de paralitic ?ntr-un spital; nu mi?c?, nu vorbe?te dec?t ?nl?untrul s?u, ca ?ntr-un joc de-a v-a?i ascunselea: ?observi cum ??i fur vorbele cum ??i mut patul c?nd eram t?n?r? m? ?ndr?gosteam ?n mai acum m? ?ndr?gostesc ?n octombrie soarele meu bostanul meu doldora de semin?e orice ascunz?toare e o m?rturisire“. (Nora Iuga, iulie 2010)

Pentru a avea o s?n?tate optim? trebuie ?n primul r?nd s? ne aliment?m s?n?tos. Alimenta?ia pe baz? de crudit??i ?nseamn? a tr?i altfel, ?ntr-un mod cu totul nou, inedit, ?nseamn? a te bucura pe deplin de via??, de alimente, de roadele gr?dinii, de natur?, de rela?ii frumoase, da, pentru c? faci economie mare de timp, e?ti mai s?n?tos, iar timpul respectiv ?l po?i petrece ?mpreun? cu cei dragi. S?n?tatea ta va avea numai de c??tigat. Ce perspectiv? promi??toare pentru via??!Lucrarea cuprinde 400 de re?ete din crudit??i, de la salate, supe, paste, sosuri p?n? la b?uturi ?i deserturi, toate preparate din legume ?i fructe proaspete ?i nuci ?i semin?e.La sf?r?itul c?r?ii exist? ?i un supliment – o sec?iune de re?ete preparate termic care pot completa un meniu alc?tuit ?n cea mai mare parte din crudit??i.

92 de povestiri despre aparent m?runte evenimente din via?a oric?ruia dintre noi, dar care te conduc spre tot at?tea ?ntreb?ri.?Un om ?i o carte merg ?in?ndu-se de m?n?, strada, cl?dirile, ceilal?i, un om ?i o carte se strecoar?, ca o pereche de cu?ite ?n carnea unui prunc care trebuie s? pl?teasc? pentru cei care nu mai au, ?spre est spre est?, arat? omul cu un deget bont, apoi se ?terge de sudoare ?i de praf, cartea i se urc? pe umeri ?i prive?te ?n aceea?i direc?ie, dar v?ntul ?i tot ?mpr??tie paginile peste ochi, nu v?d, nu v?d, strig? din tot cuprinsul, coper?ile o str?ng, o str?ng…“?C?nd deschizi o carte, c?nd o cite?ti, c?nd o termini ?naintea pove?tii…“

"Reportajele din aceast? carte vorbesc despre aspecte din istoria recent?, cum ar fi migra?ia, corup?ia, via?a ?n penitenciare sau problemele minorit??ilor, ?nchiderea spitalelor sau stresul care schimb? vie?i, crizele din s?n?tate, pove?ti ale unor oameni obi?nui?i, care fac lucruri speciale. Reg?sim, ?ns?, ?i pove?ti de demult, cum e cazul reportajelor despre lupt?torii anticomuni?ti din mun?i, despre tezaurul de la Pietroasele sau istoriile din satele s?se?ti. Reportajele surprind realit??i dintr-o Rom?nie aflat? ?n continu? schimbare, cu enorme discrepan?e. Sunt ca o fotografie a realit??ii. Cine le cite?te afl? cum se tr?ia sau cum se tr?ie?te ?n anumite locuri. Cum se schimb? sau de ce nu se schimb? lucrurile ?i mentalit??ile. Cartea cuprinde 30 de reportaje publicate ?n revista Dilema veche, dar ?i adapt?ri dup? reportaje sau documentare radio difuzate la Europa FM ?i Radio Rom?nia Actualit??i. Reportajul e un gen mai rar ?nt?lnit ast?zi ?n presa din Rom?nia. Dar asta nu se ?nt?mpl? din cauza lipsei de interes a publicului, ci din pricina lipsei de bani ?i de investi?ii ?ntr-o pres? de calitate. De fiecare dat? c?nd totu?i apar reportaje bine f?cute, se constat? c? publicul le urm?re?te cu interes, tot a?a cum urm?re?te reportajele ?i documentarele oferite de televiziunile str?ine. Asta fiindc? oamenii au nevoie de pove?ti. Un reportaj bine f?cut este de fapt o poveste adev?rat?. P?n? la urm?, ?i aceast? carte este o carte cu pove?ti adev?rate." (Liliana Nicolae)

La Zürich, c?nd intri ?ntr-un magazin, spui ?Grüetzi“, la Berlin, ?Hallo“, la Buenos Aires, ?Ola“, un ?Hallo“ ?ntors pe dos, poate unde-i pe emisfera cealalt?, la Viena, ?Grüss Gott“, dar ?i la Sibiu, acum 60 de ani, se spunea tot ?Grüss Gott“. Timi?oara nu cred c? f?cea opinie separat?, c? unde-i unu’ nu-i putere, o ?tie tot rom?nu’, dar nici Budapesta n-avea de ce s? fac? mofturi, de vreme ce Sisi, superba ?mp?r?teas? a Austriei, devenise regina Ungariei, datorit? unui foarte cool conte maghiar... cam a?a se ?ncruci?eaz? ?i limbile. ?Grüss Gott“ ?nseamn?: ?Salut?-l pe Dumnezeu“ sau ?Domnul s? te aibe ?n paz?“. Din binecuv?ntare a ajuns marcaj de grani?? a fostului imperiu habsburgic. Gata. Mi-am f?cut intrarea ?n scen?. De fapt n-am vrut dec?t s? v? spun ?Bun? ziua“. (Nora Iuga 29 decembrie 2009)

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. A megd?nthetetlen erk?lcsi tanulságot már a m? els? lapjain lesz?gezi az elbeszél? (aki a k?lt?i szépség? Csül?k névre hallgat, ha akar): jóérzés? ember ne menjen lopni az anyja névnapján, mert hamarosan a légióban találja magát. Ott pedig Potrien ?rmester furcsa felfogása teszi igen nehézzé a szabad mozgást. Ez azonban nem akadályozhatja meg h?sünket és kedves barátait, Senki Alfonzot és Tuskó Hopkinst, hogy részt vegyenek a kormányzó estélyén, és beleártsák magukat egy elt?nt expedíció és egy halálra ítélt kapitány sorsának bonyodalmaiba. – A Rejt? rajongók széles táborának ajánlható.

O colec?ie de scrieri foarte concise ?i la obiectcu privire la subiectul non-dualit??ii. ? O ?ndrumare direct?, orientat? c?tre libertate, reveleaz? ?n termeni simpli c? iubirea necondi?ionat? pe care o caut? persoana este chiar aici, ca Totul, ca Tot Ce Este. Cartea trateaz? ?i dilema persoanei iluzorii, cea care c?ut? s? g?seasc? ceea ce nu poate fi g?sit; iar dilema incomprehensibil? este chiar non-existen?a persoanei. ? Aceast? carte este o rev?rsare a ceea ce este c?utat – a libert??ii.Este o poveste complet? de dragoste. ? Nu exist? un Dumnezeu, exist? doar Dumnezeu. Nimic, Totul... Asta.

Lord Ronald Gower (1845 ù1916) was a British aristocrat, Liberal politician, sculptor and writer. Besides being a sculpture he wrote biographies of Marie Antoinette and Joan of Arc, and a history of the Tower of London. Joan of Arc was a15th century French heroine. She was born a peasant girl in eastern France who grew up to lead the French army to several important victories during the Hundred Years' War. She was captured by the Burgundians, sold to the English, tried by an ecclesiastical court, and burned at the stake when she was nineteen years old.

NEW YORK TIMES BESTSELLERLegendary Navajo policeman Lieutenant Joe Leaphorn takes center stage in this riveting atmospheric mystery from New York Times bestselling author Anne Hillerman that combines crime, superstition, and tradition and brings the desert Southwest vividly alive.Joe Leaphorn may have retired from the Tribal Police, but he finds himself knee-deep in a perplexing case involving a priceless artifact＆#8212;a reminder of a dark time in Navajo history. Joe＆#8217;s been hired to find a missing biil, a traditional dress that had been donated to the Navajo Nation. His investigation takes a sinister turn when the leading suspect dies under mysterious circumstances and Leaphorn himself receives anonymous warnings to beware＆#8212;witchcraft is afoot.While the veteran detective is busy working to untangle his strange case, his former colleague Jim Chee and Officer Bernie Manuelito are collecting evidence they hope will lead to a cunning criminal behind a rash of burglaries. Their case takes a complicated turn when Bernie finds a body near a popular running trail. The situation grows more complicated when the death is ruled a homicide, and the Tribal cops are thrust into a turf battle because the murder involves the FBI. As Leaphorn, Chee, and Bernie draw closer to solving these crimes, their parallel investigations begin to merge . . . and offer an unexpected opportunity that opens a new chapter in Bernie＆#8217;s life.

Iubitafizica este ?tiin?a iubirilor imaginare. Toate iubirile ?i iubitele imaginare s?nt excep?ii ce se supun, ?n t?cere, iubitafizicii. Adev?rul care conteaz? pentru iubitafizic? este cel inventat, adev?rul ?nchipuit, adev?rul visat, adev?rul din flori.

Aceast? carte de interviuri, pe care le-am realizat ?n timp, reprezint?, pentru mine, portrete scrise ?i vorbite ale unor scriitori de valoare cu care am avut ?ansa s? m? ?nt?lnesc. Dar ele nu au numai o valoare literar?, ci ?i una afectiv?.

The last twelve stories written about Holmes and Watson, these tales reflect the disillusioned world of the 1920s in which they were written. Some of the sharpest turns of wit in English literature are contrasted by dark images of psychological tragedy, suicide, and incest in a collection of tales that have haunted generations of readers.