Demersul exegetic al lui Constantin Cuble?an vine ?ntr-o perioad? ?n care scriitorii nu sunt trata?i a?a cum se cuvine ?n societatea actuala. Cartea include eseuri docte, ample, axate pe crea?ia unor importan?i scriitori ca, bun?oara, Valeriu Anania, Ioan Alexandru, Ion Barbu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Emil Brumaru, Augustin Buzura s.a. Un fragment important, sugestiv, din peisajul literaturii de dup? 1989. ?i nu numai.

Biografia sugereaz?, ?n chip aproape inevitabil, prin relatarea cronologic? a faptelor vie?ii acelui individ, ?ncep?nd de la na?tere ?i continu?nd cu experien?ele tr?ite pe parcursul anilor, c? evenimentele respective au avut o importan?? mai larg?, mai cuprinz?toare dec?t cele ale unui om oarecare, c? au contribuit, ?ntr-un fel sau altul, la scrierea istoriei acelor vremuri. ?n cazul lui Napoleon Bonaparte, merit? s? ne aplec?m ?i asupra mitologiei, ad?ug?nd-o impresiei generale, create de-a lungul deceniilor de nenum?ra?i istorici ?i biografi, conform c?reia ceea ce a contat ?n principal a fost omul ?nsu?i, viziunile ?i ambi?iile sale, ?i nu vremurile ?n care a tr?it ori circumstan?ele ?nt?lnite ?n cale. Pu?ine personaje istorice s-au bucurat de at?ta notorietate ?i de at?tea scrieri dedicate ?i pu?ine au fost descrise ?ntr-o manier? at?t de subiectiv?, prezent?nd ?ntrega istorie a epocii de parc? ar fi fost o reflectare a voin?ei ?i a dorin?ei de putere ?i de glorie a unui singur om. Din acest motiv poate c? ar fi mai ?n?elept ca, ?nainte de orice, s? ne oprim un pic ?i s? ?ncepem aceast? carte cu un soi de avertisment.

Volumul de versuri Elegii parisiene este scris ?n anii 1986-1987, la Paris, reprezent?nd – conform confesiunii autorului – ?alcoolul unei veri“. Este un volum dens, scris ?n siajul Elegiilor… rilkeene, de factur? expresionist?, volumul fiind menit sa ne aduc? ?n fa?? o alt? posibil? imagine a romancierului Nicolae Breban.

Ardma baktmda, yaadm hibir nemli eyi unutmadm grüyorum! Bakyorum da, gerek duygularm yaayacak kadar oyuncu olmuum. Ama olsun! Gemii bu güne tamakla, ondan dersler alp temiz bir gelecek yaratabiliriz... Ben, tanmadklar insanlar ldüren ve yok eden, onlar kahraman sayan dünyada dodum ama, iimden byle bir dünyada yaamak istemiyorum. Yaradln hakikatini grmek istiyorum ve bakalarnn dayattna gre yaamak istemiyorum.... Yeter artk bu kadar hayalperestlik! Alk, yoksulluk, savalar, tecavüz, terr, hayvan katli, doa tahribat grmek istemiyorum… Nefes almak istiyorum… Karamsarlk kaplyor iimi bütünüyle… Karanln, fkenin, nefretin ve lümlerin iinde yaamak istemiyorum… Gerek kahramanlk can almak deil, can vermektir! Sen kimsin de, Allah’n verdii can alyorsun Senin kendi cann bile alma lüksün yok… Yaam sahnesi tek kiilik olmadna gre, en azndan yaananlardan ders alp kendimizi insanlk konusunda gelitirmek zorundayz. nsanlk sadece var olmak, yaamak, nefes alp vermek deil, paylamaktr. Kendi yaam alanmz korurken, bakalarnn yaam alann ihlal etmemektir… Yazar Hakknda Halit Fuat Beik: 1952 ylnda Fatsa'da dodu. lk ve orta renimini Fatsa'da, üniversite renimini ise stanbul'da tamamlad. Kapal arda ticaret hayatna atld. Bu arada dünyann pek ok ülkesini gezme frsat buldu. nceleri rezaletten kamayan ve "Hep ben" mantyla maceral bir hayat yaad. Okumay ve not almay ok sevdii iin pek ok kitap ve notlara sahiptir. Yazmak konusuna otuz yllk bir emek vermesine ramen, bu konuda daha pek ok ey yapmas gerektiine inanyor. 2003 ylnda "Talan MevsimindeAdam gibi yaamak.” 2010 ylnda, ”Sokrates’in syan., Hallar anakkale’de, Yüz Elli Yandaki Adam, Tevrat’n ocuklar ve Kur-an” adl kitaplar yaynlanmtr. nan, Adalet, nsan sevgisi ve Kur-an ahlakna dayal o muhteem denge iinde eserler vermeye alyor.u anda sizler iin deiik konularda pek ok kitaplar daha hazrlamaktadr. Gerek eserlerini bundan sonra size sunacana inanyor...

n ce msur literele romne, viaa cultural din ar, au fost nfluenate de ara lui Goethe i Hegel n atenia cercettorului se afl, n special, cultura romneasc a secolului al XIX-lea. Nu sunt, nici pe departe, trecute cu vederea timpurile noastre. Cartea – scris ntr-un stil alert, viu, cu o fraz exact i melodioas, avnd luciul sabiei de Damasc – e destinat studenilor, elevilor, profesorilor, precum i publicului larg de cititori.

Unul dintre volumele de v?rf ale scriitorului german, ?n traducerea romancierului Nicolae Breban.

Far out in the ocean the water is as blue as the petals of the loveliest cornflower, and as clear as the purest glass. But it is very deep too. It goes down deeper than any anchor rope will go, and many, many steeples would have to be stacked one on top of another to reach from the bottom to the surface of the sea. It is down there that the sea folk live. Now don't suppose that there are only bare white sands at the bottom of the sea. No indeed! The most marvelous trees and flowers grow down there, with such pliant stalks and leaves that the least stir in the water makes them move about as though they were alive. All sorts of fish, large and small, dart among the branches, just as birds flit through the trees up here. From the deepest spot in the ocean rises the palace of the sea king. Its walls are made of coral and its high pointed windows of the clearest amber, but the roof is made of mussel shells that open and shut with the tide. This is a wonderful sight to see, for every shell holds glistening pearls, any one of which would be the pride of a queen's crown.

Al Doilea R?zboi Mondial nu va ajunge niciodat? s?-?i dezv?luie ?ntreaga groz?vie. ?n spatele faptelor de arme, al atrocit??ilor ?i al crimelor monstruoase comise ?mpotriva civililor se ascunde o alt? realitate. Aceea a miilor de femei sovietice trimise pe front ?mpotriva inamicului nazist. Svetlana Aleksievici ?i-a dedicat ?apte ani din via?? colect?rii m?rturiilor unor femei care, multe dintre ele, la momentul acela erau abia ie?ite din copil?rie. Dup? primele sentimente de euforie, asist?m la o schimbare radical? de ton, pe m?sur? ce ajungem la ?ncercarea fatal? a luptei, ?nso?it? de partea sa de ?ntreb?ri ?i de suferin??. Abandon?nd t?cerea ?n care ?i-au g?sit refugiul, aceste femei ?ndr?znesc, ?n sf?r?it, s? prezinte r?zboiul a?a cum l-au tr?it. ?Svetlana Aleksievici este unul dintre cei mai valoro?i scriitori ai vremurilor noastre. Proza ei nu este feminin?, ci aspr? precum r?zboiul […], dar, prin expresivitatea ei, devine artistic?, palpabil?, profund emo?ionant?.” – Vladimir Voinovici

YAKINDA SIRA G?KY?Z?NE DE GELECEK! ? ?ilahi nizama(Yarat?l?? Yasalar?na) g?re, yeryüzünün hi? bir yeri; hi? bir insana ve zümreye ait de?ildir. ?nsani düzene g?re ise ger?ek tamamen farkl? olup yeryüzü parsel, parsel ya?malanm?? olup nehirler, g?ller, denizler ve hatta k?talar bir avu? az?nl??a ya da zümreye hizmet etmektedir. S?z konusu bu az?nl?klar dünyan?n kaynaklar?n? ?e?itli y?ntemlerle dev?irip s?mürmektedirler. ??S?mürü sadece do?al kaynaklarla s?n?rl? olmay?p dünya üzerinde ya?ayan tüm canl?lar? da kapsamaktad?r. Bundan, tek hücreli organizmalar da nasibini almakta ve efendilerinin ahlaks?z ama?lar?na hizmet etmeye mecbur kalmaktad?r. Bu azg?n küresel s?mürgeciler, insanlar?n beden ve beyin gü?lerini s?mürdükleri yetmezmi? gibi ?imdilerde zihinlerini de ele ge?irmeye y?nelik yo?un bir gayret i?indedirler. ??S?mürgeciler, kaynaklardan dev?irdikleri de?erleri ?nce paraya daha sonra ise parayla birlikte bu kaynaklar? da kullanarak gü? dev?irmekte olup ?bu b?yle katlanarak devam etmektedir. Küresel emperyalistler, s?mürü düzenini hepimizin iyi bildi?i yedi(S) arac?l???yla, yani onlar? de?er dev?irmekte kullanarak ger?ekle?tirir. ? Bunlar s?ras?yla: Su (G?da),Sa?l?k, Seks, Silah, Sanat, Spor ve Siyaset olarak s?ralanabilmektedir. S?ra gü? dev?irmeye gelince bu s?ralamada siyaset birinci s?raya ge?mektedir. Sebebine gelince s?mürgeci en ?ok siyaseti ?veya baz? siyaset?iyi, ?baz? siyaset?iler ise bu sayd?klar?m?z?n tümünü birden kullanmaktad?rlar. ??Birde s?mürgecilerin elinde, onlar?n ?ok sevdikleri bir ba?ka (S) olan ad?na Sava? denilen alt?n (S) vard?r. Sava?lar?n ara?lar? ise sizlerin de ?ok iyi bildi?i gibi temel iki unsura dayanmaktad?r. Bunlar, dindarl?k ve kindarl?k olup toplumlar ayr??t?r?l?p dü?man kamplara b?lüne bilmeleri i?in; ya inan? farkl?l?klar?, ya da tarihin bir d?neminde atalar?n?n birbirlerine yapt?klar? yanl?? davran??lar? k?rükleyerek dü?manl?klar? yaratmaktalar. Sonras?nda da dü?manla?t?r?lan toplumlara gaz verirler, onlar sava??rken bunlar bir yandan silah satarken bir yandan da ya?malar?n?(has?latlar?n?) hazinelerine katarlar? ???nsanlar?, insanl???ndan ??karan, herkesi paran?n pe?inden ko?turan; en ac?s? da para i?in her türlü de?erlerinden vazge?ebilmeyi ba?ar? gibi sunan bu ?arp?k sisteme kar??: Bizler akl?m?z? ba??m?za toplamaz ve s?mürgecilerin de?irmenine su ta??maya devam etmeyi sürdürürsek; ?o zaman g?kyüzüne iyi bakal?m! ?ünkü; korkar?m :Torunlar?m?z g?kyüzünü b?yle mavi olarak bir daha zor g?rebilecekler !!! ?SADEKUL ? Y ? Z L E ? M E ( MAN?FESTO ) ?- G ? R ? ? ?TOPLUMSAL PAST?R?ZASYONLAR VE SAKINCALARI "Sosyolojik Past?rizasyon ve Yeni Bir Düzen ?zerine ?zgün Yakla??m" Hepimizin ?ok iyi?bildi?i gibi; kurals?z ya?ayan insan topluluklar? tarih i?erisinde kurall? ya?ama ge?erek; birer düzen toplumlar? haline gelmi?lerdir ??te: Toplumlar?n egemen oldu?u bu topraklar üzerinde ya?ayan bireylerinin hak ve ?zgürlüklerinin s?n?rlar?n? belirleyen bu tek siyasi erkin ad?na devlet denilmektedir. Bu ?rgütün, en temel g?revi yurtta?lar?n?n i? ve d?? güvenli?ini sa?lamak olmakla birlikte; devlet bu sorumlu?unu yerine getirirken ise her zaman herkese kar?? tarafs?z ve e?itlik?i olmak mecburiyetindedir. ?zellikle de i? güvenli?i sa?larken; hem kendisinden yurtta?lar?n?, hem de yurtta?lar?n? yurtta?lar?ndan korumakla yükümlüdür. Ayr?ca bireylerin beden ve ruh sa?l??? da tamamen bu ?rgütün güvencesinde olup devletler her ko?ulda ki?ilerin beden bütünlü?ü ile zihin sa?l???n? da korumaktan da soruludurlar.

Simona Drgan are fora de a supune textele de autoritate asupra crora se apleac unei lecturi personale, “vede“ ideile n intricaia lor originar, le restructureaz n conformitate cu propriul ei scenariu. in sa apreciez faptul c, n ciuda tematicii sale, lucrarea de fa nu este arid, nu sufer (dect n proporii acceptabile) de acea placiditate stilistic, inevitabil analizelor teoretice. Capacitatea de sintez, spiritul critic, precizia terminologic, luciditatea i supleea, calmul operator, toate acestea atest o cert vocaie teoretic“. (Mircea Martin)Cum se ntmpl cnd o ecuaie care a umilit cerbicia multor duzini de matematicieni i afl mintea capabil s-i dea de capt, mprtim n cazul de fa bucuria unei revelaii: pare ca Foucault i consorii, cei ce n loc de scrieri i texte au inventat uzul sofisticat al scriiturii i discursului, au ntlnit n autoarea de fa un autentic partener de dialog. Avem a face cu o lucrare fr caracter compilativ, demonstrnd o amprent personal, o anumit prospeime a observaiei directe, un soi de entuziasm agreabil al dezbaterii de idei, care se transmite i cititorului, smulgndu-l reflexelor lui sceptice ori obosite“. (Paul Cornea)n opinia mea, un merit major al Simonei Drgan este acela de a reui, ntr-o manier indubitabil personal, sa exprime, cu o elegan a claritii ce se remarc de la prima la ultima pagin a lucrrii, unele dintre cele mai complicate, ca sa nu spunem “stufoase“, idei formulate vreodat n perimetrul tiinelor filologice“. (Ciu Dobrescu)

Proiectul acestei cri m frmnta de mai muli ani. n ultimul timp am tot cutat motivaii pentru care o asemenea carte merit s fie scris. Iat ce am gsit.n primul rnd, chiar dac printr-o fereastr foarte ngust, ea este o mrturie a ultimilor 20 de ani. Conine o frm din istoria acestor dou decenii, mici instantanee ale devenirii Romniei dup 1989.n al doilea rnd, exist n mintea fiecrui romn – i aici m includ i pe mine – preconcepia c toate afacerile postrevoluionare sunt mnjite, nscute din privatizri dubioase sau dezvoltate la umbra unor reele de influen care-i ntind rdcinile n era comunist. Povestea din aceast carte arta contrariul. S-au putut constitui i iniiative independente i curate, cum sunt convins c mai exist cu miile. Povestea de fa poate fi o contribuie la schimbarea de mentalitate, att de necesar pentru intrarea n normalitate.“ (Mihail Penescu)

Un studiu provocator despre un altfel de Macedonski. Informa?ii inedite, aspecte mai pu?in cunoscute din via?a acestui important poet, ce face o incitant? paralela cu Eminescu, sunt menite s?-l repun? ?n luminile rampei pe un creator situat de exege?i ?n umbra literatilor mari. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Povestea scriitoarei britanice care ?i-a g?sit fericirea ?n inima Transilvaniei Arabella McIntyre-Brown a ?nceput s? scrie o carte sincer? ?i antrenant?, plin? de umor, despre aventura mut?rii dintr-un mare ora? britanic ?ntr-un sat din Carpa?i, ?i a sf?r?it prin a compune o veritabil? scrisoare de dragoste pentru Rom?nia. A?a cum magia Transilvaniei rurale a fermecat-o profund pe autoare, volumul ?Din Liverpool ?n Carpa?i” va cuceri, f?r? ?ndoial?, inimile tuturor cititorilor rom?ni. ?n ultimii ani, mai mult de 200.000 de rom?ni au plecat s? locuiasc? ?n Marea Britanie, iar din Anglia au venit ?n Rom?nia doar c?teva mii de britanici doritori s? se stabileasc? aici. Cei mai mul?i au ales Bucure?tiul sau alte ora?e mari; numai c??iva au descoperit atmosfera deosebit? a mediului rural. Scriitoarea ?i jurnalista Arabella McIntyre-Brown este una dintre ei. A luat aceast? hot?r?re ?n urma unor decese ?n familie, dar adev?rul din spatele plec?rii din Anglia ??i are r?d?cinile ?ntr-o copil?rie dificil?. La v?rsta de 50 de ani, tocmai c?nd ?ncepuse s? se bucure de un oarecare succes ca editor de carte ?i autor, ?i-a v?ndut casa din Liverpool, abandon?ndu-?i via?a citadin?, de om ocupat, ?i s-a aruncat ?n acest labirint care este Europa de Est. A p?r?sit tot ce-i era familiar ?i s-a mutat ?n Rom?nia, pentru a-?i tr?i via?a ?n solitudine. Astfel, din 2010, Arabella McIntyre-Brown nume?te ?acas?” aceast? parte a lumii m?rginit? la sud de Mun?ii Carpa?i, pe care prietenii r?ma?i ?n Anglia o puteau vedea pe Google Maps doar ca pe o p?tur? verde, difuz?. Decizia de se muta dintr-un ora? britanic animat ?ntr-o caban? construit? doar pe jum?tate, aflat? pe un pov?rni? al mun?ilor, ar fi putut fi un dezastru. Autoarea are peste 50 de ani, nu are un venit stabil, nici pensie sau un plan de rezerv?. ?n ciuda fapului c? toate indiciile sugerau c? avea s? e?ueze lamentabil, ast?zi poate afirma f?r? rezerve c? a descoperit secretul fericirii. Pentru ea, paradisul este satul transilv?nean M?gura, aflat cam la altitudinea la care se afl? cele mai ?nalte piscuri muntoase din Marea Britanie. ?... un fel de ghid pentru propriile c?l?torii c?tre sine – dac? ve?i avea curajul s? v? aventura?i pe un astfel de drum.” – Sir Ranulph Fiennes

n lucrarea sa, care a ctigat premiul Pulitzer n 1981, Robert K. Massie prezint detaliat viaa acestui captivant personaj istoric i evideniaz evenimentele cruciale care au transformat un biat ntr-o legend, inclusiv cltoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit fa de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare i constituirea mreei flote ruseti, modul n care a creat o armat de nenvins i relaiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandr, i Menikov, prinul fermector i lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special n carte l ocup relaia dificil a lui Petru cu fiul su Aleksei, care a fost judecat i condamnat la moarte n 1718. Autorul nu neglijeaz nici viaa politic, social, cultural i religioas din Rusia pe parcursul jumtii secunde a secolului al XVII-lea i primei pri a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie i conduce cititorii n lumea ruseasc medieval i premodern schimbat iremediabil, uneori n mod violent, de reformele iniiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie c sunt schimbri care au afectat n primul rnd individul, precum obligativitatea tierii brbilor, sau iniiative care au vizat consolidarea forei statului, de exemplu, nfiinarea marinei ruseti i a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativ inspirat de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medieval ntr-un stat modern. n acelai timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influen ndelungat asupra societii ruseti. Cartea lui Massie nu ofer doar o perspectiv intern a societii ruseti, ci urmrete i aciunile lui Petru n planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, dou dintre cele cinci seciuni ale lucrrii se ocup de relaiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel mpotriva Suediei. n urma Marelui Rzboi Nordic (1700-1721), Rusia a obinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia i Ingria). Totodat, deznodmntul acestui lung rzboi a nsemnat i ascensiunea Rusiei la rangul de putere continental. Pe plan militar, ns, domnia lui Petru nu a fost scutit de eecuri. Campania arului din Moldova, pornit mpotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin nfrngerea de la Stnileti (1711). Nu de puine ori, autorul american i aduce n prim-plan pe actorii politici importani din Europa sfritului secolului al XVIII-lea i nceputului secolului al XVIII-lea. Regi, comandani militari, nobili, toi sunt prezentai cititorilor, care pot astfel nelege mai bine aciunile sau atitudinile lor. arul Aleksei, tatl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinul Eugeniu de Savoia sau feldmarealul Rehnskild se numr printre figurile ilustre descrise de Massie. De regul, atunci cnd analizeaz anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor i al fenomenelor de lung durat, lsnd cumva n umbr personalitile excepionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, n special, putem face apel la istoria contrafactual i s ne ntrebm: Cum ar fi artat Rusia contemporan dac n-ar fi existat Petru cel Mare

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii. (Nicolae Balota).Aici totul e grav. Nici ludicul, nici parodicul, nici oboseala contextului postindustrial ?i nici tendin?ele destructurante ale postmodernilor nu au trecere. Modernitatea Aurei Christi e una esen?ial?, organic?, refractar? modelor, n?zuind spre reinterpretarea semnelor ?i universaliilor; ?ntreb?rile pe care ?i le pune ea au fost ?i ale inainta?ilor, iar r?spunsurile transcend achizi?iile, relev?nd evolu?ia con?tiin?ei ?n mers, relev?nd evolu?ia unei creatoare de m?na ?nt?i, cu totul personal?. Scrieri mai noi, Labirintul exilului (2000), Elegii nordice (2002) ?i altele confirma consecven?a cu sine a unei con?tiin?e exemplare. (Constantin Ciopraga)M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au “prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??, f?r? s? cazi (din fericire) ?n ceea ce se cheam? “poezie religioas?“. E un instinct p?g?n care te fere?te de o excesiva “cre?tinare“ a poeziei chiar ?i ?n Psalmi. (Leon Volovici). (fragment dintr-o scrisoare)E simplu: ?l vad pe Dumnezeu ca pe un partener de dialog, cu care ma cert nu rareori. Citesc adesea serile din Noul Testament mai ales; ei, ?i atunci ?ncepe fierberea... Nu prea merg la biseric? dec?t atunci c?nd simt imperios nevoia – adev?r pentru care Mama de pilda m? ceart? c?teodat?. Duc biserica mea cu mine; a?a pot s? m? rog oriunde, oric?nd. Spre deosebire de Cioran, eu cred ca nu Diavolul a f?cut lumea, ci Dumnezeu; doar c? spre sf?r?itul Facerii a obosit un pic; se ?nt?mpl? ?ntruc?tva c? ?ntr-o proza a lui Rilke, ?n care cele doua m?ini ale Domnului se iau la ?ntrecere ?i se pare ca st?nga profit? de oboseala dreptei... M? ?i ?ntreb uneori, pe urmele lui Unamuno: cine sunt eu s?-i cer socoteala lui Dumnezeu pentru ca lumea ?n care tr?im e a?a cum e? (Are dreptul, oare, o g?nganie s?-?i aroge obr?znicia de a se ciond?ni cu El, cu nimeni altcineva dec?t cu El?!!) ?i tot ca Unamuno, invoc?ndu-l pe Oberman, ?mi r?spund: da, c?ci pentru lume, pentru univers eu sunt nimeni, nu ?nsemn nimic, pentru mine ?ns? sunt totul.Gr?dini austere a stat – da, incredibil – ?n sertarele c?torva edituri circa ?apte ani; ani de izolare atroce, de singur?tate dorit?, iubit?, hulit? ?i, iar ?i iar, iubit?... E un volum publicat dup? o perioada de secet?, c?nd mi se p?rea – p?n? la o neagr? m?nie! – ca nu voi mai scrie niciodat? poezie... Nici cartea de debut n-am a?teptat-o at?tea... secole. E un volum care a circulat pe internet, prietenii trimi??ndu-mi mesaje, scrisori, cronici ad-hoc despre cartea mea de psalmi ?n r?sp?r. (Aura Christi)Faptul c? Gr?dinile austere au trecut prin PC-ul meu mi-a prilejuit o bucurie, o tulburare de zile aurorale. Nu m-am putut ab?ine ?i am citit c?teva poeme. N-am mai putut apoi s-o las din mana. M-a ?nv?luit ?i m-a luat pe sus cutremurata spiritualitate vital? care str?bate versurile. Asta nu mi se ?nt?mpl? prea des, citind poezie contemporan?. (Zoltan Terner)Mignona ?i b?t?ioas?, cheltuind pasionalitate, r?zboinic? ?n pofida fragilit??ii, ?mpr??tiind texte curajoase pe care amicii internau?i nu ezit? a le califica “dinamit? curat?“, sup?r?nd pe mul?i, scriind febril, asum?ndu-?i riscurile Balcaniei (“lin?at?“, pedepsit?, izolat? etc.), Aura Christi, cit?nd “vorbele atroce“ ale iubitului Nietzsche, vrea s? devin? ceea ce este: poet?. (...) Metamorfoza e izbitoare; discursul a devenit sincopat, auster, de o incanta?ie adumbrit?, celebr?nd “via?a de vis“, test?nd – prin “poemele de iubire“ – temele grave (rela?ia cu maestrul, divinitatea, moartea, poezia) pentru a conchide c?, doar povestit?, via?a e tr?it?. Mul?i dintre exege?ii Aurei Christi au subliniat “fulminant? ascensiune“ a poetei. Penetrant?, Aura Christi a avut ?ansa de a fi fost v?zut? ?n mediile bucure?tene. Dar meritele poetei, dincolo de suportul valoric, stau ?i ?n tenacitatea autoconstruc?iei, promov?nd – programatic – “ruptura“. (Adrian Dinu Rachieru)

Suntem pe deplin convini c Nietzsche i Marea Amiaz sau aceast absolut original, curajoas Religie a Viului se vor nscrie nu numai printre exegezele importante, necesare n acest moment literaturii contemporane, ci va propune i un alt stil al interpretrii, repetm nc o dat, extrem de curajos, al autoarei, deoarece se aplic, vine n urma unor mari hermeneui, exersndu-se pe texte despre care nu se mai poate spune nimic!, ar exclama orice neofit. Acest curaj, credem noi, nc o dat, i este druit literalmente Aurei Christi, cci ea nu ezit s se scufunde n ntregime n baia fierbinte sau insuportabil de rece, de glacial, a unor texte, care, dei scrise i publicate cu un secol sau dou nainte, ne apar mereu n fa.“ (Nicolae Breban) Aura Christi construiete un religios redimensionat spre mit: ca i cum, trecnd istmul ontologic dintre pioenie i exuberan, Iisus devine Dionysos, ntr-un palimpsest cultural care pe muli i exaspereaz. Interpretarea operei brebaniene ca propunere mitic face parte din acelai registru, tot aa cum marginea diafan a mitului reapare obsesiv n numeroase alte eseuri, transformnd ntreaga carte ntr-o tulburtoare i foarte vie mitoconstrucie personal.“ (tefan Borbély)http://aurachristi.ro/

Un fascinant atelier de crea?ie unde sunt convocate c?r?ile cele mai importante ap?rute ?n perioada postdecembrist?, meritul acestei monografii fiind acela de a aborda un domeniu marginalizat ?n ultimii ani ?i tratat pe nedrept ca o cenu??reas?. Rostul acestui studiu monografic este acela de a informa lectorul asupra poeziei majore scrise ?n Rom?nia, redeschiz?ndu-i apetitul pentru Poezie. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Apreciat? la vremea ei pentru angajamentul ?i talentul de a media ?ntre culturi, Regina Elisabeta a Rom?niei (1843-1916) este considerat? p?n? ?n zilele noastre drept una dintre cele mai importante mediatoare ale literaturii ?i culturii rom?ne?ti ?n spa?iul de limb? german? de la sf?r?itul secolului al XIX-lea. Prin apari?ia sa neconven?ional? ca scriitoare, sub pseudonimul literar Carmen Sylva, angajat? ?n prop??irea dinastiei rom?ne, prima regin? a Rom?niei, Elisabeta, a demonstrat ?n fa?a publicului semnifica?ia modern? a ?profesiei“ de so?ie de monarh, un exemplu pe care succesoarea sa, Regina Maria a Rom?niei ?l va des?v?r?i.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Este un autoportret al cunoa?terii personale, un autoportret schi?at ?n timp real, sub ochii cititorului, pe m?sura ce Lara ia cuno?tin?? de st?rile emo?ionale prin care trece, ??i analizeaz? sentimentele, rezultatul posibilelor ac?iuni, analizeaz? deciziile pe care le ia, consecin?ele posibile. Dilema declarat? a Larei este: cum ?mpaci nevoia inimii pentru noutate, pentru tr?iri spontane, cu monotonia mariajului, chiar dac? acesta e fericit? Con?tiin?a sa este prins? ?ntre dragostea pentru so?ul cu care ?tie c? se potrive?te ca structur? ?i pe care ?l iube?te, ?i efervescen?a aventurii cu un alt b?rbat, care ?i furnizeaz? spontanul dup? care t?nje?te. Romanul se concentreaz? pe amant ?n mod deliberat. Lara este perfect con?tient? de r?ul pe care ?l produce celor trei personaje ?mplic?te: so?, amant, ?i ei ?ns??i. Perioada ?n care este creat ?i definitivat autoportretul sunt ultimii ai comunismului, anii ?n care priva?iunile impuse popula?iei sem?nau mai degrab? cu priva?iunile unui r?zboi. Cu toate acestea, eroina se concentreaz? cu ?nc?p???nare pe iubirea ei, pe mi?c?rile sufletului ei, refugiindu-se ?n tr?irile proprii ?i reu?ind astfel s? se salveze de autocomp?timire ?i s? supravie?uiasc? ?ntr-o aparent? normalitate.

Pata-Tata. ?ah nu este o carte de critic? literar?, nu este un experiment critific?ional hibrid, nu este nici o fic?iune pur?, ci este, ?n cel mai autentic sens pe care ?l permite literatura ast?zi, confesiunea unei sensibilit??i ?b?ntuite“. Despre paginile care ??i ?ntind umbrele prelungi asupra propriei vie?i ?i despre absen?ele care se strecoar? imperceptibil din autobiografic ?n c?r?ile pe care le cite?te, Diana Adamek scrie ?ntr-o tonalitate silen?ioas?, hipnotic?, cu talentul incontestabil al unui romancier. Evit?nd conven?iile obosite ale textualismului, sau problematiz?rile conceptuale ale teoriei literare, Pata-Tata. ?ah este romanul unei credin?e poetice care configureaz? deopotriv? spa?iul clipei vii ?i cel al memoriei livre?ti ?n liniile de for?? ale unei vibra?ii pasionale. ?ntre c?r?ile rom?ne?ti ale primului deceniu, acest eseu confesiv al Dianei Adamek r?m?ne cea mai patima?? ?i mai provocatoare m?rturie de credin?? a unui cititor avizat, ?i, dup? cum avea s? se dovedeasc? c??iva ani mai t?rziu, a unui excep?ional prozator.Ovidiu Mircean