Educa?ia sentimental?
¥33.03
Volumul red? circuitului public, pentru prima oar? ?n limba rom?n?, trei din operele g?nditorului atenian. Este vorba de Scrisori (?n num?r de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoa?terea g?ndirii platoniciene, dar ?i pentru ?n?elegerea epocii ?i a personalit??ilor cu care a venit ?n contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) ?i Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias).Traducerea apara?ine lui ?tefan Bezdechi, care a realizat ?i aparatul critic al Scrisorilor (introducere ?i note).
Enders
¥65.32
Dialoguri cu Vasile Dem. Zamfirescu consemnate de Leonid DragomirLa Facultatea de Filosofie din Bucure?ti unde eram studen?i exista pe atunci mult? libertate ?n alegerea cursurilor pe care doream s? le urm?m. Se afi?a la ?nceputul anului universitar o list? a cursurilor obligatorii ?i op?ionale, acestea din urm? fiind majoritare. A?a am descoperit cursul de Psihanaliz? filosofic? al profesorului Vasile Dem. Zamfirescu, despre care ?tiam vag c? fusese unul dintre discipolii lui Constantin Noica. Atmosfera de libertate ?n care ne mi?cam se reg?sea ?n totalitate aici. Cursul ne interesa at?t prin con?inutul lui — care adolescent n-a fost fascinat de psihanaliz?! — c?t ?i prin rigoarea ?i claritatea expunerii. De?i nu mai predase p?n? atunci, Vasile Dem. Zamfirescu era cu adev?rat profesor. Seminariile erau ?ns? ale noastre. Aici se iscau polemici, se propuneau interpret?ri insolite, se scriau ?i se citeau eseuri inspirate de noile probleme ?i lecturi. De obicei dep??eam limitele temei propuse, astfel ?nc?t totul ar fi putut degenera ?ntr-un dialog al surzilor sau ?n divaga?ii sterile dac? n-ar fi existat polul magnetic: profesorul. Nu numai c? el aducea, cu mult tact, discu?ia pe f?ga?ul normal, la obiect, dar opiniile noastre, oric?t de ?ndr?zne?e, vizau direct sau indirect aprobarea lui. Aceasta uneori venea, alteori nu, dar ceea ce conta pentru noi era faptul de a ne ?ti asculta?i. Sim?eam c? el poate s? vad? ?n spusele noastre sau dincolo de ele personalitatea noastr? ?ntreag?. De aceea voiam s? d?m totul ?n acele seminarii care treceau at?t de repede, de?i discu?iile se prelungeau ?n pauze ?i dup? ?ncheierea lor.
Exercitii practice de psihogenealogie
¥48.97
Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse
Autoritate
¥73.49
„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia
61 de ore
¥81.67
Cartea este o culegere de eseuri pe teme de istorie literar?, istoria ideilor ?i probleme generale de estetica artelor, toate acestea fiind abordate dintr-un accentuat unghi filozofic ?i ?tiin?ific deopotriv?.
Will Grayson, Will Grayson
¥73.49
Pornind de la leg?tura natural? care se creeaz? ?ntre mam? ?i copil, D.W. Winnicott exploreaz? o serie de probleme cotidiene din via?a unui bebelu? ?i a mamei lui, cum ar fi hr?nirea, pl?nsul ?i joaca, grijile, primele mi?c?ri spre independen??, precum ?i, mai t?rziu, probleme serioase, cum sunt furtul ?i minciuna. Importan?a mamei la ?nceputul vie?ii, timiditatea, educa?ia sexual? ?n ?coal? ?i r?d?cinile agresivit??ii sunt expuse ?ntr-o manier? direct?, accesibil? ?i prietenoas?. Pe parcursul fiec?rui capitol, Winnicott scoate ?n eviden?? abilit??ile ?nn?scute ale mamei ?i ale p?rin?ilor ?n general ?i face diferen?a ?ntre acestea ?i deprinderile care trebuie achizi?ionate de-a lungul timpului de c?tre cei care cresc ?i educ? un copil. Capacitatea voastr? de a ?ti ceea ce este real ?i ceea ce nu este real ?i este de mare ajutor copilului din toate punctele de vedere, pentru c? el nu reu?e?te s? ?n?eleag? dec?t treptat c? lumea nu este a?a cum ne o imagin?m ?i c? imagina?ia nu este chiar ca lumea real?. Dar fiecare are nevoie de cealalt?. ?ti?i prea bine c? primul obiect pe care ?l iube?te bebelu?ul – o buc??ic? de p?tur? sau o juc?rie moale –?nseamn? pentru el o parte din propria persoan? ?i, dac? i o lua?i sau o da?i la sp?lat, este o tragedie. C?nd bebelu?ul ?ncepe s? arunce obiectul iubit ?i alte obiecte (a?tept?ndu-se, desigur, s? le ridice cineva ?i s? i le dea ?napoi), atunci ?ti?i c? a venit momentul ?n care ave?i ?i voi permisiunea de a pleca ?i a v? ?ntoarce. Unele persoane cred c? un copil este ca lutul ?n m?inile unui olar. Ele ?ncep s? ?l modeleze ?i se simt responsabile de ceea ce vor ob?ine. Total gre?it. Dac? asta este ceea ce sim?i?i, ve?i fi cople?i?i de o responsabilitate pe care nu trebuie s? v-o asuma?i. Dac? accepta?i ideea c? bebelu?ul con?ine ?n el tot ce ?i trebuie pentru a tr?i, atunci ve?i putea acorda mai mult? aten?ie procesului de dezvoltare ?i ve?i fi ferici?i s? r?spunde?i nevoilor lui.
Orizontul r?sturnat
¥73.49
Coresponden?a lui Descartes dubleaz? opera sa propriu-zis?, fiind uneori mai expresiv? dec?t aceasta ?i cuprinz?nd cutezan?e filozofice pe care c?r?ile sale nu ?i le ?ng?duie. E aici, ?n paginile acestor scrisori, un Descartes mai viu, mai nuan?at ?n exprimare, mai amplu. O mare g?ndire filozofic?, precum aceasta, nu se resemneaz? cu propria realitate, ci se impune printr-o str?danie de a cuceri con?tiin?a public?, despre care dau seama aceste texte. Ele ?nchid ?n cuprinderea lor imaginea eforturilor prin care filozoful ??i creeaz? premisele posterit??ii sale.
Utopia. Imaginarul social ?ntre proiec?ie ?i realitate
¥40.79
La acest ?nceput de secol XXI, ?n ?ntreaga lume se intensific? studierea problemelor fundamentale, eterne, ca via?a ?i moartea, rostul vie?ii, originile ?i destina?iile noastre ultime, c?t ?i ?ntrebarea cu privire la existen?a de dup? moarte. Cartea examineaz? filosofia de via?? a budismului Nichiren ?n lumina ideilor de ultim? or? despre via?? ?i moarte, de?i cuprinderea exhaustiv? ?ntr?un singur volum a unei probleme at?t de vaste este imposibil?. Budismul Nichiren ofer? oamenilor mijloacele de a??i transforma destinele prin ?nf?ptuirea propriei revolu?ii umane individuale ?i dezv?luie calea spre pace ?i fericire.
Misterul de la London Eye. Ce urc? trebuie s? ?i coboare... nu?
¥65.32
Lucrarea adun? eseuri filozofice ?i evoc? figuri de marc? ale culturii rom?ne.
Oglinda spart?
¥33.03
Imagineaz?-?i c? e?ti într-o ma?in? a timpului care te poart? înainte ?i înapoi prin propria via??. Te duce în trecut, la anii copil?riei, când înv??ai s? mergi pe biciclet?, apoi te face s? revezi primul t?u s?rut, cel dintâi serviciu sau anii mai târzii, când te confrun?i, eventual, cu divor?ul. Înso?it de Platon, afl? ce spun marii gânditori ai lumii despre toate aceste pietre de hotar de pe drumul vie?ii noastre. Aristotel î?i va vorbi despre importan?a începerii ?colii, Freud despre îndr?gostire, Heidegger despre implica?iile psihologice ale mutatului, iar Nietzsche despre criza vârstei de mijloc. La drum cu Platon te ajut? s? în?elegi ?i s? vezi cu al?i ochi evenimentele majore, momentele-cheie ?i fazele de tranzi?ie din via?a ta, f?când filosofia s? par? accesibil? ?i plin? de umor!
Reverie cu flori de cire
¥40.79
A fi rom?n? ?E o ru?ine!“, exclama Cioran. ?n ce m?sur? filosoful de la Paris avea dreptate? Ce ?nseamn? ?a fi rom?n“ ?ntr-o fals? tranzi?ie care aparent nu se mai termin?? La aceste ?i multe alte ?ntreb?ri ?ncearc? s? r?spund? scriitorul Ionel Necula ?n opus-ul de fa??, care ?nsumeaz? analize ale r?sturn?rilor sociale evidente, ?nregistrate ?n ultimii ?aptesprezece ani. Nu ?ntotdeauna comod, spiritul coroziv al autorului ??i spune cuv?ntul, av?nd uneori accente incendiare.
Michel Foucault: crítico-esteta-cínico mitigado
¥57.14
S?rmanul Nietzsche, ?bestia blond?“, a avut ?i el parte de crucificare. Multor profe?i ?i m?ntuitori li se ?nt?mpl? asta: eventual ?i ?n timpul vie?ii, ?i dup? moarte. Nietzsche, r?zvr?titul ?mpotriva legilor celor vechi, ?ntemeietorul orgolios al noii sale ?religii“, a trebuit s? suporte ?i el toate e?ecurile ?i r?st?lm?cirile posibile, ba chiar ?i punerea terifiant? ?n practic? a unora dintre ideile lui, care nici nu mai erau ale lui ?i, ?ndeob?te, nu mai erau idei…?Viclenia ra?iunii“, implicit a istoriei, o descrisese Hegel, unul dintre cei mul?i pe care Nietzsche nu-i agrea. Dincoace de istorie ?i chiar dincolo de ea, r?m?n c?r?ile. Omul n-a fost s? fie m?ntuit de Nietzsche. C?r?ile lui vor d?inui printre oameni: pentru oameni.
Zorii din Alexanderplatz
¥40.79
innd seama de multiplele referiri la istorie, ct i de importana i relevana perspectivei temporal-istorice pentru orice alt tem, ajungem firesc la cardinalitatea istoriei n discursul lui Emil Cioran. n noianul tuturor temelor sale obsesive, istoria este o mega-tem, aflat n puternice raporturi cu celelalte. Aderena i entuziasmul pentru studiul problemelor de filosofia istoriei le gsim mrturisite nc de la nceputul traseului, n cteva scrisori ctre Bucur incu din anii ‘30. n acele scrisori vorbete de pasiune, de gndire spontan i personal, de adaptare natural asupra domeniului, i se arat ncredinat c, alturi de problemele de filosofia culturii i antropologiei filosofice, problemele de filosofia istoriei nu pot concepe c lea prsi vreodat. Dintre multiplele justificri ulterioare – opuse ca atitudine fa de cele din perioada iniial, dar care marcheaz aceeai aderen –, s punem dou n corelaie, scrise n ani apropiai, n care preocuparea pentru istorie este descris prin stri de dependen: slbiciune, sete, patim.“ – Ioan Costea
La drum cu Platon. Ce spun filosofii despre na?tere, iubire
¥49.62
n concepia religioas a lui Gogol, diavolul este esena mistic i fiina real n care sa concentrat negarea lui Dumnezeu, rul etern. Gogol, ca artist, la lumina rsului, studiaz natura acestei esene mistice; ca om, cu arma rsului, lupt mpotriva acestei fiine reale: rsul lui Gogol este lupta omului cu diavolul. Dumnezeu este infinitul, sfritul i nceputul existenei; diavolul este negarea lui Dumnezeu i, prin urmare, negarea oricrui nceput i a oricrui sfrit; diavolul este nceputul i neterminatul care se d drept nenceput i infinit; diavolul este mijlocul numenal al existenei, negarea tuturor profunzimilor i culmilor, este platitudinea etern, venica trivialitate. Unicul obiect al creaiei gogoliene este diavolul chiar n acest sens, adic drept manifestare a nemuritoarei trivialiti omeneti”, observat dincolo de toate condiiile de timp i de spaiu – de istorie, popor, stat, societate –, manifestarea rului indiscutabil, etern i universal; – trivialitatea sub speciae aeterni, sub nfiarea eternitii”. (Dmitri Merejkovski)
Demonii m?run?i
¥65.32
Avem o carte preponderent de sondare a mentalit??ii ruse, care este rezultatul unei radiografieri a societ??ii pe mai multe pali?ere, dintre care se deta?eaz? cel istoric ?i cel religios. (…) Rusia bolnav? este scris? ?n primii ani dup? evenimentele revolu?ionare din 1905?l907, ?n cursul c?rora autorul a avut o participare activ?, mai ales ?n ce prive?te punerea acestei revolu?ii sub semnul lui Hris?tos. Este o carte important? tocmai pentru c? oglinde?te deziluziile unei naturi pasiona?le, care, ?n centrul istoriei ?i al religiei, pune mereu fapta. Fire?te acum, dup? Arhipelagul lui Soljeni??n, pamfletele lui Merejkovski par simple exerci?ii de stil, ?nelibertatea” deza?vuat? ?n ele, Rusia ?arist? ca ??nchisoare a popoarelor” ap?r?nd chiar foarte apropiat? de ceea ce s?ar putea numi ?stat de drept”. ?n privin?a ?demasc?rii” ororilor contemporane?it??ii, putem spune c? – a?a cum au dovedit?o deceniile bol?evice – ?ntotdeauna este loc de mai r?u. (Emil Iordache)
Il mago di Oz
¥32.54
Nietzsche despre filologia clasic? – iat? un subiect cu adev?rat pasionant, prilej de satisfac?ii unice pentru amatorul de a urm?ri fascinantul spectacol al form?rii ?i al cunoa?terii de sine. C?ci acest subiect ?nseamn?, de fapt, Nietzsche despre el ?nsu?i ?i ?n acest sens pledeaz? chiar propria sa m?rturie – ?Filologii sunt asemenea oameni care folosesc sentimentul ap?s?tor pe care ?l provoac? infirmitatea proprie omului modern pentru a c??tiga cu el bani ?i p?ine. ?i cunosc, eu ?nsumi sunt unul dintre ei“ (Noi, filologii, fr. 170). Mai precis, este vorba despre o ipostaz? a personalit??ii spirituale nietzscheene considerat? din unghiul evolu?iei sale interioare; dar, nu o ipostaz? oarecare, ci una esen?ial?. ?i aceasta nu pentru simplul motiv c? este cea dint?i, ci pentru c? este cea mai profund?, cea care i-a marcat definitiv orizontul de cultur? ?i de g?ndire ?i a l?sat o amprent? durabil? ?n desf??urarea destinului personal al omului. (Vasile Musc?)
左手画圆 右手画方
¥23.60
本书是作者2009年以来在科学评论和京剧艺术两方面数十篇精选作品的合集,是作者在清华学习和科研生活之余思考与创作的记录,主要来自作者的人人网日志、科学网博客和个人微信公众号“听石先生的文字”。
马克思工资理论及现实意义
¥24.73
本著作首先全面归纳和整理了马克思在不同历史阶段对工资问题的论述,梳理、勾勒出马克思工资理论的形成发展过程;研究深探析了马克思关于工资的论述中的逻辑关系,构建起全面系统的马克思工资理论。着,研究分析了我国工资制度改革的历程和当前我国工资制度存在的问题,并结合当前我国经济形势的特征,以马克思工资理论为指导,有针对性地提出工资制度改革的对策建议;*后,研究对当代西方经济学的主要工资理论行评述,并与马克思工资理论行简单的比较。
查拉图斯特拉如是说
¥98.00
当善与恶的界限日益模糊, 当一切坚固的东西都烟消云散, 当生命之轻已变得不能承受, 我们该从哪里求得生存的意义? 是重造崇拜偶像?还是干脆沦于虚无,一路娱乐至死? 在人类刚刚步现代世界时,德国哲人尼采就严肃地思考上述问题--而一切答案,都汇聚到《查拉图斯特拉如是说》这部哲学小说中。通过主人公查拉图斯特拉的漫游与教诲,尼采发出了先知般的宣言:在"上帝已死"的时代,人应该直面虚无,从自身创造生命的意义,*终化为能撑起生命重担的超人!
大众哲学
¥19.99
《大众哲学》是艾思奇在20世纪30年代为通俗宣传马克思主义哲学而写的著作。 全书从什么是哲学,唯心论、二元论和唯物论,辩证唯物论的认识论,唯物辩证法的基本规律及唯物辩证法的范畴五个方面对哲学思想行了全面而系统地介绍和阐释。该书自出版以来,一版再版,书中的观不仅在当时成为人们学习马克思主义哲学的启蒙,而且至今仍然具有其理论和现实的意义。 本书*特色就是将深刻的哲学观寓于浅显生动的事例之中,读者可以透过这些事例,发现看似高高在上的哲学思想,其实在人们的日常生活中随处可见。其内容的通俗易懂通俗哲学写作之一代风气。
人论
¥39.80
《人论》是文化哲学创始人卡西尔生前出版的*后一部著作,是其毕生理论的浓缩,在其著作中是*为著名、流传*广、影响力*的一本。全书围绕"人是什么"这一问题,旁征博引,高屋建瓴,独树一帜地提出了"人是符号动物"这一观,指出"人不仅生活在自然物质宇宙中,还生活在符号宇宙中"的事实。 全书分上下两篇,上篇"人是什么"着力探讨了人与动物的分野以及人的符号创造性特;下篇"人与文化"则对人类文化各个形态与现象,如神话、宗教、语言、艺术、历史、科学等,行深浅出的分析探索,自"符号"出发解读人类与人类文化的关系。 人类对于自我认识的探索永不停息,而卡西尔则给予了我们一个睿智精妙的解答。